15,959 matches
-
până la kilometrul 2, în asta constă prima probă. b. Trebuie mers / vorbit / întrebat la secretariat. c. Trebuie scris un raport de evaluare. Un argument pentru interpretarea ca supin este faptul că se pot utiliza în acest tip de construcție și verbe intranzitive care nu ar accepta o construcție cu participiu: (139) a. *Trebuie să fie înotat până la... b. *Trebuie să fie mers la secretariat. c. *Trebuie să fie vorbit la secretariat. - vs.: d. Trebuie să fie întrebat la secretariat. e. Trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
c. *Trebuie să fie vorbit la secretariat. - vs.: d. Trebuie să fie întrebat la secretariat. e. Trebuie să fie scris un raport de evaluare. În favoarea interpretării ca participiu ar fi faptul că în acest tip de construcție se pot utiliza verbe tranzitive la diateza pasivă (vezi (139)d, e) și acordul. Astfel, dacă un verb tranzitiv la supin / participiu este urmat de un nominal, se poate acorda cu nominalul, în gen și număr. Conform unei mici statistici efectuate pe rezultatele obținute
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
secretariat. e. Trebuie să fie scris un raport de evaluare. În favoarea interpretării ca participiu ar fi faptul că în acest tip de construcție se pot utiliza verbe tranzitive la diateza pasivă (vezi (139)d, e) și acordul. Astfel, dacă un verb tranzitiv la supin / participiu este urmat de un nominal, se poate acorda cu nominalul, în gen și număr. Conform unei mici statistici efectuate pe rezultatele obținute la căutarea cu Google, este preferată construcția cu acord: (140) a. Trebuie avută grijă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fenomene de procesare, nu de limbă standard. Ar trebui ca, pe baza unui set mai mare de exemple, să vedem ce factori determină realizarea acordului în construcția a trebui + formă verbală nepersonală. Unul ar putea fi gradul de tranzitivitate al verbului nepersonal. În construcția căutată pe Google de mai sus, verbul tranzitiv folosit la o formă nepersonală este a avea, care are un grad de tranzitivitate slab (cf. Pană Dindelegan, 2003: 103-115). Gradele de tranzitivitate (forte sau slabă) se stabilesc în funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pe baza unui set mai mare de exemple, să vedem ce factori determină realizarea acordului în construcția a trebui + formă verbală nepersonală. Unul ar putea fi gradul de tranzitivitate al verbului nepersonal. În construcția căutată pe Google de mai sus, verbul tranzitiv folosit la o formă nepersonală este a avea, care are un grad de tranzitivitate slab (cf. Pană Dindelegan, 2003: 103-115). Gradele de tranzitivitate (forte sau slabă) se stabilesc în funcție de anumite teste sintactice: dublarea și pasivizarea. Există două trepte de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nepersonală este a avea, care are un grad de tranzitivitate slab (cf. Pană Dindelegan, 2003: 103-115). Gradele de tranzitivitate (forte sau slabă) se stabilesc în funcție de anumite teste sintactice: dublarea și pasivizarea. Există două trepte de tranzitivitate slabă, reprezentate de: (a) verbe tranzitive care acceptă dublarea CD, dar nu acceptă pasivizarea, (b) verbe tranzitive care nu admit nici pasivizarea, nici dublarea (cf. Pană Dindelegan, 2003: 106). Verbele care nu admit pasivizarea se încadrează în clasa mai largă a verbelor non-agentive. Un astfel
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cf. Pană Dindelegan, 2003: 103-115). Gradele de tranzitivitate (forte sau slabă) se stabilesc în funcție de anumite teste sintactice: dublarea și pasivizarea. Există două trepte de tranzitivitate slabă, reprezentate de: (a) verbe tranzitive care acceptă dublarea CD, dar nu acceptă pasivizarea, (b) verbe tranzitive care nu admit nici pasivizarea, nici dublarea (cf. Pană Dindelegan, 2003: 106). Verbele care nu admit pasivizarea se încadrează în clasa mai largă a verbelor non-agentive. Un astfel de verb este a avea, care admite dublarea, dar nu admite
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
anumite teste sintactice: dublarea și pasivizarea. Există două trepte de tranzitivitate slabă, reprezentate de: (a) verbe tranzitive care acceptă dublarea CD, dar nu acceptă pasivizarea, (b) verbe tranzitive care nu admit nici pasivizarea, nici dublarea (cf. Pană Dindelegan, 2003: 106). Verbele care nu admit pasivizarea se încadrează în clasa mai largă a verbelor non-agentive. Un astfel de verb este a avea, care admite dublarea, dar nu admite pasivizarea: *Cărțile sunt avute de Ion (- Ion are cărți), *Grija este avută de noi
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
