78,666 matches
-
între cele două a survenit cu ocazia grevei generale, când elementele radicale ale Gărzilor Roșii și ale Gărzilor Muncitorești de Securitate au executat mai mulți adversari politici din marile orașe din sudul Finlandei, au izbucnit primele ciocniri armate între Gărzile Albe și Gărzile Muncitorești; în total au murit 34 de oameni. În cele din urmă, rivalitățile politice din 1917 au dus la o cursă a înarmărilor și la o escaladare a conflictului către un război civil. Dezintegrarea Rusiei a oferit finlandezilor
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
care spera să înlăture regimul lui Lenin, și să aducă Rusia înapoi în războiul contra Germaniei. În ce privește despărțirea Finlandei de Rusia, Germania o grăbise, pentru a atrage Finlanda în sfera de putere germană. Franța a rupt relațiile diplomatice cu guvernul alb mai târziu, în timpul războiului din 1918, ca urmare a cooperării finlandezilor albi cu Germania. Escaladarea finală către război a început încă de la începutul lui ianuarie 1918, fiecare act militar sau politic ale roșiilor și ale albilor având ca urmare un
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
în războiul contra Germaniei. În ce privește despărțirea Finlandei de Rusia, Germania o grăbise, pentru a atrage Finlanda în sfera de putere germană. Franța a rupt relațiile diplomatice cu guvernul alb mai târziu, în timpul războiului din 1918, ca urmare a cooperării finlandezilor albi cu Germania. Escaladarea finală către război a început încă de la începutul lui ianuarie 1918, fiecare act militar sau politic ale roșiilor și ale albilor având ca urmare un răspuns al adversarilor. Ambele părți le-au justificat prin măsuri defensive, în
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
relațiile diplomatice cu guvernul alb mai târziu, în timpul războiului din 1918, ca urmare a cooperării finlandezilor albi cu Germania. Escaladarea finală către război a început încă de la începutul lui ianuarie 1918, fiecare act militar sau politic ale roșiilor și ale albilor având ca urmare un răspuns al adversarilor. Ambele părți le-au justificat prin măsuri defensive, în special susținătorilor lor. La stânga, avangarda războiului din 1918 au constituit-o Gărzile Roșii urbane și radicale, și Gărzile Muncitorești de Securitate din Helsinki, Kotka
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
țară, și i-au convins pe acei lideri ai social-democraților care ezitau între pace și război să susțină revoluția. La dreapta, avangarda o constituiau „Jägerii” finlandezi care fuseseră mutați în Finlanda până la sfârșitul lui 1917, și cele mai active Gărzi Albe de voluntari din provincia Viipuri din colțul sud-estic al Finlandei, cele din Finlanda de sud-vest și din Ostrobothnia de sud. La 12 ianuarie 1918, Senatul lui Svinhufvud și Parlamentul au hotărât să înființeze o autoritate polițienească puternică, inițiativă pe care
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
Finlandei, cele din Finlanda de sud-vest și din Ostrobothnia de sud. La 12 ianuarie 1918, Senatul lui Svinhufvud și Parlamentul au hotărât să înființeze o autoritate polițienească puternică, inițiativă pe care Gărzile Roșii o considerau un pas către legalizarea Gărzilor Albe. La 15 ianuarie, Carl Gustaf Emil Mannerheim, un fost general competent al Armatei Imperiale Ruse, a fost numit comandant suprem al Gărzilor Albe, iar la 25 ianuarie a schimbat numele Gărzilor Albe în „Armata Albă Finlandeză”. Gărzile Roșii, în frunte
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
înființeze o autoritate polițienească puternică, inițiativă pe care Gărzile Roșii o considerau un pas către legalizarea Gărzilor Albe. La 15 ianuarie, Carl Gustaf Emil Mannerheim, un fost general competent al Armatei Imperiale Ruse, a fost numit comandant suprem al Gărzilor Albe, iar la 25 ianuarie a schimbat numele Gărzilor Albe în „Armata Albă Finlandeză”. Gărzile Roșii, în frunte cu Ali Aaltonen, au refuzat să recunoască titlul, și au hotărât să înființeze o autoritate militară proprie. Mannerheim și-a așezat cartierul general
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
Roșii o considerau un pas către legalizarea Gărzilor Albe. La 15 ianuarie, Carl Gustaf Emil Mannerheim, un fost general competent al Armatei Imperiale Ruse, a fost numit comandant suprem al Gărzilor Albe, iar la 25 ianuarie a schimbat numele Gărzilor Albe în „Armata Albă Finlandeză”. Gărzile Roșii, în frunte cu Ali Aaltonen, au refuzat să recunoască titlul, și au hotărât să înființeze o autoritate militară proprie. Mannerheim și-a așezat cartierul general la Vaasa, în timp ce Aaltonen și l-a așezat la
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
