73,760 matches
-
patru frați sunt considerați regi în același timp. Spre deosebire de cei trei frați care s-au lăudat cu fapte războinice, Magnus se spune că era genul care făcea pace între oameni. În conformitate cu legendele, Magnus a avut picioare slabe, devenind bolnav și murind la o vârstă fragedă.
Magnus Haraldsson al Norvegiei () [Corola-website/Science/331170_a_332499]
-
țării. În conformitate cu legendele, relațiile dintre frați au fost pașnice cât timp tutorii lor se aflau în viață. Această perioadă a domniei lor a fost o perioadă de independență norvegiană a Arhiepiscopiei din Nidaros (Trondheim), în 1152. Atunci când tutorii lor au murit, relațiile dintre frați au început să se strice, ducând la izbucnirea unui conflict. În 1155, a avut loc o întâlnire între Sigurd și Inge la Bergen care a dus la o luptă între oamenii regilor, unde Sigurd a fost ucis
Inge I al Norvegiei () [Corola-website/Science/331169_a_332498]
-
Inge la Bergen care a dus la o luptă între oamenii regilor, unde Sigurd a fost ucis. Regele Eystein a fost ultimul care a ajuns la întâlnire și doar s-a apropiat de oraș atunci când a aflat că Sigurd a murit. A fost găsită o soluționare între Inge și Eystein iar motivele de luptă din Bergen ar fi fost faptul că Sigurd și Eystein ar fi încercat să-l detroneze pe Inge. Pacea dintre Inge și Eystein nu a ținut mult
Inge I al Norvegiei () [Corola-website/Science/331169_a_332498]
-
fost căsătorit anterior cu Bjadok. Cei doi au avut un fiu, Eystein. Printre concubinele lui Harald se numără Tora Guttorm, fiica lui Guttorm Gråbarde, care a fost mama lui Sigurd. El a avut de asemenea un fiu, Magnus, care a murit în 1145 la vârsta de zece ani. Toti cei patru fii au fost regi ai Norvegiei.
Harald al IV-lea al Norvegiei () [Corola-website/Science/331168_a_332497]
-
întorsese din exil în 1035 să pretindă tronul tatălui său la moartea lui Knut cel Mare. Magnus I a acceptat să împartă puterea cu unchiul său Harald pe care l-a asociat la coroană. Doar un an mai târziu Magnus murea în circumstanțe neelucidate în totalitate. Neînțelegerile întrei cei doi au dus la zvonuri că Magnus a fost asasinat de Harald pentru ca acesta să rămână singur pe tronul Norvegiei. Harald a fost ucis în Bătălia de la Stamford Bridge, în afara orașului York
Dinastia Hardrada () [Corola-website/Science/331160_a_332489]
-
a avut loc la 25 Septembrie 1066. Harald a luptat împotriva armatelor regelui Harold Godwinson al Angliei. Venise în Anglia cu pretenții la tronul acesteia bazate pe o ipotetică înțelegere între Magnus și Hardeknut cum că dacă unul din ei murea fără urmași, celălalt urma să moștenească și Anglia și Norvegia. Deși a fost destinat pentru cei doi frați să conducă regatul fără diviziune, în practică, Olaf a guvernat peste Viken (partea de sud-est a Norvegiei), în timp ce Magnus a controlat zonele
Dinastia Hardrada () [Corola-website/Science/331160_a_332489]
-
de Vest și de Nord. În ciuda acestei divizii, nu există nici un semn de ostilitate între frați, iar relația lor pare să fi fost pașnică. După ce a domnit timp de mai puțin de trei ani, Magnus s-a îmbolnăvit și a murit la Nidaros, pe 28 aprilie 1069. Cronicile raportează că Magnus a murit de pecingine, însă oamenii de știință moderni susțin că ar fi putut să moară de ergotism (o otrăvire a ciupercii Claviceps). După moartea tatălui său, Olaf a împărțit
Dinastia Hardrada () [Corola-website/Science/331160_a_332489]
-
de ostilitate între frați, iar relația lor pare să fi fost pașnică. După ce a domnit timp de mai puțin de trei ani, Magnus s-a îmbolnăvit și a murit la Nidaros, pe 28 aprilie 1069. Cronicile raportează că Magnus a murit de pecingine, însă oamenii de știință moderni susțin că ar fi putut să moară de ergotism (o otrăvire a ciupercii Claviceps). După moartea tatălui său, Olaf a împărțit guvernarea regatului împreună cu fratele său Magnus al II-lea al Norvegiei, care
Dinastia Hardrada () [Corola-website/Science/331160_a_332489]
-
domnit timp de mai puțin de trei ani, Magnus s-a îmbolnăvit și a murit la Nidaros, pe 28 aprilie 1069. Cronicile raportează că Magnus a murit de pecingine, însă oamenii de știință moderni susțin că ar fi putut să moară de ergotism (o otrăvire a ciupercii Claviceps). După moartea tatălui său, Olaf a împărțit guvernarea regatului împreună cu fratele său Magnus al II-lea al Norvegiei, care a devenit rege cu un an înainte. Magnus a murit în 1069 iar Olaf
Dinastia Hardrada () [Corola-website/Science/331160_a_332489]
-
ar fi putut să moară de ergotism (o otrăvire a ciupercii Claviceps). După moartea tatălui său, Olaf a împărțit guvernarea regatului împreună cu fratele său Magnus al II-lea al Norvegiei, care a devenit rege cu un an înainte. Magnus a murit în 1069 iar Olaf a devenit conducător unic al Norvegiei. În timpul domniei sale, națiunea a cunoscut o perioadă lungă de pace. El a renunțat la orice ofensivă în domeniul politicii externe și a protejat Norvegia prin acorduri și conexiuni de căsătorie
