72,529 matches
-
balnear, în general denumite de romani prin apelativul Aquae. Este vorba mai întîi de importantele băi de la Ad Mediam (Herculane) patronate de Hercule Salutifer, cu ape termale. Sunt apoi, în plină câmpie olteană, identificate pe teritoriul satului Cioroiu (Ciuroi - izvor puternic), cele numite în antichitate Aquae Daciae Inferioris. Aveau o fortificație, un templu, terme și o villa rustica - o fermă agricolă. Iar în harta lui Ptolemeu, deasupra izvoarelor Jiului (Rabon), este marcat Hydata id est Aquae. Este vorba despre băile de la
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de-a lungul apelor și viața lor era strâns legată de acestea. Chiar dacă, veniți din răsărit, ei au trecut Dunărea pentru a se stabili la sud de aceasta, legăturile umane și culturale au avut importanță și durată, deci și o puternică influență, ce se poate recunoaște și în împrumuturile făcute de limba noastră. Astfel, numai în hidronimia minoră din nordul Olteniei, R. Popescu 60 stabilește o listă destul de lungă de hidronime venite din slava veche Bistra, Bistrița, Cerna, Blahnița, Crasna, Dobra
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
lui de ea, o ajută și o protejează cum poate. Caverna lor se află pe peretele stâncos de deasupra întinsurii de ape, cât vezi cu ochii, a Apei Mari care Dă Nori. Tribul lor nu e mare, dar are oameni puternici și sănătoși, hrăniți cu pește, vânat și cu ceea ce culeg femeile lor din pădure. Cu armele și uneltele lor din piatră cioplită și os, stăpânesc și folosesc o bucată bună din malul Apei care Dă Nori, până la începutul Apei care
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
vale îngustă, adâncă și întunecată, pe care o străbate zbuciumat și spumegând pe sub bolți de pădure umedă, plină de vânat de tot felul, mai ales cu sălbăticiuni fioroase, care nu puteau fi doborâte decât în cete de mai mulți vânători puternici și neînfricați. Se află un loc unde cele două ape sunt foarte aproape una de alta. E un fel de cumpănă între ele, un mal înalt, din care izvoarele Apei care Curge mușcă mereu, apropiindu-se pe nesimțite de Apa
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
pe meandră în jurul câmpului cu semănătură și a apucat-o vâjâind la vale. Oare n-o să rupă gardul de lut al câmpului, să-l înece și să-i facă lanul de grâu una cu mâlul luncii? Dar nu! Îngrăditura e puternică și apa o înconjoară cuminte și se tot duce la vale, lăsând câmpul tot însetat și ofilit. Furia Aparului pentru o astfel de nedreptate îi dă aripi gândului și faptei. Ia o săpăligă de la colibă, coboară la pârâu și din
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
sunt foarte cilălitori, furioși, excitabili. În acest timp tensiunea afectivă poate apare și la ei crește În intensitate fără vre-o cauză vădită. (autohton). Și Într-un caz și În altul această tensiune atingînd apogeul se descarcă printr-o arupție puternică În vremea căreia se comit actele agresive. Spre deosebire de alte tipuri de personalități patologice la aceștea actele agresive poartă un caracter mai violent (leziuni corporale, omoruri). Pentru acestea destul de caracteristice sunt și acțiunile clastrice, care contribuie la descărcarea tensiunii afective. În
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
afective aceste personalități Își provoacă leziuni corporane, fac Încercări suicidale sau chiar suicide tragic terminate. Personalitățile anacaste frecvent au disperare cu sentimentul inferiorității, sentimentul lipsei securității. La trăirile psihotraumatizante trenante acestea dau reacții cumulativ-explozive, care se soldează cu erupții afective puternice În vremea cărora ele săvîrșesc acte agresive Trăirile acestora poartă un caracter stagnant. La apogeul erupțiilor afective la ei au loc Îngustări pronunțate ale conștiinței, Încetinirea și chiar barajul proceselor asociative, cauză din care nu Își controlează acțiunile, acestea purtînd
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
Încetinirea și chiar barajul proceselor asociative, cauză din care nu Își controlează acțiunile, acestea purtînd caracter spontan, impulsiv. Aceste acțiuni, după manifestările sale, contravin structurii caracterologice ale personalității și criteriilor moral-etice ale ei, fapt care contribuie la o rezonanță socială puternică a actelor agresive În aceste cazuri. Personalitățile histrionice sunt Înclinate precum către autoși alo-agresive. Autoagresia face parte din arsenalul disponibil de demonstrativitate ale acestor personalități. Înscenarea suicidelor, și chiar actele suicidale se Întîlnersc destul de frecvent În clinica acestora. Observațiile clinice
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
