75,302 matches
-
a fost votat drept „cel mai prost film românesc al anului 2008” (cu 2903 voturi , filmul de pe locul doi, "Supraviețuitorul", primind numai 819 voturi), realizarea sa fiind catalogată de cinefili drept „cea mai gravă gafă din 2008” (cu 1230 voturi). Interpretările lui Florin Călinescu (1229 de voturi) și a cuplului Romică Țociu - Cornel Palade (709 voturi) au fost votate drept cele mai slabe interpretări din filmele românești ale anului 2008. Majoritatea cronicarilor de film români au ignorat această producție cinematografică, iar
Poveste de cartier () [Corola-website/Science/312591_a_313920]
-
voturi), realizarea sa fiind catalogată de cinefili drept „cea mai gravă gafă din 2008” (cu 1230 voturi). Interpretările lui Florin Călinescu (1229 de voturi) și a cuplului Romică Țociu - Cornel Palade (709 voturi) au fost votate drept cele mai slabe interpretări din filmele românești ale anului 2008. Majoritatea cronicarilor de film români au ignorat această producție cinematografică, iar o parte mică au menționat numai apariția filmului. Iulia Blaga l-a etichetat drept "„un film pentru maneliști”".
Poveste de cartier () [Corola-website/Science/312591_a_313920]
-
Alin Oprea. Pentru a sărbători cum se cuvine împlinirea a 10 ani de Talisman, MediaPro Music a lansat pe piață în anul 2007, primul album de „Best of” al trupei. Materialul conține cele mai frumoase melodii alte formației Talisman în interpretarea inconfundabilă a lui Alin Oprea. „Best of Talisman” conține și o piesă care nu a mai fost inclusă pe niciun album al trupei, piesă ce se numește „Fără tine” și beneficiază deja și de videoclip. Interviuri
Talisman (formație) () [Corola-website/Science/312582_a_313911]
-
diversele ecrane LED formează produsul final. Mai mult, porțiuni mari ale scenei se puteau mișcă, inclusiv secțiunea circulară centrală formată din ecrane LED curbate, care pot fi mutate astfel încât să ofere o senzație diferită fiecărei piese. „Cărțile poștale” (filmulețele dintre interpretări) au fost întocmite astfel: În urmă publicării listei finale de participanți de către EBU, 42 de țări și-au confirmat participarea la concursul din 2009, inclusiv Slovacia, care a revenit după 11 ani de absență. Georgia și-a anunțat retragerea din cauza
Concursul Muzical Eurovision 2009 () [Corola-website/Science/312602_a_313931]
-
În primul rând, ordonarea cronologică a rămășițelor din paleoliticul japonez se bazează pe informații referitoare la stratificația solului. În al doilea rând, schimbările climei și scăderea nivelului mării au alterat în mod dramatic aspectul și forma țării, fiind necesară astfel interpretarea dovezilor arheologice. De-a lungul pleistocenului târziu, insula Hokkaido (nordul Japoniei) era o continuare a câmpiei cu climă rece a Siberiei; pe când schimbarea climei era mai puțin simțită în sudul Japoniei. Scăderea nivelului mării a expus recifurile de pe coastele de
Japonia antică () [Corola-website/Science/312620_a_313949]
-
(n. 4 aprilie 1941, orașul Căușeni, județul Tighina - d. 20 decembrie 2003, satul Palanca, raionul Ștefan Vodă) a fost un actor din Republica Moldova, cunoscut mai ales pentru interpretarea rolului hoțului de cai Luiku Zobar din filmul "Șatra" (1975). Grigore Petrovici Grigoriu s-a născut la data de 4 aprilie 1941, în orașul Căușeni (județul Tighina). După absolvirea studiilor medii, devine actor amator pe scena Teatrului popular din Căușeni
Grigore Grigoriu () [Corola-website/Science/312646_a_313975]
-
ca actor de film a avut loc în filmul " Poienele roșii", regizat de Emil Loteanu. Rolurile sale cele mai cunoscute sunt Sava Milciu din "Poienele roșii" (1966), Radu Negostin din "Lăutarii" (1971) și Luiku Zobar din "Șatra" (1975). Referitor la interpretarea sa din filmul "Șatra", povestea următoarele: "Ca să joc în "Șatra", maestrul Loteanu m-a obligat să trăiesc într-o casă cu țigani, unde seara începea cu cântece și se încheia cu bătăi și cu vărsare de sânge. Am înțeles atunci
Grigore Grigoriu () [Corola-website/Science/312646_a_313975]
-
a fost a 6-a ediție a Concursului Muzical Eurovision Junior de creație muzicală și interpretare pentru copii. El a avut loc în Centrul Atletic „Spyros Kyprianou” din Limassol numit și "Palais des Sports" (Palatul Sporturilor). Cipru a câștigat dreptul de a găzdui concursul învingând candidaturile Portugaliei, Șerbiei, Suediei și Ucrainei. A fost primul Concurs Muzical
Concursul Muzical Eurovision Junior 2008 () [Corola-website/Science/312653_a_313982]
-
umbra unui film tulburător despre delincvență”. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman afirma că filmul " Accident" este un „accident”, „o poveste cu delincvenți - scrisă de Dumitru Carabăț - minată de «locuri comune», de interpretarea monocordă a lui Sergiu Nicolaescu însuși (în rol de maior), salvată doar de câțiva protagoniști, printre care Ștefan Mihăilescu-Brăila, Ernest Maftei, Corina Constantinescu, George Mihăiță”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu
Accident (film din 1977) () [Corola-website/Science/312641_a_313970]
-
