72,558 matches
-
primim în corturile noastre. Semnificația acestei sărbători este mult mai largă decât Festivalul Corturilor, ea grupându-se în jurul a patru teme principale la care trebuie să medităm: La tema agricolă medităm prin observarea imporanței și semnificației celor patru specii de plante specifice pentru fauna de pe pământul lui Dumnezeu care sunt utilizate ca simbol al sărbătorii. Pe perioada când exista Altarul de la Tabernacol ori de la Templu bucuria sărbătorii era să aducem ofrande din belșugul recoltelor de care ne putem bucura atunci când decorăm
Sucot () [Corola-website/Science/324065_a_325394]
-
fost construit și un al treilea hotel cu 120 de camere. O atracție era reprezentată aici de către bazinele în aer liber cu apă sărată, ștrandul vechi, precum și parcul de aproape 16 hectare în care au fost plantate multe specii exotice, plante subtropicale aduse și aclimatizate de Grigore Monteoru în serele aflate în grădina din jurul propriului său castel. Pe langă activitățile economice, Grigore Monteoru este cel care a înființat în anul 1876 organizația de la Buzău a partidului liberal, al cărei președinte a
Grigore Constantinescu-Monteoru () [Corola-website/Science/324156_a_325485]
-
lucrurilor. Eseul privește societatea modernă prin prisma evoluției pornită de la micul șoricel care a supraviețuit perioadei de supremație și de extincție a dinozaurilor. Pornind de la un articol fictiv din National Geographic, autorul descrie o societate primitivă pe care consumul unei plante o face extrem de prolifică în ceea ce privește urmașii. Din păcate, aceeași plantă are și efecte secundare asupra organismului, ducând la decesul indivizilor în jurul vârstei de 20 de ani. Un tânăr a cărui soție este însărcinată descoperă în pădure o aricioaică. El decide
Moara de apă () [Corola-website/Science/324180_a_325509]
-
micul șoricel care a supraviețuit perioadei de supremație și de extincție a dinozaurilor. Pornind de la un articol fictiv din National Geographic, autorul descrie o societate primitivă pe care consumul unei plante o face extrem de prolifică în ceea ce privește urmașii. Din păcate, aceeași plantă are și efecte secundare asupra organismului, ducând la decesul indivizilor în jurul vârstei de 20 de ani. Un tânăr a cărui soție este însărcinată descoperă în pădure o aricioaică. El decide s-o păstreze ca animal de companie, idee primită cu
Moara de apă () [Corola-website/Science/324180_a_325509]
-
El colecționează diferite lucruri rămase de la oameni, inclusiv o casetă cu un cântec ,Hello Dolly"ceea ce-i dezvoltă pasiunea pentru film și muzică. Într-o zi, el descoperă ceva ce nu mai văzuse până atunci și anume un răsad de plantă. Lovit de frumusețea și aspectul ei delicat, o pune cu atenție într-un pantof vechi și o ia acasă. După un timp observă un punct roșu care se mișcă și decide să-l urmărească. Se pare că punctul era un
WALL-E () [Corola-website/Science/324186_a_325515]
-
pajiști și lacuri ("Lacul Vinderelu") încadrată de două vârfuri (Vârful Farcău 1.957 m. și Mihăilecu 1918 m.) proeminente, cu un relief glaciar ("Groapa Julii, Groapa Lupilor, Groapa Bologhii, Farcău") și pajiști. Pe suprafața pajiștilor vegetează mai multe specii de plante rare, printre care: floarea-reginei ("Leontopodium alpinum Cass"), bumbăcăriță ("Eriophorum augustifolium"), afin vânăt ("Vaccinium uliginosum"), vulturică ("Hieracium alpinum"), brândușa de munte ("Crocus heuffelianus"), precum și rogozuri cu specii de "Carex pauciflora, Carex rostrata" și "Carex canescens". În vecinătatea rezervației naturale se află
Vârful Farcău - Lacul Vinderelu - Vârful Mihăilecu () [Corola-website/Science/324206_a_325535]
-
rezervație naturală, tip forestier), situată în partea nord-estică a județului Galați, pe teritoriul administrativ al comunei Băneasa, în satul Roșcani. Rezervația naturală cu o suprafață de 78,30 ha, reprezintă habitate de pădure xerofilă (adaptate la zonă aridă), arbuști și plante ierboase, precum și specii de animale: căprioara ("Capreolus capreolus"), mistrețul ("Sus scrofa") și păsări: uliul ("Accipiter nisus"), fazanul ("Phasianus colchicus"), pițigoiul ("Parus major").
