8,047 matches
-
mers chiar până la a face din Cresus, regele Lidiei pe care tocmai îl învinsese, unul din sfetnicii săi, și i-a dat înapoi coroana. Printre altele, împăratului perșilor nu îi era rușine sa se prezinte în ochii popoarelor ca un viteaz apărător al vechilor credințe. S-a autoproclamat „apărător al lui Marduk" (divinitate tutelară a regiunii din timpuri imemoriale), Cirus a restabilit pretutindeni cultul său respectând totodată zeitățile locale, chiar în orașele grecești. În vreo douăzeci de ani, el „a eliberat
Cirus al II-lea cel Mare () [Corola-website/Science/303514_a_304843]
-
în 1904. În ceea ce privește acuarela, relativ slab reprezentată în colecție, însă doar sub aspect cantitativ (33 de lucrări), tratează teme diverse, unele inedite, altele prezente și în pictură, gravură sau desen. Cu excepția unui bust al Pepicăi Aman, al bustului lui Mihai Viteazul și al unui cap de femeie modelat în ceară sau plastilină, sculptura ține mai mult de latura decorativă și se regăsește la piesele de mobilier, care în inventarul din 1904 figurau astfel: „"1. Un dulap de stejar în stil gotic
Muzeul Theodor Aman () [Corola-website/Science/303529_a_304858]
-
ei n-aveau niciun fel de zale, cavalerii polonezi s-au pomenit înconjurați de acești țărani între copaci doborâți, dați jos de pe cai cu gheoagele, și până să apuce a întoarce spada, loviți cu bâtele țăranilor și/sau cu spadele vitejilor. Lupta din pădure a fost extrem de dură și sângeroasă, ducându-se pe viață și moarte, însă odată cavalerii răpuși, restul oștii poloneze nici măcar n-a fost în stare să organizeze un contraatac, câteva mii de moldoveni călare hărțuindu-le retragerea
Bătălia de la Codrii Cosminului () [Corola-website/Science/303542_a_304871]
-
fiind pus Tettius Iulianus, fost consul, general prudent și experimentat, veteran al războaielor de la Dunăre. A ales să înainteze prin Banat. Îi obligă pe soldați să scrie pe scuturi numele lor și ale centurionilor, pentru a-i deosebi pe cei viteji de cei lași. Lupta s-a produs tot la Tapae , învingându-i pe daci. Decebal, pentru că nu putea scăpa cu fuga, s-a trântit la pământ, prefăcându-se mort, fugind în timpul nopții. Temându-se ca romanii să nu ajungă în
Războaiele daco-romane () [Corola-website/Science/303544_a_304873]
-
Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din Cluj, dezvelită în 17 decembrie 1976, operă a sculptorului Marius Butunoiu, este amplasată în mijlocul pieței care îi poartă numele, fiind înconjurată de un mic parc. Până în 1919, denumirea pieții era István Széchenyi, an în care a fost schimbată în
Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazu din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/303682_a_305011]
-
17 decembrie 1976, operă a sculptorului Marius Butunoiu, este amplasată în mijlocul pieței care îi poartă numele, fiind înconjurată de un mic parc. Până în 1919, denumirea pieții era István Széchenyi, an în care a fost schimbată în cea de Piața “Mihai Viteazul”. Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, cu înălțimea de 7 m, montată un soclu înalt de 4,70 m, este amplasată pe o platformă cu trei rampe, decorată cu basoreliefuri, reprezentând luptele cu otomanii și Unirea Moldovei și a Transilvaniei
Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazu din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/303682_a_305011]
-
Marius Butunoiu, este amplasată în mijlocul pieței care îi poartă numele, fiind înconjurată de un mic parc. Până în 1919, denumirea pieții era István Széchenyi, an în care a fost schimbată în cea de Piața “Mihai Viteazul”. Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, cu înălțimea de 7 m, montată un soclu înalt de 4,70 m, este amplasată pe o platformă cu trei rampe, decorată cu basoreliefuri, reprezentând luptele cu otomanii și Unirea Moldovei și a Transilvaniei cu Țara Românească. Pe soclul statuii
Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazu din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/303682_a_305011]
-
cu otomanii și Unirea Moldovei și a Transilvaniei cu Țara Românească. Pe soclul statuii se află o stemă sigilară a domnitorului, care reunește însemnele heraldice ale celor trei țări române. Tot pe soclu este montată o inscripție cu textul: "Mihai Viteazul/1593-1601/ Domnul Țării/Românești al Ardealului și/a toată Țara Moldovei". Generalul Ion Coman, care în 1976 se afla în fruntea armatei române, a relatat faptul că, inițial, macheta acestei statui intrase în competiție pentru Alba Iulia, urmând să fie
Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazu din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/303682_a_305011]
-
ca aceea să fie ultima lui lucrare reprezentativă. Astfel că în 1968, la Alba Iulia, în fața Palatului princiar, cu ocazia semicentenarului unirii Transilvaniei cu România, nu a fost dezvelită statuia propusă de Marius Butunoiu, ci Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din Alba Iulia, realizată de sculptorul Oscar Han. Pentru că Butunoiu ajunsese într-un stadiu destul de avansat cu lucrarea, tot Ceaușescu a propus, în compensație, ca acest al doilea «Mihai Viteazul» să fie amplasat fie la Călugăreni, unde Sinan Pașa a
Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazu din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/303682_a_305011]
-
propusă de Marius Butunoiu, ci Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din Alba Iulia, realizată de sculptorul Oscar Han. Pentru că Butunoiu ajunsese într-un stadiu destul de avansat cu lucrarea, tot Ceaușescu a propus, în compensație, ca acest al doilea «Mihai Viteazul» să fie amplasat fie la Călugăreni, unde Sinan Pașa a fost trântit de pe cal, fie la Șelimbăr, de unde, mai apoi, Mihai Viteazul a pornit spre Alba Iulia. După ce s-a dezbătut mult această alternativă, până la urmă, Ceaușescu s-a hotărât
Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazu din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/303682_a_305011]
-
într-un stadiu destul de avansat cu lucrarea, tot Ceaușescu a propus, în compensație, ca acest al doilea «Mihai Viteazul» să fie amplasat fie la Călugăreni, unde Sinan Pașa a fost trântit de pe cal, fie la Șelimbăr, de unde, mai apoi, Mihai Viteazul a pornit spre Alba Iulia. După ce s-a dezbătut mult această alternativă, până la urmă, Ceaușescu s-a hotărât ca statuia să fie ridicată la Cluj, deoarece aducea un plus de istorie românească acolo, cu speranța nemărturisită că Mihai Viteazul îl
Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazu din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/303682_a_305011]
-
Mihai Viteazul a pornit spre Alba Iulia. După ce s-a dezbătut mult această alternativă, până la urmă, Ceaușescu s-a hotărât ca statuia să fie ridicată la Cluj, deoarece aducea un plus de istorie românească acolo, cu speranța nemărturisită că Mihai Viteazul îl va neutraliza, în planul imaginii, pe Matei Corvin, reprezentat în Ansamblul monumental Matia Corvin din Cluj, care, din punct de vedere istoric vorbind, se identifică - nu numai în plan spiritual - cu comunitatea maghiară, mai degrabă, decât cu românii. Soclul
Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazu din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/303682_a_305011]
-