P. Varna.”" Asociația Cineaștilor din România (ACIN) a acordat în 1976 acestui film Marele Premiu pentru filmele artistice de lung metraj ("ex-aequo" cu filmul "Prin cenușa imperiului" al lui Andrei Blaier). În plus, actorul Amza Pellea a obținut Premiul pentru interpretare masculină pentru interpretarea rolului Manlache Preda ("ex-aequo" cu Victor Rebengiuc pentru interpretarea rolului titular din "Tănase Scatiu"), editoarea Margareta Anescu a primit Premiul pentru montaj - pentru acest film - și actorul Ernest Maftei a obținut o Diplomă de onoare pentru interpretarea
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
Cineaștilor din România (ACIN) a acordat în 1976 acestui film Marele Premiu pentru filmele artistice de lung metraj ("ex-aequo" cu filmul "Prin cenușa imperiului" al lui Andrei Blaier). În plus, actorul Amza Pellea a obținut Premiul pentru interpretare masculină pentru interpretarea rolului Manlache Preda ("ex-aequo" cu Victor Rebengiuc pentru interpretarea rolului titular din "Tănase Scatiu"), editoarea Margareta Anescu a primit Premiul pentru montaj - pentru acest film - și actorul Ernest Maftei a obținut o Diplomă de onoare pentru interpretarea rolului secundar din
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
film Marele Premiu pentru filmele artistice de lung metraj ("ex-aequo" cu filmul "Prin cenușa imperiului" al lui Andrei Blaier). În plus, actorul Amza Pellea a obținut Premiul pentru interpretare masculină pentru interpretarea rolului Manlache Preda ("ex-aequo" cu Victor Rebengiuc pentru interpretarea rolului titular din "Tănase Scatiu"), editoarea Margareta Anescu a primit Premiul pentru montaj - pentru acest film - și actorul Ernest Maftei a obținut o Diplomă de onoare pentru interpretarea rolului secundar din "Osînda". Filmul a obținut premii pentru regie și montaj
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
interpretare masculină pentru interpretarea rolului Manlache Preda ("ex-aequo" cu Victor Rebengiuc pentru interpretarea rolului titular din "Tănase Scatiu"), editoarea Margareta Anescu a primit Premiul pentru montaj - pentru acest film - și actorul Ernest Maftei a obținut o Diplomă de onoare pentru interpretarea rolului secundar din "Osînda". Filmul a obținut premii pentru regie și montaj la Festivalul de Film de la Cracovia din 1976. "Osînda" a fost propunerea României la Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin în 1977, dar nu a fost
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
pentru cel mai bun film străin în 1977, dar nu a fost acceptat în competiție. Filmul a fost prezentat la Festivalul Internațional de Film de la Moscova (1977), fiind nominalizat la Premiul de Aur, iar Amza Pellea a obținut Premiul pentru interpretare masculină. Potrivit regizorului, filmul urma să obțină Premiul de Aur, ministrul Culturii din URSS telefonându-i lui Dumitru Ghișe, șeful cinematografiei din România, și solicitând ca Nicolaescu să plece la Moscova pentru a primi premiul. Regizorul a refuzat să plece
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
cel mai valoros film al lui Sergiu Nicolaescu. Principalul argument îl constituie faptul că cineastul se autodepășește prin acest film după ce realizase anterior două superproducții istorice, primite cu mari elogii de către public și critici. „Piesele de rezistență” ale filmului sunt interpretarea lui Amza Pellea, dezinvoltura micului erou, interpretările remarcabile ale celorlalți actori: Ioana Bulcă (în rolul unei femei violent-isterice), Maria Clara Sebők („o frumusețe insolentă și agresivă), Octavian Cotescu și Gheorghe Dinică (două personaje meschine și pitorești), muzica lui Tiberiu Olah
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
Nicolaescu. Principalul argument îl constituie faptul că cineastul se autodepășește prin acest film după ce realizase anterior două superproducții istorice, primite cu mari elogii de către public și critici. „Piesele de rezistență” ale filmului sunt interpretarea lui Amza Pellea, dezinvoltura micului erou, interpretările remarcabile ale celorlalți actori: Ioana Bulcă (în rolul unei femei violent-isterice), Maria Clara Sebők („o frumusețe insolentă și agresivă), Octavian Cotescu și Gheorghe Dinică (două personaje meschine și pitorești), muzica lui Tiberiu Olah, imaginile operatorului Alexandru David, decorurile create de
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
Ipu, originală reverență la umorul Săpânței, dar anticipată, cu un an înaintea celebrului film al lui Robert Altman, necunoscut pe atunci la noi, M.A.S.H.”". Acest film a obținut două premii din partea Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Premiul pentru interpretare masculină a fost primit de actorul Gheorghe Dinică pentru rolurile din filmele "Explozia", "Felix și Otilia", "Cu mîinile curate", "Bariera" și "Atunci i-am condamnat pe toți la moarte" (premiul a fost obținut și de Mircea Albulescu pentru rolul său
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
perioada cuceririi puterii. Regizorul Sergiu Nicolaescu a primit în 1973 Premiul pentru regie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmul "Ultimul cartuș" (ex-aequo cu Gheorghe Vitanidis pentru filmul "Ciprian Porumbescu"). De asemenea, actorul Ilarion Ciobanu a primit Premiul pentru interpretare masculină al ACIN pentru rolurile din filmele "Ultimul cartuș", "Conspirația" și "Departe de Tipperary".