reprezentate de: (a) verbe tranzitive care acceptă dublarea CD, dar nu acceptă pasivizarea, (b) verbe tranzitive care nu admit nici pasivizarea, nici dublarea (cf. Pană Dindelegan, 2003: 106). Verbele care nu admit pasivizarea se încadrează în clasa mai largă a verbelor non-agentive. Un astfel de verb este a avea, care admite dublarea, dar nu admite pasivizarea: *Cărțile sunt avute de Ion (- Ion are cărți), *Grija este avută de noi (- Noi avem grijă). Prin urmare, posibilitatea de a folosi în construcția cu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
care acceptă dublarea CD, dar nu acceptă pasivizarea, (b) verbe tranzitive care nu admit nici pasivizarea, nici dublarea (cf. Pană Dindelegan, 2003: 106). Verbele care nu admit pasivizarea se încadrează în clasa mai largă a verbelor non-agentive. Un astfel de verb este a avea, care admite dublarea, dar nu admite pasivizarea: *Cărțile sunt avute de Ion (- Ion are cărți), *Grija este avută de noi (- Noi avem grijă). Prin urmare, posibilitatea de a folosi în construcția cu operator modal forma verbală nepersonală
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pasivizarea: *Cărțile sunt avute de Ion (- Ion are cărți), *Grija este avută de noi (- Noi avem grijă). Prin urmare, posibilitatea de a folosi în construcția cu operator modal forma verbală nepersonală avut neacordată poate fi legată de faptul că acest verb, cu o tranzitivitate slabă, nu acceptă pasivizarea. În același timp, este posibilă și construcția cu acord (trebuie avută grijă), prin analogie cu celelalte verbe tranzitive, cele cu tranzitivitate forte, care se acordă în această construcție. Verbele cu o tranzitivitate forte
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
construcția cu operator modal forma verbală nepersonală avut neacordată poate fi legată de faptul că acest verb, cu o tranzitivitate slabă, nu acceptă pasivizarea. În același timp, este posibilă și construcția cu acord (trebuie avută grijă), prin analogie cu celelalte verbe tranzitive, cele cu tranzitivitate forte, care se acordă în această construcție. Verbele cu o tranzitivitate forte, care acceptă pasivizarea, nu acceptă construcția fără acord - vezi (141)a și (141)b. În registrul oral se pot întâlni exemple fără acord (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de faptul că acest verb, cu o tranzitivitate slabă, nu acceptă pasivizarea. În același timp, este posibilă și construcția cu acord (trebuie avută grijă), prin analogie cu celelalte verbe tranzitive, cele cu tranzitivitate forte, care se acordă în această construcție. Verbele cu o tranzitivitate forte, care acceptă pasivizarea, nu acceptă construcția fără acord - vezi (141)a și (141)b. În registrul oral se pot întâlni exemple fără acord (vezi (141)c și (141) d), dar lipsa acordului se poate datora postpunerii
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
face cu nominalul fiecare, într-un moment al derivării sintactice în care acesta s-a deplasat la Spec,Do. Deplasarea lui fiecare la Spec,Do se petrece în sintaxa vizibilă (engl. overt syntax), într-un moment al derivării în care verbul se deplasează la centrul Acordo și fiecare este în Spec,Do, cea mai înaltă poziție de specificator din GD indefinit (1997: 43-44). Dacă acordul se face la plural sau la persoana I ori a II-a, ca în (13)b-d
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
apa denotă suma părților din care sunt alcătuite scaunul, guvernul, Bucureștiul, respectiv apa. Dintre aceste patru entități, doar entitatea colectivă guvern are unități minimale de tip atomic (individ) în denotația sa, mai precis, miniștrii. 1.4. Acordul sintagmelor partitive Acordul verbului predicat cu sintagmele partitive este determinat de semantica nominalelor cuantificatoare din aceste sintagme (N1), de tipul de predicat cu care se combină sintagma partitivă și de sensul nominalului cuantificat (N2). 1.4.1. Nominalele cuantificatoare 1.4.1.1. Cuantificarea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
semantica nominalelor cuantificatoare din aceste sintagme (N1), de tipul de predicat cu care se combină sintagma partitivă și de sensul nominalului cuantificat (N2). 1.4.1. Nominalele cuantificatoare 1.4.1.1. Cuantificarea partitivă Faptul că nominalele colective admit acordul verbului predicat la plural doar când fac parte dintr-o sintagmă partitivă este foarte important pentru înțelegerea semanticii cuantificatorilor partitivi și a acordului cu sintagmele partitive, în general. Înțelegând care este referința sintagmelor partitive, putem înțelege de ce se poate face acordul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