fondate de ei aici, împreună cu întreg ansamblul de clădiri aferente. Universitatea iezuită reușește rapid să câștige un prestigiu deosebit, în 1583 aici fiind educați peste 150 de tineri. La acest colegiu a studiat și Nicolae Pătrașcu, fiu al lui Mihai Viteazul. Din anul 1577 datează o inscripție pitorească dăltuită în una din pietrele din interiorul bisericii: "Qui non canit in coro / Sta, sicut bos in foro" (Cine nu cântă în cor / stă ca boul în târg). În vara anului 1603 Moise
Biserica Reformată de pe Ulița Lupilor () [Corola-website/Science/303727_a_305056]
-
pistei (a1) 5.4.1.2. Procedura de testare 5.4.1.2.1. Se accelerează vehiculul până la o viteză superioară de cel puțin 5 km/h din viteza aleasă V. 5.4.1.2.2. Se înregistrează decelerarea între vitezele V + 0,5 km/h și V - 0,5 km/h. 5.4.1.2.3. Se calculează decelerarea medie corespunzătoare vitezei V după relația următoare: în care: γ1 : valoarea medie a decelerației la viteza V într-un sens al
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
Constantinopol. Cei doi au avut împreună 4 copii, trei băieți și o fată. Dintre băieți, Andrei Báthory va ajunge cardinal și chiar principe al Transilvaniei în locul vărului său Sigismund. Andrei este cel care se va lupta la Șelimbăr cu Mihai Viteazul și va pieri decapitat de către secui. Putem spune astfel că visul lui Ștefan Mailat de a ajunge principe s-a realizat prin nepotul său după mamă, chiar dacă acesta a ajuns să lupte împotriva unui domn român care și el visa
Ștefan Mailat () [Corola-website/Science/303833_a_305162]
-
face, într-o zi, și o comedie. Cred că din toate genurile de filme, cel mai greu este comedia. Pentru mine”, a afirmat el. După ce își câștigase o mare popularitate în urma interpretării rolurilor principale din filmele "Dacii" (1967) și "Mihai Viteazul" (1970) și a rolurilor dramatice din " Atunci i-am condamnat pe toți la moarte" (1972) și "Osînda" (1976), actorul Amza Pellea a dorit să interpreteze un rol comic al unui personaj inspirat de oamenii din localitatea sa natală, Băilești. El
Nea Mărin miliardar () [Corola-website/Science/303860_a_305189]
-
l-ar fi împins pe Iscovescu cu privire la copiile pe care le-a făcut la gravurile pe care Nicolae Bălcescu le-a descoperit la Biblioteca Națională de la Paris. În aceste gravuri erau înfățișați domnitorii Matei Basarab (după Giovanni Paolo Bianchi), Mihai Viteazul (după Egidius Sadeler), Gheorghe Ștefan (după Gilles Edme Petit), Constantin Șerban (după Marco Boschini) și Constantin Mavrocordat. Scopul acestor copii de domnitori a fost în opinia lui Ionel Jianu un imbold pentru succesul revoluției din 1848. La mijlocul secolului al XIX
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
școala normală și a ajuns învățător. În Primul Război Mondial, s-a distins în luptele pentru apărarea patriei în regimentele muscelene, la trecătorile de pe Valea Dâmboviței, pe fronturile de la Oituz și Mărășești, fiind decorat cu ordinul militar de război „Mihai Viteazul”. A organizat și militat pentru izbânda referendumului prin care populația din Basarabia a hotărât în 1918 revenirea la patria mamă. După Primul Război Mondial, a întemeiat Partidul Țărănesc, având ca obiectiv să ducă la îndeplinire ceea ce regele Ferdinand I al
Ion Mihalache () [Corola-website/Science/303997_a_305326]
-
o perioadă de stagnare a societății și a politicii interioare. Într-un final putem spune că sumerienii aveau peste 60 de zeități. Anu era zeul cerului și era considerat zeul-zeilor. Enlil - zeul aerului- el era ajutorul regilor și un mare viteaz. Nanna(Sin) era zeul lunii. Ea - zeul apelor, Shamash - zeul soarelui. Ninhursag - zeița-mama, Inanna - zeița fertilității și a dragostei. Rugăciunile erau deseori însoțite de sacrificii animale. Oamenii aduceau că jertfă uneori vegetale, legume, parfumuri, îmbrăcăminte... Zeița fertilității era foarte respectată
