72,946 matches
-
trei copii ce rămăseseră blocați în turn. Gauvain este mișcat de generozitatea inamicului său și după o luptă interioară îl lasă să scape, rămânând el-însuși în celula acestuia. Este judecat de un tribunal revoluționar, iar Cimourdain, care era tutorele și prietenul lui Gauvain, înclină balanța în favoarea condamnării la moarte pentru trădare. Gauvain este ghilotinat a doua zi, iar Cimourdain se împușcă chiar în același moment. Asemănările între "Anul 93" și "Orașe și ani" se referă la prietenia între un idealist umanitarist
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
între "Anul 93" și "Orașe și ani" se referă la prietenia între un idealist umanitarist și un fanatic auster, urmărirea unui dușman al poporului provenit din clasa nobilimii de către autoritățile revoluționare, salvarea acestuia de către revoluționarul umanitarist și uciderea idealistului de către prietenul său fanatic. Spre deosebire însă de Gauvain care-l salvează pe marchizul de Lantenac pentru a omagia generozitatea acestuia, Starțov îl ajută pe marchizul von Schönau mai puțin în semn de recunoștință pentru o favoare de care a beneficiat anterior
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
Mouton & Co., 's-Gravenhage, 1958, p. 19), că Fedin este unul din primii scriitori care au folosit metoda folosirii a două personalități contrastante pentru a exprima conflictele din societatea sovietică. Cei doi eroi ai romanului, Andrei Starțov și Kurt Wann, deși prieteni, sunt foarte deosebiți ca structură și concepție. Numele celor două personaje au un simbolism evident: Starțov (al cărui nume își are originea în cuvântul rusesc „starîi”, adică vechi) este considerat un om al trecutului, care nu se poate acomoda în
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
și neputința de a-și subordona propriile dorințe și acțiuni intereselor de grup ale luptătorilor pentru victoria Revoluției. Individualistul și șovăielnicul Starțov este pus în opoziție cu hotărâtul și bine organizatul Wann. Începerea războiului produce o separare între cei doi prieteni, după ce în sufletul lui Kurt se trezește patriotismul german. Pleacă pe frontul rusesc și este luat prizonier. Cei doi se reîntâlnesc în 1918, dar Kurt suferise o schimbare radicală: el era acum un revoluționar înflăcărat și membru de frunte al
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
treptat la sentimentele umane și își construiește un discurs format din fraze adecvate politic, devenind, după cum îl considera criticul proletcultist român Mihail Novicov, un „mecanism viu de orientare constantă”. Personajul începe să judece evenimentele cu sânge rece și își ucide prietenul pe care-l considera un trădător al Revoluției. Aflat într-un antagonism de clasă cu Starțov și Wann, markgraful von zur Mühlen-Schönau este un aristocrat militarist degenerat și arogant, un „aventurier sumbru” ce se transformă în criminal de război. Trăsăturile
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
fi un patron al artelor, susținându-l financiar pe Kurt Wann cu condiția egoistă ca toate tablourile acestuia să intre doar în colecția sa. Îi cruță viața lui Starțov mai mult din amuzament și orgoliu, într-un gest mărinimos față de prietenul protejatului său. Ajuns prizonier în Rusia, organizează o bandă contrarevoluționară ce săvârșește crime sângeroase, dovedind lipsă de omenie și sadism prin spânzurarea de un măr a unui soldat rus schilod. Profesorul Victor Erlich îl considera un personaj respingător mai consistent
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
aristocrați cu fețe machiate) tipice acelei perioade a istoriei cinematografiei și ratează, probabil din cauza restricțiilor politice, oportunitatea de a descrie credibil dilema morală a protagonistului. Finalul acestei ecranizări este senzaționalist: Andrei Starțov se sinucide atunci când este amenințat cu execuția de prietenul său german, Kurt Wann, iar ultima imagine a filmului este zâmbetul satisfăcut întipărit pe fața glacială a bolșevicului german. Filmul mut al lui Cerviakov a fost primit cu dezaprobări critice la momentul apariției sale, din cauza faptului că personajul principal era
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
a presiunii grupului. Muncitorii dintr-un atelier îi solicită patronului Lassalle să le mărească lefurile ca urmare a creșterii costurilor vieții, dar patronul (cu care se cunoșteau de multă vreme și care era perceput de ei până atunci ca un prieten) îi refuză, motivând că numărul comenzilor a scăzut, iar oprirea lucrului ar fi pentru el o economie. Nereușind să-și rezolve doleanțele, dogarii sunt nevoiți să se întoarcă la lucru pentru a primi în continuare acea leafă mică cu care
Cei muți () [Corola-website/Science/333253_a_334582]
-
îi cere Melaniei să-și petreacă vacanța împreună în casa sa de lângă un lac frumos din nordul statului și s-o cunoască pe mama lui. Însă, curând, Melanie își dă seama că petrece mai mult timp cu cel mai bun prieten al lui Justin și asistent loial, Dean (Mayfield), care s-ar putea să ascundă o pasiune secretă pentru ea.