respirația se oprește, laringele se ridică determinând închiderea glotei și deschiderea sfincterului esofagian superior. Nazofaringele este blocat prin ridicarea palatului moale. In același timp se produce o relaxare a corpului și fundusului gastric, esofagului și contracția antrumului piloric, alături de contracția puternică a musculaturii abdominale. Evacuarea conținutului gastric în cursul vomei se datorește presiunii exercitate asupra lui de la exterior și mai puțin contracțiilor proprii. Voma este un act reflex declanșat de stimularea receptorilor răspândiți în diferite organe (stomac, apendice, colecist, intestin, pancreas
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
produși de degradare enzimatică care vor contribui la stimularea secreției gastrice în faza următoare. b. Faza gastrică începe odată cu pătrunderea alimentelor în stomac, are o perioadă de latență de 30-60 minute; durată de 4-5 ore, secretându se un suc gastric puternic acid și cu putere peptică mare. Din nou, mecanismul de secreție este dublu, nervos (vagal) și umoral (gastrină, histamină). Mecanismul nervos este declanșat de către destinderea pereților gastrici de către alimente. Distensia antrumului determină stimularea secreției gastrice prin activarea reflexelor vago-vagale și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
secretină este stimulată de produșii de digestie proteică și de concentrația de acid de la nivelul porțiunii superioare a intestinului subțire. Eliberarea de secretină în momentul prezenței acidului în jejun reprezintă un alt exemplu de feed-back; secretina stimulează eliberarea sucului pancreatic puternic alcalin, care neutralizează aciditatea. Polipeptidul gastro-intestinal (GIP) GIP conține 43 de reziduuri aminoacidice ; se găsește în mucoasa duodenului și jejunului. Secreția sa este stimulată de prezența glucozei și a grăsimilor în duoden. Rolurile GIP: inhibă secreția și motilitatea gastrică, stimulează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
determinarea in vivo a debitului sanguin la om sunt utilizabile debitmetre electromagnetice și ultrasonice Doppler, precum și metode pletismografice. In cazul debitmetrelor electromagnetice este generată o tensiune electrică proporțională cu viteza de curgere a sângelui prin vasul plasat în câmp magnetic puternic (axa derivației de culegere este perpendiculară pe vas și pe planul principal al câmpului magnetic). Metoda Doppler se bazează pe faptul că ultrasunetele cu frecvențe în domeniul MHz trimise în aval sunt reflectate de hematii cu o modificare a lungimii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
din glucide, 5% din corpi cetonici și aminoacizi și 60% (chiar mai mult în inaniție) din lipide (50% din ATP este rezultat din catabolismul acizilor grași liberi preluați din plasma sanguină). Acest tablou al metabolismului energetic implică o corelație foarte puternică a aportului sanguin cu necesarul de oxigen, dat fiind că extracția tisulară a oxigenului arterial este aproape completă în condiții bazale (oxigen foarte redus în sinusul coronar; diferență arteriovenoasă mare). Acest fapt permite folosirea consumului de oxigen ca indicator adecvat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sunt inactivate, iar cele de calciu de tip L sunt deschise. Astfel, de la declanșarea PA și până la începutul fazei 3 se întinde perioada refractară absolută, caracterizată prin inexcitabilitate. Apoi, până spre sfârșitul potențialului de acțiune, inexcitabilitatea este relativă, deoarece stimuli puternici pot să inducă potențiale de acțiune de tip lent, 2 bazate pe activarea canalelor de tip L, mai ample pe măsură ce stimulul acționează mai târziu în faza 3. Spre sfârșitul fazei 3 repolarizarea este aproape completă, astfel că se produce trecerea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
maxim de sânge (volum telediastolic, de 120-130 ml, care poate să crească până la 200 250 ml), iar la sfâșitul sistolei un volum minim (volumul telesistolic, de 50-60 ml, care poate să scadă la 10-20 ml în caz de contracție foarte puternică). Presiunea telediastolică este dată de volumul telediastolic și de complianța ventriculului relaxat (capacitatea cavității de a se umple cu sânge fără creșteri mari presionale). Presiunea telediastolică poate crește sub acțiunea unor factori ce determină scăderea complianței ventriculare, ca în distensia