Sumer () [Corola-website/Science/303985_a_305314]
-
traseul devine sinuos. În această zonă se întâlnește cu un drum care duce spre mănăstirea Ciolanu, peste dealul cu același nume. La aceeași intersecție, se află și un monument ce comemorează traversarea Carpaților prin pasul Buzău de către armatele lui Mihai Viteazul în 1599. Parcursul sinuos continuă pe dealurile de pe malul drept al Buzăului până la Viperești, unde începe o porțiune dreaptă ce traversează platoul Cislău. În localitatea Cislău, trece podul peste râul Bâsca Chiojdului și se intersectează acolo cu un drum județean
DN10 () [Corola-website/Science/304123_a_305452]
-
mecanicii cuantice, fizicii atomice și în fizica particulelor elementare. S-a născut la 14 martie () 1908 în București, ca al treilea și ultimul copil al matematicianului Gheorghe Țițeica și al soției sale Florence/Florica (n. Thierrin). După absolvirea liceului Mihai Viteazul, a studiat la Facultatea de Științe a "Universității din București", obținând în 1929 două licențe: științe fizico-chimice și științe matematice. A făcut studii de doctorat la "Universitatea din Leipzig" (1930-1934), sub îndrumarea profesorului Werner Heisenberg, obținând în 1935 titlul de
Șerban Țițeica () [Corola-website/Science/304138_a_305467]
-
() a avut loc pe 28 octombrie 1599 și s-a dat între oastea Țării Românești condusă de Mihai Viteazul și oastea Transilvaniei condusă de cardinalul Andrei Báthory. Bătălia s-a terminat cu victoria clară a armatei condusă de Mihai Viteazul care și-a deschis astfel drumul spre cetatea Alba Iulia, unde a înfăptuit prima unire a Transilvaniei cu Țara
Bătălia de la Șelimbăr () [Corola-website/Science/304133_a_305462]
-
() a avut loc pe 28 octombrie 1599 și s-a dat între oastea Țării Românești condusă de Mihai Viteazul și oastea Transilvaniei condusă de cardinalul Andrei Báthory. Bătălia s-a terminat cu victoria clară a armatei condusă de Mihai Viteazul care și-a deschis astfel drumul spre cetatea Alba Iulia, unde a înfăptuit prima unire a Transilvaniei cu Țara Românească. Chiar dacă alianța (din 27 mai 1595) a voievodului Mihai cu Sigismund Báthory era clară, acesta din urmă dăruindu-i la
Bătălia de la Șelimbăr () [Corola-website/Science/304133_a_305462]
-
fost încheiat un tratat bilateral, în baza căruia Báthory ceda imperiului Transilvania în schimbul ducatelor Oppeln (Opole) și Ratibor (Racibórz) din Silezia. Schimbul dădea posibilitate Austriei să-și extindă influența asupra creștinilor din Imperiul Otoman. Situația l-a determinat pe Mihai Viteazul să reflecteze asupra alianței cu Báthory și să decidă încheierea la rândul său a unui tratat mai favorabil cu împăratul Germaniei, la 9 iunie 1598 la Mănăstirea Dealu. Preambulul tratatului prevedea că Mihai recunoștea suzeranitatea Habsburgilor asupra Țării Românești, împăratul
Bătălia de la Șelimbăr () [Corola-website/Science/304133_a_305462]
-
înainta spre Sibiu, așezându-și tabăra la Veștem în ziua de 26 octombrie. Sperând tergiversarea bătăliei, pentru a primi întăriri, cardinalul Báthory își stabili tabăra la nord de cetatea Sibiului, pe malul stâng al Cibinului. La 28 octombrie, dimineața, Mihai Viteazul înainta spre Sibiu. Andrei Báthory, depășit și luat prin surprindere de pregătirile militare ale lui Mihai, fu nevoit să-și dispună oastea (circa 16000 de oameni) într-un loc defavorabil, între zonele "Lazarett" și "Exerzierplatz", având în spate bălțile Cibinului
Bătălia de la Șelimbăr () [Corola-website/Science/304133_a_305462]