8,399 matches
-
de Vede, Câmpulung Muscel, Cumidava (Râșnov Jud. Brașov) Finalizarea acestor construcții a avut loc în vremea împăratului Septimiu Sever (193-211). În consecință, rezultă că: la răsărit de Gura Oltului și la nord de Dunăre,inclusiv pe meleagurile localităților: Cioara,Seaca, Vânători, etc. locuiau oameni nesupuși romanilor, (altfel pentru ce erau construite valurile de apărare: limesul Alutanus ? Transalutanus ? ) Pe de altă parte, atât populația supusă cât și cea nesupusă, își continuau modul lor de viață: păstoritul, agricultura, pescuitul, etc. și totdeodată nutreau
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
Dunăre” a avut-o răspândirea creștinismului. În anul 313 după Hristos, împăratul roman Constantin Cel Mare legiferează cultul creștin. Cu acest prilej are loc o revigorare economică a regiunilor situate la nord de Dunăre, inclusiv a meleagurilor localităților: Cioara, Seaca, Vânători. Pentru protejarea acestor regiuni de populațiile migratoare se construiește un nou val de apărare numit Brazda lui Novac, care pornea din regiunea Mehedinți și ținea până la răsărit de Ploiești. În această perioadă, "alături de populația dacă", trăiau pe margini de lacuri
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
doua parte a secolului al XVIII-lea. În Cioara a existat biserica din trestie alături de izvorul de apă al Cișmelei, până în vremea lui Alexandru Ioan Cuza. Pe locurile prielnice vieții zilnice, unde astăzi se află localitățile: Năvodari (fostă comuna Cioara), Vânători, încă înainte de primul mileniu, au trăit oameni. Acești oameni pentru a-și asigura traiul zilnic, s-au ocupat cu creșterea vitelor, pescuit, agricultură. Unele localități din această parte a locului, au apărut mai recent. Astfel, orașul Turnu Măgurele a fost
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
apus de Seaca, s-a născut mai întâi sub numele de Suraia la sfârșitul secolului al XIX-lea, ca urmare a împroprietăririlor: după legea lui Cuza și după victoriile de la Plevna. Comuna Lisa, care se află la răsărit de comuna Vânători, a apărut la sfârșitul sec. al XVIII-lea, ca urmare a refugiaților din Comuna Lisa situată la poalele de nord a Carpaților, aflată la vremea aceea sub stăpânire Austro-Maghiară. Oamenii acestor meleaguri făceau parte din neamul tracilor, care la rândul
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
de drumul național DN51A, Turnu Măgurele - Zimnicea și drumul comunal 9, Viișoara-Vânători . Satele vecine se află la distanțe mici sau mijlocii după cum urmează: Piatra 2 km, Lisa 5 km, Suhaia 8 km, legătura fiind asigurată pe drumul național DN51A, și Vânători 4 km, legătura fiind asigurată pe drumul comunal 9 și drumul național DN51A. Municipiul Alexandria, reședința județului Teleorman se află la o distanță de 32 km, legătura realizându-se pe DN51A până la Piatra (2 km), DN65E până la Furculești, (10 km
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
find nevoiți să suporte costurile de transport, de hrană și alte materiale fără nici o desbăgubire. În timpul celui de-al doilea război mondial, soldații proveniți din Crețești au făcut parte din Divizia 15 infanterie, din care mai făceau parte Regimentele 10 vânători și 25 artilerie Chișinău, 25 infanterie Vaslui și 12 infanterie Bârlad. Divizia a participat la eliberarea Basarabiei și apoi la luptele pentru ocuparea Odessei. Unul dintre cei care s-au remarcat în aceste lupte a fost și Dumitru Budăi din
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
se ramifică la Vulturu șoseaua județeană DJ204D, care duce spre nord la Suraia și mai departe spre vest la Focșani. Tot din DN23, la Boțârlău se ramifică șoseaua DJ204G, care duce spre nord tot la Suraia și mai departe la Vânători. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vulturu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,4%), cu o minoritate de romi (3,57%). Pentru 5
Comuna Vulturu, Vrancea () [Corola-website/Science/301914_a_303243]
-
Vânători (în trecut, Jorăști) este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Balta Raței, Jorăști, Mirceștii Noi, Mirceștii Vechi, Petrești, Rădulești și Vânători (reședința). Comuna se află în estul județului, la est de orașul Focșani. Este deservită de
Comuna Vânători, Vrancea () [Corola-website/Science/301910_a_303239]
-