Dinastia Hardrada () [Corola-website/Science/331160_a_332489]
-
părea inevitabil. În 1095, Magnus a pregătit o acțiune armată împotriva lui Haakon, dar a fost surprins de poziția puternică detinută de vărul său. Când a aflat că Haakon a venit la Trondheim, el a traversat munții Dovrefjell. Haakon a murit brusc în timpul călătoriei iar Magnus a rămas regele unic al Norvegiei. Ca singur fiu al regelui Olaf Kyrre, Magnus a fost proclamat rege în sud-estul Norvegiei, la scurt timp după moartea tatălui său din 1093. În partea de nord, cererea
Dinastia Hardrada () [Corola-website/Science/331160_a_332489]
-
într-o ambuscadă de către Ulaid, în anul următor. Avansurile teritoriale care i-au caracterizat domnia s-au încheiat odată cu moartea sa. Olaf a devenit rege împreună cu frații săi vitregi, Sigurd Jorsalfar și Øystein Magnusson, atunci când tatăl lor, Magnus Barefoot a murit în 1103. El a fost regele Norvegiei timp de 12 ani, dar spre deosebire de frații săi nu a lăsat o impresie de durată asupra națiunii. Din moment ce el era încă foarte tânăr, frații lui mai mari au acționat ca regenți pentru partea
Dinastia Hardrada () [Corola-website/Science/331160_a_332489]
-
s-a întors în Norvegia în 1111. În această perioadă, regele Øystein a servit ca regent pentru fratele său, folosind energia și voința sa de a crea o țară puternică și stabilă. În 1115, Olaf s-a îmbolnăvit și a murit când avea doar 17 ani. El a fost urmat de frații săi care au guvernat împreună. În timp ce Sigurd a câștigat faima ca "rege războinic", Eystein a fost posterizat în legende ca un "rege pașnic", care a rămas acasă în Norvegia
Dinastia Hardrada () [Corola-website/Science/331160_a_332489]
-
cetate, care a păstrat particula Sfintei Cruci, primitită de la Balduin. În 1123 Sigurd va trimite cruciați în Småland împotriva păgânilor. În timpul domniei lui Sigurd, Norvegia a intrat în zeciuiala bisericii, a fost creată eparhia de Stavanger. Când regele Sigurd a murit în 1130, Magnus a devenit rege al Norvegiei, împreună cu unchiul său, Harald Gille. După patru ani de pace neliniștită, Magnus a început să se pregătească în mod deschid de război împotriva lui Harald Gille. Pe 9 august 1134, el l-
Dinastia Hardrada () [Corola-website/Science/331160_a_332489]
-
fost căsătorit cu Folkvid împotriva voinței ei. Arhiepiscopul a anulat căsătoria ei cu Folkvid iar Sverre a dat-o în căsătorie adeptului său, Bård Guttormsson. Inge a fost singurul lui al Ceciliei și al lui Bård. După ce regele Sverre a murit în 1202, fiul său, Haakon, și nepotul său, Guttorm, au murit după doi ani. Birkebeinerii rămăseseră fără succesori direcți din partea lui Sverre (Existența unui alt nepot al lui Sverre, Haakon Haakonsson, era încă necunoscută). Advarsarii vechi ai lui Sverre, bagler
Inge al II-lea al Norvegiei () [Corola-website/Science/331171_a_332500]
-
ei cu Folkvid iar Sverre a dat-o în căsătorie adeptului său, Bård Guttormsson. Inge a fost singurul lui al Ceciliei și al lui Bård. După ce regele Sverre a murit în 1202, fiul său, Haakon, și nepotul său, Guttorm, au murit după doi ani. Birkebeinerii rămăseseră fără succesori direcți din partea lui Sverre (Existența unui alt nepot al lui Sverre, Haakon Haakonsson, era încă necunoscută). Advarsarii vechi ai lui Sverre, bagler, exploatau situația pentru a lansa o nouă invazie în Viken pentru
Inge al II-lea al Norvegiei () [Corola-website/Science/331171_a_332500]
-
un compromis prin care Inge a devenit rege, în timp ce contele Haakon a devenit lider al armatei și a primit jumătate din venitul regal. În următorii patru ani au avut loc lupte intense între birkebeiner și bagler. Regele bagler Erling a murit în 1206, însă bagler au continuat să lupte pentru noul lor rege, Philippus Simonsson. Bagler au controlat zona Viken, cu orașele Tønsberg și Oslo, iar regele Inge a controlat Trøndelag cu Nidaros. La data de 22 aprilie 1206, bagler a
Inge al II-lea al Norvegiei () [Corola-website/Science/331171_a_332500]
-
Guttorm, cu amanta sa Gyrid. În 1214, Inge a suprimat o revoltă a fermierilor în Trøndelag; Contele Haakon a fost suspectat că avea legătură cu revolta. Cu toate acestea, conflictul deschis între cei doi nu a izbucnit iar Haakon a murit din cauze naturale în Bergen, după Crăciunul din 1214. Inge a preluat partea sa în regatul său. În 1217, Inge s-a îmbolnăvit în Nidaros. În timpul bolii sale, el l-a numit pe fratele său vitreg mai mic, Skule Bårdsson
Inge al II-lea al Norvegiei () [Corola-website/Science/331171_a_332500]
-
preluat partea sa în regatul său. În 1217, Inge s-a îmbolnăvit în Nidaros. În timpul bolii sale, el l-a numit pe fratele său vitreg mai mic, Skule Bårdsson, conte și conducător al armatei. Pe 23 aprilie 1217, Inge a murit. El a fost înmormântat în Catedrala Nidaros și a fost succedat ca rege de Haakon al IV-lea al Norvegiei la vârsta de 13 ani.