Sărbători cu surprize () [Corola-website/Science/333296_a_334625]
-
și renovat de către Carlo Vanvitelli în stil neoclasic la dorința medicului Domenico Cotugno. El a servit ca sediu al puterii viceregale în timpul lucrărilor de reconstrucție ale actualului Palat Regal din Napoli. Mai târziu a fost cumpărat de baronul Girolamo Sarnelli, prieten apropiat al cardinalului Zapata. La 12 septembrie 1702 s-a născut aici Fericitul Gennaro Maria Sarnelli, fiul baronului Ciorani Angelo Sarnelli și misionar redemptorist ridicat ulterior la cinstea altarelor. În interior există remarcabile decorații neoclasice și din secolul al XX
Palatul Zapata din Napoli () [Corola-website/Science/333313_a_334642]
-
pe fratele acestuia la o colibă din apropierea pădurii, unde se află o statuetă sau un idol al unui zeu cu coarne, în jurul căreia dansează bărbații și femeile. Pe măsură ce tobele sună mai tare și mai repede, dansatorii se dezlănțuie, iar noul prieten al lui d'Arrast își uită hotărârea de a nu dansa și se alătură grupului. D'Arrast încearcă să-i amintească că nu trebuie să danseze, dar i se cere să părăsească ceremonia. În ziua următoare, d'Arrast privește procesiunea
Piatra care crește () [Corola-website/Science/333299_a_334628]
-
hotărârea de a nu dansa și se alătură grupului. D'Arrast încearcă să-i amintească că nu trebuie să danseze, dar i se cere să părăsească ceremonia. În ziua următoare, d'Arrast privește procesiunea din oraș și îl observă pe prietenul său din noaptea trecută încercând să-și țină promisiunea. Marinarul se luptă să care piatra de 50 kg și cade de mai multe ori pe drum. D'Arrast se apropie de el și încearcă să-l susțină, dar fără folos
Piatra care crește () [Corola-website/Science/333299_a_334628]
-
dar fără folos. Obosit de la dansul de noaptea trecută, marinarul trebuie să renunțe la încercarea sa de a căra piatra către biserică. Atunci când marinarul cade pentru ultima oară, d'Arrast decide să-i preia el sarcina. El ia piatra de la prietenul său și o cară spre biserică. Piatra pare să devină mai grea și el face eforturi mari pentru a o purta. Cu toate acestea, se hotărăște brusc să-și schimbe traseul și să-și ducă povara nu la biserică, ci
Piatra care crește () [Corola-website/Science/333299_a_334628]
-
modern Irak. Tradițiile persane și armene veche indică faptul că Alexandru cel Mare, văzând marea bibliotecă a lui Assurbanipal de la Ninive, a fost inspirat în crearea propriiei sale biblioteci. Alexandru a murit înainte de a reuși să-și creeze biblioteca, dar prietenul și succesorul său Ptolemeu a supravegheat inițierea bibliotecii lui Alexandru - un proiect care s-a dezvoltat până la a deveni renumita Bibliotecă din Alexandria. Biblioteca este o descoperire arheologică a lui Austen Henry Layard; cele mai multe tăblițe au fost duse în Anglia
Biblioteca lui Assurbanipal () [Corola-website/Science/333328_a_334657]
-
a făcut un sacrificiu zeilor. Zeii au venit și pentru că el a păstrat sămânța omului, rămânând loial și având încredere în zei, Utnapiștim și soția sa au dobândit nemurirea, precum și un loc printre zeii cerești. În Epopee, copleșit de moartea prietenului său Enkidu, eroul Ghilgameș realizează o serie de călătorii pentru a-l căuta pe strămoșul său Utnapiștim (Xisouthros), care locuia la gura râurilor și dobândise viața veșnică. Utnapiștim îl sfătuiește pe Ghilgameș să renunțe la căutarea nemuririi, dar îi spune
Utnapiștim () [Corola-website/Science/333327_a_334656]
-
de un polițist pentru vagabondaj, dus la tribunal și închis pentru trei luni. Regizat de Henry Hathaway, după un scenariu de Richard L. Breen, cu Dale Robertson și Richard Widmark în rolurile principale. Un polițist se întâlnește cu un vechi prieten după ce găsește creionul acestuia la locul unei crime. Creionul fiind un premiu pe care l-au primit mai demult pentru muzică. Din cauza unei datorii de 1000 de dolari față de acesta și, deci, a unei greșeli din trecut, nu-l poate
Casă plină (film din 1952) () [Corola-website/Science/333338_a_334667]
-
oară cu biologul Anne McLaren din 1952 până în 1959. El a avut patru copii, unul de la prima sa soție și trei de la prof. McLaren, printre care economistul Jonathan Michie și psihologul Susan Fiona Dorinthea Michie. Michie și McLaren au rămas prieteni după divorț și au devenit apropiați din nou după moartea celei de-a treia soții a lui . Michie (pe atunci în vârstă de 83 de ani) și fosta lui soție McLaren au murit într-un accident de mașină la 7
Donald Michie () [Corola-website/Science/333339_a_334668]
-