Ultimul cartuș () [Corola-website/Science/312634_a_313963]
-
acest film, criticul Călin Căliman a observat că suspansul și tensiunile intrigii sunt susținute de directorul de imagine Nicolae Girardi cu remarcabile rezultate artistice. În opinia lui, unul dintre personajele memorabile ale acestui film este „sadicul comisar legionar Paraipan, în interpretarea teribilă a lui Gheorghe Dinică”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Ajuns chestor, în preajma confruntării armate dintre generalul Antonescu și legionari, Moldovan, resuscitat în mod miraculos după rafalele primite în piept
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
1978). Filmul s-a bucurat de succes la public, fiind vizionat de 6.146.991 de spectatori și aflându-se pe locul 17 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile, dar și critic, fiind apreciate, printre atelele, interpretările lui Sergiu Nicolaescu, pentru care a primit Premiul pentru interpretare masculină al Asociației Cineaștilor din România, și Gheorghe Dinică, hazul produs de personajul Limbă și interpretarea cascadorului Mircea Pascu a legionarului Tănăsescu. În secvențele de început ale filmului se specifică
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
vizionat de 6.146.991 de spectatori și aflându-se pe locul 17 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile, dar și critic, fiind apreciate, printre atelele, interpretările lui Sergiu Nicolaescu, pentru care a primit Premiul pentru interpretare masculină al Asociației Cineaștilor din România, și Gheorghe Dinică, hazul produs de personajul Limbă și interpretarea cascadorului Mircea Pascu a legionarului Tănăsescu. În secvențele de început ale filmului se specifică următoarele: "„În toamna anului 1940, vîrfurile cele mai reacționare ale
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
mai vizionate film românești din toate timpurile, dar și critic, fiind apreciate, printre atelele, interpretările lui Sergiu Nicolaescu, pentru care a primit Premiul pentru interpretare masculină al Asociației Cineaștilor din România, și Gheorghe Dinică, hazul produs de personajul Limbă și interpretarea cascadorului Mircea Pascu a legionarului Tănăsescu. În secvențele de început ale filmului se specifică următoarele: "„În toamna anului 1940, vîrfurile cele mai reacționare ale burgheziei și moșierimii, cu sprijinul Germaniei hitleriste, aduc la putere, în România, dictatura militaro-fascistă. Teroarea legionară
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
fost introduse în film personajele Tănăsescu (un legionar tâmp și foarte viclean) și Limbă (un hoț de buzunare folosit de comisarul Moldovan ca informator). Rolul legionarului Tănăsescu i-a fost distribuit cascadorului Mircea Pascu, fost campion național la aruncarea discului. Interpretarea sa a fost lăudată de criticii de film, iar Călin Căliman l-a considerat a fi o „revelație”. După vizionarea filmului, Dumitru Popescu, președintele Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, a cerut scoaterea unor scene și introducerea altora "„care
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
Moldovan și Mărgelatu erau printre eroii multor copii din acele vremuri. Cronicile de film din perioada premierei acestui film au fost entuziaste, lăudând suspansul și ritmul alert al acțiunii, spectaculozitatea unor secvențe (printre care și cea în care comisarul moare), interpretările strălucite ale lui Sergiu Nicolaescu și Gheorghe Dinică, hazul produs de personajul Limbă sau buna interpretare de către cascadorul Mircea Pascu a legionarului Tănăsescu. Criticul de film Alice Mănoiu scria că genul de film în care Sergiu Nicolaescu se mișcă cu
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
premierei acestui film au fost entuziaste, lăudând suspansul și ritmul alert al acțiunii, spectaculozitatea unor secvențe (printre care și cea în care comisarul moare), interpretările strălucite ale lui Sergiu Nicolaescu și Gheorghe Dinică, hazul produs de personajul Limbă sau buna interpretare de către cascadorul Mircea Pascu a legionarului Tănăsescu. Criticul de film Alice Mănoiu scria că genul de film în care Sergiu Nicolaescu se mișcă cu cea mai mare dezinvoltură este filmul de acțiune, regizorul țintind spre modernizarea genului printr-o atenție
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]