Pădurea Breana - Roșcani () [Corola-website/Science/324254_a_325583]
-
ani și nu putea divorța, pentru că legile englezești nu-i permiteau acest lucru. O iubea pe Brenda Tregennis, fără a putea să se căsătorească cu ea. Doar vicarul le cunoștea taina. În timpul explorărilor, Sterndale descoperise în Africa o rădăcină de plantă cunoscută sub denumirea "copita dracului" (în ), care prin ardere provoca viziuni înspăimântătoare ce puteau conduce la nebunie sau chiar la moarte. El adusese în Anglia un eșantion de pudră a acestei rădăcini ca un fel de curiozitate și îi vorbise
Copita dracului () [Corola-website/Science/324255_a_325584]
-
152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate". Aceasta se află și reprezintă o zonă de interes geologic (datorită celor două cratere de vulcani noroioși aflate pe platou), floristic (plante ce se dezvoltă în mediu sărat) și faunistic (mamifere, reptile și amfibieni). Rezervația este inclusă în situl de importanță comunitară "Vulcanii noroioși de la Pâclele Mari și Pâclele Mici". La baza desemnării rezervației se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile și
Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari () [Corola-website/Science/324277_a_325606]
-
Jynx torquilla"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), prigoare ("Merops apiaster"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), lopătar ("Platalea leucorodia"). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (dintre care unele foarte rare) protejate prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), sau endemice pentru această zonă. Specii floristice: albăstrică ("Aster tripolium"), năfturică
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
Istoria cartofului în Țara Românească, Moldova și Transilvania ca plantă cultivată începe, probabil, la începutul secolului al XIX-lea. Totuși este posibil să fi fost cultivată mult mai devreme la scară mai mică prin grădini, cel puțin în Transilvania. În Transilvania s-a cultivat prima oară cartoful, de aici s-
Istoria cartofului în România () [Corola-website/Science/324312_a_325641]
-
punct de vedere documentar cartoful apare pe teritoriul Transilvaniei în 14 martie 1769 când oficialitățile Guberniatului Regal al Marelui Principat al Transilvaniei (Sibiu) dau o circulară privind cultura cartofului deoarece existau serioase voci din partea populației care se opuneau culturii acestei plante. Circulara a fost înaintată tuturor comitetelor și districtelor și, probabil, scaunelor săsești. Conform lui C. Teodorescu, în districtul Brașov în anul 1780, Bucșa - "birăul" din Tohanul Nou raporta "notărașului" că în anul respectiv nu s-au semănat "mere de pământ
Istoria cartofului în România () [Corola-website/Science/324312_a_325641]
-
la apărarea organismului de radicalii liberi). Surse http://www.hsph.harvard.edu/nutritionsource/what-should-you-eat/fiber-full-story/ Produsele integrale sunt sănătoase în primul rând datorită conținutului ridicat de fibre, vitamine și minerale. Ele conțin substanțe fitochimice, denumire generală dată componenților întâlniți în plante. În timp ce sute de substanțe fitochimice au fost identificate de cercetători, foarte multe sunt inca necunoscute iar acestea sunt benefice în diferite moduri, unele fiind antioxidanți, precum flavonoidele, carotenoizii și licopenele, protejând celulele împotriva atacurilor din exterior. Făină din Grâu Întreg
Grâu întreg () [Corola-website/Science/324318_a_325647]
-
naturale cu vegetație tip "Magnopotamion" sau "Hydrocharition", Lacuri distrofice și iazuri și Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de "Chenopodion rubri" și "Bidention"); ce adăpostesc floră și faună specifice Câmpiei Române. La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (de pajiște și de mlaștină), dintre care unele foarte rare, protejate prin lege sau endemice pentru această zonă. În arealul parcului sunt întâlnite trei specii floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE (privind conservarea
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
cu o suprafață de 3,49 ha, este inclusă în situl de importanță comunitară - "Zău de Câmpie" și reprezintă o fâneața formată din două parcele, încadrată în bioregiunea continentală a Transilvaniei. În arealul rezervației vegetează peste 350 de specii de plante rare, printre care unele endemice pentru acesată zona sau protejate prin "Directivă Consiliului Europei 92/43/CEE" din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică). Specii floristice semnalate în arealul rezervației: bujor
Rezervația de bujori Zau de Câmpie () [Corola-website/Science/324381_a_325710]
-
amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 2,25 hectare. Aria protejată reprezintă o pajiște naturală cu umiditate ridicată aflată în lunca dreaptă a Mureșului, în al cărei areal vegetează specii de plante hidrofile rare; printre care: lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), floarea cucului ("Lychnis flos-cuculi"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), târsă-mare ("Deschampsia caespitosa"), bucățel ("Agrostis canina"), vițelar ("Anthoxantum odoratum"), rogoz (din speciile: "Carex vulpina, Carex elongata"), rogojel ("Juncus effusus"), păiuș roșu ("Festuca rubra") sau
Rezervația cu lalea pestriță Vălenii de Mureș () [Corola-website/Science/324385_a_325714]
-
culoare neagră.Pe cheile Sohodolului se practică alpinismul pe cele 120 de trasee special amenajate. Pe timpul verii temperatura este mai mică cu 10 grade Celsius, datorită umbrei stâncilor și apei râului Sohodol.Aici se găsesc peste 300 de specii de plante specifice acestor locuri, inclusiv castani seculari plantați înainte de anul 1859. În această zonă au avut loc filmările la celebrul film românesc "Mărgelatul", interpretat de Florin Piersic. Cei care vor să trăiască o experiență inedită în inima naturii au mai multe
Cheile Sohodolului () [Corola-website/Science/326582_a_327911]
-
Shades of Gray" este un episod din al doilea sezon al serialul științifico-fantastic „”. Scenariul este scris de Maurice Hurley, Richard Manning și Hans Beimler; regizor este Rob Bowman. A avut premiera la 17 iulie 1989. Riker este otrăvit de o plantă extraterestră și, în timp ce se află în comă, retrăiește diverse momente din viața sa ca ofițer pe nava "Enterprise". (Episodul este format dintr-o compilație de secvențe din episoadele anterioare ca urmare a grevei Asociației Scriitorilor din 1988.)