ofițeri de infanterie. A revenit apoi la regimentul 51 că comandant de pluton. În Războiul din Liban din 1982 a luat parte în fruntea unei companii, la cucerirea localității Ain at-Tina, unde și-a pierdut doi din cei mai buni prieteni, si la cucerirea orașelor An-Nabatiye și Djezzin și a aeroportului internațional Beirut. După un an s-a întors la vatră, ca după trei luni să revină în serviciul permanent al armatei. La propunerea comandantului școlii de ofițeri ai bazei de
Gadi Eizenkot () [Corola-website/Science/333346_a_334675]
-
de Caransebeș”. Încadrându-se în armata română în ianuarie 1919, a fost înălțat la gradul de general de divizie. Înrudit fiind cu preotul Gheorghe Buru, ceremonialul catedralei caransebeșene, el își petrecea concediul, an de an, în Caransebeș. Aci își întâlnea prietenii din copilărie și camarazii de arme. Ales reprezentant al Caransebeșului la Comunitatea de avere, grănicerii voiau să-1 aleagă după Unire, președinte al acestei instituțiuni. Neputându-se stabili un acord între grupările politice, el a renunțat de a mai candida. Retrăgându
Nicolae Lugojanu de Caransebeș () [Corola-website/Science/333349_a_334678]
-
Elveția. În 1948, după instaurarea regimului comunist în Cehoslovacia, a emigrat în Austria împreună cu familia. A studiat dreptul la Viena și Graz, și științele forestiere la München. În anii 1980 a sprijinit disidenții din Cehoslovacia, între care pe vechiul său prieten Václav Havel. Schwarzenberg a fost în perioada respectivă președinte al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului. S-a întors în Cehia în timpul Revoluției de catifea din 1989. A fost un colaborator apropiat al lui Václav Havel, care l-a considerat drept
Karel Schwarzenberg () [Corola-website/Science/333345_a_334674]
-
din spate a capului. Echipa formată din 70 de membrii, condusă de dr. Carson, a muncit timp de 22 de ore. În final, cei doi copii au fost separați cu succes, ambii supraviețuind. Carson a declarat după: „Vorbeam cu un prieten de al meu, un chirurg cardio-toracic, care era directorul departamentului respectiv, și eu i-am spus: "Voi operați bebeluși pe cord, cum îi feriți de exsanguinare?", iar el a spus: "Ei bine, le inducem hipotermie". Eu am spus: "Este vreun
Ben Carson () [Corola-website/Science/333397_a_334726]
-
denumit „Patriarhul Cărții”. Grigorie Băbuș a fost slujitor al Catedralei Patriarhale din București ca ierodiacon, cântăreț și ieromonah. Ulterior, a fost directorul fondator al Bibliotecii Sfântului Sinod din București din cadrul Mănăstirii Antim la inițiativa Patriarhului Justinian. Aici a lucrat împreună cu prietenul său, Arhimandritul Bartolomeu Anania. În anul 1950 a fost hirotesit protosinghel de către episcopul-vicar patriarhal Teoctist Botoșăneanul. Patriarhul Justinian l-a hirotesit pe Grigorie Băbuș ca arhimandrit la data de 25 martie 1956. Ca urmare a apartenenței sale la Organizația culturală
Grigorie Băbuș () [Corola-website/Science/333410_a_334739]
-
cu rolul unor pirostrii pe care se așeza vasul pentru fiert, șanțurile pe care se scurgea apa din jurul cortului etc. ) și prin faptul că s-a oprit pe acest loc de popas, plângând după femeia dragă și îndemnându-i pe prieteni să-i împărtășească durerea, rememorând apoi aventurile sale războinice. Această schemă consacrată de "mu’allaqat"-a lui Imru’ al-Qays va apărea ca un laitmotiv în cele mai multe poeme ample, cu mici variații, multe secole de-a rândul. O serie de elemente
Divizia 3 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/333420_a_334749]
-
și narat de Lyanne Zager. Este un documentar gen crimă care analizează poveștile unor criminale celebre. În fiecare episod se spun 3 povești ale unor criminale în care apar reporteri precum Diane Fanning,legistul Janis Amatuzio sau persoane simple(rude,prieteni ale victimelor sau a criminalilor)care spun evenimente importante. Primele episoade au apărut în 2005 fiind sezonul 1 al acestei serii. În primul episod se povestește despre obsesiile unor criminale precum Elisabeta Báthory sau Vera Renczi. Următorul episod spune lăcomia
Femei criminale () [Corola-website/Science/333432_a_334761]
-
la tatăl lor Hugh Gibb în Manchester, Anglia unde au studiat la Oswald Road Primary School și au format un grup rock and roll numit The Rattlesnakes alcătuit din Barry la chitară și voce, Robin și Maurice la voce plus prietenii lor Paul Frost la tobe și Kenny Horrocks la bas. În decembrie 1957 cei trei frați au început să cânte în armonie. Se spune că atunci când mergeau să mimeze la un cinematograf local (cum au făcut și ceilalți copii în
Bee Gees () [Corola-website/Science/333361_a_334690]