Vânători (în trecut, Jorăști) este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Balta Raței, Jorăști, Mirceștii Noi, Mirceștii Vechi, Petrești, Rădulești și Vânători (reședința). Comuna se află în estul județului, la est de orașul Focșani. Este deservită de șoselele județene DJ205P, care o leagă spre vest de Garoafa (unde se termină în DN2) și DJ204E, care o leagă spre vest de Focșani (unde
Comuna Vânători, Vrancea () [Corola-website/Science/301910_a_303239]
-
Este deservită de șoselele județene DJ205P, care o leagă spre vest de Garoafa (unde se termină în DN2) și DJ204E, care o leagă spre vest de Focșani (unde se termină tot în DN2). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vânători se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,45%). Pentru 4,24% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Vânători, Vrancea () [Corola-website/Science/301910_a_303239]
-
94,71%). Pentru 4,24% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Jorăști", făcea parte din plasa Biliești a județului Putna și era formată din satele Jorăști, Mândrești, Rădulești și Vânători, cu o populație de 980 de locuitori ce trăiau în 210 case. Funcționau în comună o moară de apă, trei biserici și o școală mixtă cu 47 de elevi. La acea vreme, pe actualul teritoriu al comunei mai funcționa în
Comuna Vânători, Vrancea () [Corola-website/Science/301910_a_303239]
-
Jorăști cu aceeași structură și 1662 de locuitori, iar comuna Mircești cu satele Mirceștii Noi, Mirceștii Vechi, Paraipani și Rădulești. În 1931, comuna s-a dezmembrat, rămânând doar cu satul Jorăști; pe teritoriul ei au apărut comunele suburbane ale Focșaniului: Vânători, Mândreștii Munteni și Mândreștii Moldoveni. În 1950, comunele au fost arondate raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați, între timp apărând și comuna Vânători. În 1968, comuna a trecut la
Comuna Vânători, Vrancea () [Corola-website/Science/301910_a_303239]
-
au apărut comunele suburbane ale Focșaniului: Vânători, Mândreștii Munteni și Mândreștii Moldoveni. În 1950, comunele au fost arondate raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați, între timp apărând și comuna Vânători. În 1968, comuna a trecut la județul Vrancea, și i s-au arondat și satele comunei Mircești, desființată. Trei obiective din comuna Vânători sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Două sunt clasificate
Comuna Vânători, Vrancea () [Corola-website/Science/301910_a_303239]
-
apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați, între timp apărând și comuna Vânători. În 1968, comuna a trecut la județul Vrancea, și i s-au arondat și satele comunei Mircești, desființată. Trei obiective din comuna Vânători sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Două sunt clasificate ca monumente de arhitectură biserica „Sfinții Voievozi” din satul Mirceștii Vechi, aflată pe malul râului Putna și datând din secolul al XVIII-lea
Comuna Vânători, Vrancea () [Corola-website/Science/301910_a_303239]
-
depresiunea cu același nume, ce face trecerea de la Carpații Orientali la Subcarpații Moldovei, Podișul Moldovenesc și lunca râului Moldova. Din punct de vedere administrativ, se învecinează cu urmatoarele comune: Bogdănești, Baia, Cornu Luncii, Mălini și Boroaia (din județul Suceava) și Vânători și Pipirig (din județul Neamț). Din punct de vedere genetic, Depresiunea Râșca a luat naștere prin eroziune selectivă, fiind o depresiune de contact litologic dezvoltată la linia a două domenii geologice diferite, respectiv formațiunile cutanate burdigaliene (specifice Subcarpaților) și cele
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
între Meidling și Hietzing, în care fostul proprietar construise în 1548 un conac numit "Katterburg". Împăratul a poruncit ca zona să fie împrejmuită și a dispus să se aducă acolo fazani, rațe, cerbi și mistreți, pentru a se organiza acolo vânători de agrement. Într-o parte separată mai mică a zonei, au fost aduse păsări "exotice", păuni și curcani. Au fost construite acolo și bazine acvatice. Numele Schönbrunn (însemnând "fântână frumoasă") provine de la o fântână arteziană a cărei apă a fost
Palatul Schönbrunn () [Corola-website/Science/296755_a_298084]
-
Orăștie, din România, au fost ridicate între secolul I î.Hr. și secolul I d.Hr. pentru apărare și protecție contra cuceririi romane. Rămășițele lor extinse și bine păstrate prezintă o imagine a Epocii Fierului viguroase și inovative. În ziua de astăzi vânătorii de comori caută în zonă, pentru că România duce lipsă de legislație în acest domeniu. Cele șase fortărețe (Sarmizegetusa Regia, Luncani - Piatra Roșie, Costești - Blidaru, Costești - Cetățuie, Căpâlna și Bănița) care au format sistemul defensiv al lui Decebal, fac acum parte