Inge al II-lea al Norvegiei () [Corola-website/Science/331171_a_332500]
-
aprilie 1886 - d. 7 iulie 1972) a fost cel de al 268-lea Patriarh Ecumenic al Constantinopolului, de la 1 noiembrie 1948 până la sfârșitul vieții. Părinții săi au fost aromâni. Aristokles era fiul unui medic din satul Vassilikon. Mama sa a murit pe când el nu avea decât treisprezece ani. Când a avut vârsta pentru a urma studiile superioare, s-a înscris la Școala Patriarhală de Teologie din Halki (Istanbul), diploma obținând-o în 1910. Apoi s-a călugărit, primind numele de Athenagoras
Athenagoras I () [Corola-website/Science/331179_a_332508]
-
vitreg, Eystein a venit în Norvegia din Scoția. Paternitatea lui a fost recunoscută, deoarece Harald Gille recunoscuse că avea un fiu peste mări. Eystein a devenit rege și co-guvernator împreună cu cei trei frați. Magnus, ale căror detalii sunt puține, a murit din cauze naturale în 1140. Pe măsură ce a crescut și vechii consilieri au murit, ostilitatea a început să crească între frați. În 1155, toți trei au stabilit să se întâlnească în Bergen într-un efort de a menține pacea. Inge i-
Dinastia Gille () [Corola-website/Science/331172_a_332501]
-
deoarece Harald Gille recunoscuse că avea un fiu peste mări. Eystein a devenit rege și co-guvernator împreună cu cei trei frați. Magnus, ale căror detalii sunt puține, a murit din cauze naturale în 1140. Pe măsură ce a crescut și vechii consilieri au murit, ostilitatea a început să crească între frați. În 1155, toți trei au stabilit să se întâlnească în Bergen într-un efort de a menține pacea. Inge i-a acuzat pe Sigurs și pe Eystein că planuficau să-l detroneze. Sigurd
Dinastia Gille () [Corola-website/Science/331172_a_332501]
-
lui Inge a fost ucis de unul dintre gardienii lui Sigurd. La sfatul mamei sale, Ingrid, și a consilierului său principal, Gregorius Dagsson, Inge a ordonat oamenilor săi să ia cu asalt casa unde Sigurd avea reședința. Regele Sigurd a murit pe 6 februarie 1155. El a fost îngropat la catedrala veche din Bergen, în ceea ce este astăzi Cetatea Bergenhus. Această caetdrală a fost demolată și înlocuită cu o catedrală la scurt timp după aceea. Inge a fost singurul fiu legitim
Dinastia Gille () [Corola-website/Science/331172_a_332501]
-
țării. În conformitate cu legendele, relațiile dintre frați au fost pașnice cât timp tutorii lor se aflau în viață. Această perioadă a domniei lor a fost o perioadă de independență norvegiană a Arhiepiscopiei din Nidaros (Trondheim), în 1152. Atunci când tutorii lor au murit, relațiile dintre frați au început să se strice, ducând la izbucnirea unui conflict. În 1155, a avut loc o întâlnire între Sigurd și Inge la Bergen care a dus la o luptă între oamenii regilor, unde Sigurd a fost ucis
Dinastia Gille () [Corola-website/Science/331172_a_332501]
-
Inge la Bergen care a dus la o luptă între oamenii regilor, unde Sigurd a fost ucis. Regele Eystein a fost ultimul care a ajuns la întâlnire și doar s-a apropiat de oraș atunci când a aflat că Sigurd a murit. A fost găsită o soluționare între Inge și Eystein iar motivele de luptă din Bergen ar fi fost faptul că Sigurd și Eystein ar fi încercat să-l detroneze pe Inge. Pacea dintre Inge și Eystein nu a ținut mult
Dinastia Gille () [Corola-website/Science/331172_a_332501]