un pas către legalizarea Gărzilor Albe. La 15 ianuarie, Carl Gustaf Emil Mannerheim, un fost general competent al Armatei Imperiale Ruse, a fost numit comandant suprem al Gărzilor Albe, iar la 25 ianuarie a schimbat numele Gărzilor Albe în „Armata Albă Finlandeză”. Gărzile Roșii, în frunte cu Ali Aaltonen, au refuzat să recunoască titlul, și au hotărât să înființeze o autoritate militară proprie. Mannerheim și-a așezat cartierul general la Vaasa, în timp ce Aaltonen și l-a așezat la Helsinki. A treia
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
finlandeze începuse. Primele lupte locale serioase s-au dat între 9-21 ianuarie în sudul și sud-estul Finlandei, în special pentru a câștiga cursa de înarmare și pentru controlul orașului vital Viipuri din sud-est. Ordinul de luptă a fost primit de albi la 25 ianuarie, iar roșii au primit ordin să declanșeze revoluția la 26 ianuarie 1918. În aceeași zi, toate Garzile Muncitorești s-au unit pentru a forma Garda Roșie a Finlandei și în turnul Casei Muncitorilor din Helsinki a fost
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
alertați în avans, la 23-26 ianuarie, să asigure trenurile rusești cu armament pentru finlandezii roșii, așa cum conveniseră Ali Aaltonen și V.I. Lenin la 13 ianuarie. O unitate roșie de 250 de oameni a escortat trenurile de la Petrograd la Viipuri. Trupele albe au încercat șă captureze trenurile; 20-30 de finlandezi, roșii și albi, au murit în „bătălia trenurilor din Rahja” în istmul Karelian la 27 ianuarie 1918. Nu s-a stabilit o dată oficială a izbucnirii Războiului Civil Finlandez. La începutul războiului, un
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
armament pentru finlandezii roșii, așa cum conveniseră Ali Aaltonen și V.I. Lenin la 13 ianuarie. O unitate roșie de 250 de oameni a escortat trenurile de la Petrograd la Viipuri. Trupele albe au încercat șă captureze trenurile; 20-30 de finlandezi, roșii și albi, au murit în „bătălia trenurilor din Rahja” în istmul Karelian la 27 ianuarie 1918. Nu s-a stabilit o dată oficială a izbucnirii Războiului Civil Finlandez. La începutul războiului, un front discontinuu tăia sudul Finlandei de la vest la est, împărțind țara
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
de la vest la est, împărțind țara în Finlanda Albă și Finlanda Roșie. Gărzile Roșii controlau zona din sud, inclusiv aproape toate marile centre industriale, precum și cele mai mari moșii și ferme cu mulți țărani dependenți sau arendași fără pământ. Armata Albă controla zona din nord, predominantă agrară, cu ferme mici sau medii și cu țărani fără pământ arendași, și unde țăranii dependenți erau puțini sau aveau o situație mai bună decât în sud. Existau enclave ale ambele forțelor de părți opuse
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
predominantă agrară, cu ferme mici sau medii și cu țărani fără pământ arendași, și unde țăranii dependenți erau puțini sau aveau o situație mai bună decât în sud. Existau enclave ale ambele forțelor de părți opuse ale frontului: în interiorul zonei albe se aflau orașele industriale Varkaus, Kuopio, Oulu, Raahe, Kemi și Tornio; în interiorul zonei roșii se aflau Porvoo, Kirkkonummi și Uusikaupunki. Eliminarea acestor fortărețe era o prioritate pentru ambele armate în februarie 1918. Finlanda Roșie, denumiță și Republica Socialistă Muncitorească Finlandeză
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
și să se unească ulterior cu Rusia Sovietică. Majoritatea membrilor mișcării muncitorești finlandeze susțineau însă independența Finlandei. Bolșevicii finlandezi, influenți, deși în număr mic, favorizau anexarea Finlandei de către Rusia. Chestiunea anexării a fost rezolvată prin înfrângerea Finlandei Roșii. Senatul Finlandei Albe a ajuns să fie denumit "Senatul de la Vaasa" după mutarea sa în orașul Vaasa de pe coasta Golfului Bothnic, oraș ce a funcționat drept capitală a Finlandei Albe între 29 ianuarie și 3 mai. Senatul era format din P.E. Svinhufvud, Juhani
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
de către Rusia. Chestiunea anexării a fost rezolvată prin înfrângerea Finlandei Roșii. Senatul Finlandei Albe a ajuns să fie denumit "Senatul de la Vaasa" după mutarea sa în orașul Vaasa de pe coasta Golfului Bothnic, oraș ce a funcționat drept capitală a Finlandei Albe între 29 ianuarie și 3 mai. Senatul era format din P.E. Svinhufvud, Juhani Arajärvi, J. Castren, Alexander Frey, E.Y.Pehkonen and Heikki Renvall. În politica internă, principalul obiectiv al Senatului Alb era revenirea la putere în Finlanda. Conservatorii pregăteau
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
oraș ce a funcționat drept capitală a Finlandei Albe între 29 ianuarie și 3 mai. Senatul era format din P.E. Svinhufvud, Juhani Arajärvi, J. Castren, Alexander Frey, E.Y.Pehkonen and Heikki Renvall. În politica internă, principalul obiectiv al Senatului Alb era revenirea la putere în Finlanda. Conservatorii pregăteau un sistem politic monarhist, cu un rol redus pentru Parlament. O facțiune conservatoare fusese întotdeauna împotriva democrației; altele aprobaseră parlamentarismul de la reforma revoluționară din 1906, dar după criza din 1917 și izbucnirea