1.4.2. Tipul de nominal cuantificat Nominalul cuantificat (N2) din sintagma partitivă poate fi substantiv (singular sau plural) ori pronume. Dacă N2 este un pronume personal de persoana I sau a II-a, la plural, acordul în persoană al verbului poate să reflecte distincția inclusiv vs non-inclusiv. Dacă locutorul sau interlocutorul este inclus în setul denotat de sintagma partitivă, acordul se face la persoana I plural, respectiv a II-a plural, ca în (57). Dacă locutorul sau interlocutorul nu este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pronume indefinit (fiecare, unii etc.) sau un numeral (doi, trei etc.), pronumele personale de persoana I și a II-a sunt omise destul de frecvent. Exprimarea pronumelor personale (noi, voi) nu este necesară, întrucât informația lor poate fi exprimată prin utilizarea verbului la persoana I sau a II-a: (66) a. Unii am plecat mai devreme. b. Fiecare am contribuit cu ceva. c. Faceți o recenzie careva. (67) a. Doi am plecat mai devreme. b. Primii trei am primit un bonus. Omiterea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Omiterea pronumelor personale noi, voi este posibilă și când N1 este un substantiv: (68) a. O parte am plecat mai devreme. b. O mulțime am plecat mai devreme. c. Primii zece clienți am primit un bonus. Pentru a explica utilizarea verbului la persoana I sau a II-a în enunțurile cu pronume indefinit (Unii am plecat, Fiecare ați venit) sau numeral (Doi am plecat), se pot propune două ipoteze: (i) pronumele indefinit sau numeralul face parte dintr-o sintagmă partitivă în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
a II-a în enunțurile cu pronume indefinit (Unii am plecat, Fiecare ați venit) sau numeral (Doi am plecat), se pot propune două ipoteze: (i) pronumele indefinit sau numeralul face parte dintr-o sintagmă partitivă în care N2 este neexprimat; verbul se acordă semantic, cu acest pronume personal neexprimat: (69) a. Unii am plecat mai devreme. = Unii dintre noi am plecat mai devreme. b. Fiecare am contribuit cu ceva. = Fiecare dintre noi am contribuit cu ceva. c. Faceți o recenzie careva
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
apărea în sintagma partitivă: (70) a. Nu am stat toți până la sfârșit. = *Nu am stat toți dintre noi până la sfârșit. b. Amândoi am plecat. = *Amândoi dintre noi am plecat. (ii) subiectul propoziției nu este exprimat, ci este inclus în forma verbului; pronumele indefinit sau numeralul sunt coreferențiale cu subiectul neexprimat al verbului: (71) a. Unii am plecat mai devreme. = Noi unii am plecat mai devreme. b. Fiecare am contribuit cu ceva. = Noi fiecare am contribuit cu ceva. c. Să faceți o
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sfârșit. = *Nu am stat toți dintre noi până la sfârșit. b. Amândoi am plecat. = *Amândoi dintre noi am plecat. (ii) subiectul propoziției nu este exprimat, ci este inclus în forma verbului; pronumele indefinit sau numeralul sunt coreferențiale cu subiectul neexprimat al verbului: (71) a. Unii am plecat mai devreme. = Noi unii am plecat mai devreme. b. Fiecare am contribuit cu ceva. = Noi fiecare am contribuit cu ceva. c. Să faceți o recenzie careva. = Voi să faceți o recenzie careva. d. Amândoi am
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
o parte. b. Dintre studenții care s-au înscris la opțional, fiecare a făcut / au făcut un eseu despre romanul preferat. (ii) N2 fără prepoziție ocupă poziția de subiect, iar N1 este un cuantificator flotant, aflat într-o poziție adiacentă verbului predicat. Acordul se face la plural: (76) a. Studenții au venit o parte. b. Studenții au venit fiecare. (77) Studenții fiecare au făcut / *a făcut un eseu despre romanul preferat. Din poziția de subiect, substantivul poate avansa într-o poziție
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
H. C. van Riemsdijk - cf. 2006, printre altele). Doetjes și Rooryck (2003) consideră că sintagmele pseudopartitive ("cantitative", în terminologia lor) și cele calitative (tipul o bijuterie de automobil) prezintă foarte multe asemănări de structură. Cele două posibilități de acord al verbului predicat (cu N1 sau cu N2) depind de tipul de relație dintre cele două nominale și de semantica lui N1. Când N1 are o interpretare de tip superlativ sau de "gradul zero" (engl. pure degree), verbul predicat se acordă cu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
posibilități de acord al verbului predicat (cu N1 sau cu N2) depind de tipul de relație dintre cele două nominale și de semantica lui N1. Când N1 are o interpretare de tip superlativ sau de "gradul zero" (engl. pure degree), verbul predicat se acordă cu N2. Dacă N1 are o interpretare de tip comparativ, el impune acordul verbului predicat: (99) a. interpretare de tip comparativ: o armată de furnici - "furnicile sunt ca o armată" O armată de furnici a invadat locuința
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]