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
din zona Negreni. Numele localității apare în cronici, unde este asociat și lui Horea, conducătorul răscoalei de la 1784. Documentele vremii atestă că Horea a venit în aceste părți în anul 1782 și a lucrat o vreme ca jeler la Ciucea, Vânători și Cizer. O altă dovadă a prezenței conducătorului moților pe meleagurile Negrenilor este mărturia generalului Sturm, din timpul răscoalei de la 1784, când acesta scria, cu îngrijorare, că Horea și Cloșca ar fi ieșit din încercuire pe la Lacul Negru. Apoi, apar
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
cărei ocupație era predominant păstoreasca. Faptul că în Aruncuta au fost identificate lame de silex, unele ustensile folosite la confecționarea vaselor sau la vânarea animalelor, pledează pentru practicarea de către membrii comunității a unor îndeletniciri complementare păstoritului, ca cele de olar, vânător, prelucrarea pietrii prin cioplire sau șlefuire. Aceasta preocupare a eneoliticilor, de a confecționa topoare din piatră, șlefuite și perforate, este relevata și de faptul că pe teritoriul satului Aruncuta, pe dealul ce desparte această localitate de satul Soporu de Câmpie
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Vânătorii Mici este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Corbeanca, Cupele, Izvoru, Poiana lui Stângă, Vâlcelele, Vânătorii Mari, Vânătorii Mici (reședința) și Zădăriciu. Comuna se află la marginea nordică a județului, pe malul drept al Argeșului și
Comuna Vânătorii Mici, Giurgiu () [Corola-website/Science/300450_a_301779]
-
Vânătorii Mici este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Corbeanca, Cupele, Izvoru, Poiana lui Stângă, Vâlcelele, Vânătorii Mari, Vânătorii Mici (reședința) și Zădăriciu. Comuna se află la marginea nordică a județului, pe malul drept al Argeșului și pe malurile Neajlovului, la limita cu județul Dâmbovița. Este străbătută de autostrada București-Pitești, pe care este deservită de o ieșire
Comuna Vânătorii Mici, Giurgiu () [Corola-website/Science/300450_a_301779]
-
Vânătorii Mici este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Corbeanca, Cupele, Izvoru, Poiana lui Stângă, Vâlcelele, Vânătorii Mari, Vânătorii Mici (reședința) și Zădăriciu. Comuna se află la marginea nordică a județului, pe malul drept al Argeșului și pe malurile Neajlovului, la limita cu județul Dâmbovița. Este străbătută de autostrada București-Pitești, pe care este deservită de o ieșire etichetată „Vânătorii
Comuna Vânătorii Mici, Giurgiu () [Corola-website/Science/300450_a_301779]
-
la limita cu județul Dâmbovița. Este străbătută de autostrada București-Pitești, pe care este deservită de o ieșire etichetată „Vânătorii Mici/Poiana lui Stângă”; precum și de șoseaua națională DN61, care leagă Găeștiul de Ghimpați. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vânătorii Mici se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,67%). Pentru 2,15% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea
Comuna Vânătorii Mici, Giurgiu () [Corola-website/Science/300450_a_301779]
-
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,41%). Pentru 2,19% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Neajlov a județului Vlașca și era formată din satele Poiana lui Stângă și Vânătorii Mici, în ea existând o biserică și o școală mixtă. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Vânătorii Mari, Corbi-Ciungi și Zădăriciu. Comuna Vânătorii Mari cuprindea satele Cupele Mari și Vânătorii Mari
Comuna Vânătorii Mici, Giurgiu () [Corola-website/Science/300450_a_301779]
-
era formată din satele Poiana lui Stângă și Vânătorii Mici, în ea existând o biserică și o școală mixtă. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Vânătorii Mari, Corbi-Ciungi și Zădăriciu. Comuna Vânătorii Mari cuprindea satele Cupele Mari și Vânătorii Mari (care includea și mahalaua Corbeanca). Existau și aici o moară pe Neajlov, o biserică și o școală mixtă. Comuna Corbi-Ciungi, compusă din satele Corbi-Ciungi și Vadu Stanchii, avea trei mori de apă
Comuna Vânătorii Mici, Giurgiu () [Corola-website/Science/300450_a_301779]