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
Mannerheim era conștient de lipsa priceperii în luptă a Gărzilor Roșii finlandeze, și se baza pe aptitudinile militare ale Jägerilor finlandezi. Ca fost ofițer al armatei rusești, Mannerheim era conștient de demoralizarea armatei ruse. El a cooperat cu ofițerii ruși albi în Finlanda și în Rusia. Propaganda de război a celor două părți implicate avea ca scop demonstrarea susținerii pentru democrație și libertate și capacității lor de a reprezenta întreaga națiune finlandeză. Ambele au eșuat permițând escaladarea crizei politice până la nivelul
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
un compromis și să la o înțelegere politică pașnică. Numărul combatanților finlandezi de cele două părți a fluctuat între 50.000 și 90.000. În timp ce Gărzile Roșii erau formate mai ales din voluntari (cu salariile plătite la începutul războiului), Armata Albă conținea doar 11.000-15.000 de voluntari, restul fiind recruți. Principalele motive care îi mânau pe finlandezi să se ofere voluntari erau factori economici (salariul, hrana), idealismul, și presiunea societății. Gărzile Roșii cuprindeau și 2000 de femei, în principal fete
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
societății. Gărzile Roșii cuprindeau și 2000 de femei, în principal fete recrutate din centrele industriale din sudul Finlandei. Muncitorii urbani și din agricultură alcătuiau majoritatea Gărzilor Roșii, în timp ce fermierii proprietari de pământuri și oamenii educați formau coloana vertebrală a Armatei Albe. Ambele armate au folosit copii soldați, în principal între 14 și 17 ani. Combatanții atât de tineri nu erau ceva rar în Primul Război Mondial; copiii din acea vreme erau sub autoritatea absolută a adulților și erau în general neapărați
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
feroviar Haapamäki, de la nord-est de Tampere, unde se intersectau rute ce traversau Finlanda pe direcțiile nord-sud și est-vest. Albii au capturat nodul feroviar la sfârșitul lui ianuarie 1918, ceea ce a dus la lupte grele la Vilppula. Capul de pod al Albilor pe malul sudic al râului Vuoksi de la Antrea de pe Istmul Karelian amenința și legătura feroviară Viipuri-Petrograd. Celelalte noduri feroviare disputate în război au fost Kouvola, Riihimäki, Tampere și Toijala. Importanța căilor ferate este bine simbolizată de principala armă utilizată în
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
a condus soldați Roșii în vestul Finlandei în luna februarie, iar "Konstantin Ieremeiev," forțele rusești din Istmul Karelian, în timp ce alți ofițeri nu aveau încredere în subordonații lor revoluționari și au colaborat cu fostul lor coleg generalul Mannerheim, ajutându-i pe Albi să dezarmeze garnizoanele rusești din Finlanda. La 30 ianuarie 1918, generalul Mannerheim a emis o proclamație adresată soldaților ruși din Finlanda în care le spunea că Armata Albă nu dorește să lupte contra Rusiei: scopul campaniei Albe era de a
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
și au colaborat cu fostul lor coleg generalul Mannerheim, ajutându-i pe Albi să dezarmeze garnizoanele rusești din Finlanda. La 30 ianuarie 1918, generalul Mannerheim a emis o proclamație adresată soldaților ruși din Finlanda în care le spunea că Armata Albă nu dorește să lupte contra Rusiei: scopul campaniei Albe era de a-i învinge pe rebelii Roșii finlandezi și pe trupele rusești care îi susținea. Numărul soldaților ruși activi în Războiul Civil a scăzut puternic după ce Germania a atacat Rusia
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
ajutându-i pe Albi să dezarmeze garnizoanele rusești din Finlanda. La 30 ianuarie 1918, generalul Mannerheim a emis o proclamație adresată soldaților ruși din Finlanda în care le spunea că Armata Albă nu dorește să lupte contra Rusiei: scopul campaniei Albe era de a-i învinge pe rebelii Roșii finlandezi și pe trupele rusești care îi susținea. Numărul soldaților ruși activi în Războiul Civil a scăzut puternic după ce Germania a atacat Rusia la 18 februarie 1918. Tratatul ruso-german de la Brest-Litovsk din
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
de la Brest-Litovsk din 3 martie a restricționat capacitatea bolșevicilor de a susține Gărzile Roșii finlandeze cu altceva decât cu arme și provizii. Rușii au rămas activi pe frontul sud-estic, apărând împrejurimile Petrogradului. Deși unii au denumit conflictul „Războiul Amatorilor”, Armata Albă avea două mari avantaje în fața Gărzilor Roșii: conducerea profesionistă a generalului Mannerheim și a staffului său—care cuprindea 84 de ofițeri suedezi voluntari și unii foști ofițeri finlandezi din armata țaristă—și 1.450 de soldați din batalionul de elită
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]