Shades of Gray (Star Trek: Generația următoare) () [Corola-website/Science/326670_a_327999]
-
o insectă din ordinul Hemiptera, subordinul Sternorrhyncha, din care este derivat colorantul crimson natural, carmin. Un parazit pimar nativ la tropice și subtropice în America de Sud și Mexic, această insectă trăiește pe cactușii din genul "Opuntia", hrânindu-se din seva și nutrienții plantei. Coșenila este un cuvânt derivat . Mai vezi și cuvântul înrudit kermes care este sursa unuia dar mai slab colorant Mediteranean care este numit tot crimson, care era utilizat pentru a colora haine roșii înaintea descoperirii coșenilei în Lumea Nouă. Unele
Dactylopius coccus () [Corola-website/Science/326687_a_328016]
-
a fost inclus în lista patrimoniului mondial UNESCO în 1983, și, după adoptarea legii ariilor protejate în 1998, zona a fost declarată parc național, cuprinzând un teritoriu de . Marea diversitate a reliefului parcului este cauza largii varietăți de specii de plante de pe teritoriul său, ceea ce face din el una dintre cele mai interesante zone din țară din punct de vedere botanic. Analiza generală a florei Pirinului a fost efectuată la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX
Parcul Național Pirin () [Corola-website/Science/326769_a_328098]
-
zone din țară din punct de vedere botanic. Analiza generală a florei Pirinului a fost efectuată la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea. În parcul național se pot observa circa 1300 de specii de plante de mare altitudine, ceea ce constituie peste 30% din totalul acestor plante de pe teritoriul Bulgariei. În plus, s-au găsit aici circa 300 de specii de mușchi și o cantitate mare de alge. În parc trăiesc 18 specii endemice, 15 bulgărești
Parcul Național Pirin () [Corola-website/Science/326769_a_328098]
-
florei Pirinului a fost efectuată la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea. În parcul național se pot observa circa 1300 de specii de plante de mare altitudine, ceea ce constituie peste 30% din totalul acestor plante de pe teritoriul Bulgariei. În plus, s-au găsit aici circa 300 de specii de mușchi și o cantitate mare de alge. În parc trăiesc 18 specii endemice, 15 bulgărești și restul balcanice, precum și o mare cantitate de specii conservate, cum
Parcul Național Pirin () [Corola-website/Science/326769_a_328098]
-
comune și este cea mai veche cultură vie de pe Pământ. Băștinașii duceau o viață de vânători-culegători și trăiau în grupuri seminomade care băteau mari teritorii pentru a vâna cu lancea sau cu bumerangul, pescuind din canoe sau culegând fructe și plante. Din cauză că limbile băștinașilor nu aveau scriere, cântecele și legendele se transmiteau prin viu-grai. "Tjukurpa" este o culegere de legende băștinașe care explică originea lor, relațiile lor cu mediul înconjurător și viitorul. Această datină băștinașă constituie nucleul culturii aborigene și le
Aborigeni australieni () [Corola-website/Science/326828_a_328157]
-
reprezintă o zonă având la intrare două coloane (stânci) înalte din calcare cenușii (constituite din conglomerate, șisturi argiloase și gresii atribuite cretacicului superior) chei cu pereți abrubți (la bază cărora se află depozite de grohotișuri) acoperiți cu vegetație alcătuită din plante calcifile și xerofile. Flora arboricolă este alcătuită în cea mai mare parte din specii de fag ("Fagus sylvatica"), în asociere cu carpen ("Carpinus betulus"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe specii de plante; printre care: mălaiul cucului ("Luzula campestris", "Luzula
Cheile Caprei () [Corola-website/Science/325563_a_326892]
-
de grohotișuri) acoperiți cu vegetație alcătuită din plante calcifile și xerofile. Flora arboricolă este alcătuită în cea mai mare parte din specii de fag ("Fagus sylvatica"), în asociere cu carpen ("Carpinus betulus"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe specii de plante; printre care: mălaiul cucului ("Luzula campestris", "Luzula luzuloides"), urzica moartă galbenă ("Lamium galbdeolum"), o specie de alior ("Euphorbia amygdaloides") sau rogoz (din specia: "Carex sylvatica").
Cheile Caprei () [Corola-website/Science/325563_a_326892]