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Urmare a dezvoltării embrionare, nodulul sinoatrial este inervat de vagul drept, iar nodul atrioventricular de vagul stâng. Inervația simpatică provine din ganglionii cervicali, prin nervii cardiaci. In condiții bazale există un oarecare tonus de stimulare smpatică a inimii și o puternică inhibiție vagală, astfel că întreruperea influenței vagale duce la creșterea frecvenței cardiace la 150 bătăi pe minut, în comparație cu frecvența de 100 bătăi pe minut ce rezultă prin denervare completă. Stimularea simpatică are efect pozitiv cronotrop și inotrop, cu intensificarea metabolismului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cardiac și deci a presiunii arteriale (fig. 47). La această secvență cauzală se adaugă o buclă bazată pe creștere de rezistență periferică prin fenomen generalizat de autoreglare tisulară a debitului sanguin local. In ce privește ingestia, sarea are efect mai puternic decât apa, deoarece creșterea ingestiei saline determină osmolaritate crescută, care pe de o parte stimulează ingestia de apă prin acțiune asupra centrului setei, iar pe de altă parte crește reabsorbția renală de apă, datorită secreției crescute de hormon antidiuretic (ADH
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
peretelui vaselor mari de a sintetiza PGI2 este mai mare la nivelul intimei și scade progresiv către adventice. PGI2 este cel mai puternic inhibitor cunoscut al agregării plachetare și un vasodilatator al tuturor paturilor vasculare testate, find un agent hipotensor puternic. In numeroase teritorii vasculare o parte din relaxarea și hiperpolarizarea endotelio-dependentă a mușchiului neted vascular este mediată de prostaciclina de origine endotelială. Prostanoizii vasodilatatori induc relaxare prin stimularea sintezei de cAMP; acesta stimulează extruzia calciului din citosol și scade sensibilitatea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de diverși mediatori: adrenalină, angiotensină II, vasopresină, trombină, interleukina 1. ET produce o varietate de efecte în organism: vasoconstricție prin acțiune directă asupra mușchiului neted, dar și vasodilatație endoteliodependentă (autocrin), efecte inotrop pozitive, cronotrop pozitive, bronhoconstrictoare. ET este un foarte puternic constrictor al mușchiului neted, dar induce și proliferarea acestui tip de celule. Efectele vasoconstrictoare ale endotelinului sunt dublate de natriureză, ca urmare a inhibiției transportului activ de sodiu la nivelul tubilor uriniferi. In felul acesta endotelinul pare să participe la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
fibre motorii parasimpatice determină vasodilatație. Alte fibre motorii sunt cele vasodilatatoare simpatice și cele non-adrenergice non-cholinergice (NANC). Dintre cele două componente ale sistemului nervos vegetativ, cea simpatică este mult mai bine reprezentată și mai activă la nivel vascular. Există un puternic tonus simpatic vasoconstrictor; vasodilatația neurogenă poate fi determinată prin inhibiție presinaptică. Noradrenalina ca mediator principal și cotransmițătorii (ATP și neuropeptidul Y) acționează sinergic, prin intermediul receptorilor corespunzători din membrana miocitului neted vascular, pentru a asigura cotransmisia în această joncțiune neuro-efectoare simpatică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
și β adrenoceptori. Noradrenalina este și transmițător principal în joncțiunea neuro-efectoare simpatică din mușchiul neted vascular. Efectele vasculare variază în funcție de teritoriu, vasoconstricția fiind în general predominantă, dar o vasodilatație ușoară este posibilă dacă predomină receptorii β. Angiotensina determină o arterioloconstricție puternică (efectivă în domeniul picomolar), mai ales prin stimularea eliberării de noradrenalină, cu creșterea rezistenței vasculare periferice. Vasopresina (ADH), secretată de neuroni hipotalamici în sângele de la nivelul hipofizei posterioare, nu are efecte vasculare în domeniul normal de concentrație plasmatică. Bradikinina și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de noradrenalină, cu creșterea rezistenței vasculare periferice. Vasopresina (ADH), secretată de neuroni hipotalamici în sângele de la nivelul hipofizei posterioare, nu are efecte vasculare în domeniul normal de concentrație plasmatică. Bradikinina și alte kinine relaxează mușchiul neted vascular, producând o foarte puternică arteriolodilatație, ce poate duce la scăderea presiunii arteriale, dar au ca efect și creșterea permeabilității capilare, atragerea leucocitelor și contracția mușchiului neted visceral. Kininele sunt implicate în inflamație, în hiperemia activă de la nivelul glandelor exocrine (sudoripare, salivare, pancreatice) și în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
pot fi explicate parțial prin prezența de anastomoze arteriovenoase bine inervate. Un reflex particular cutanat este reacția albă; desenul ușor pe tegument determină o linie albă în ~15 s; stimularea mecanică induce contracția sfincterelor precapilare. Dacă stimularea este suficient de puternică apare răspunsul triplu: eritem în 10 s (dilatație capilară ca răspuns direct la presiune), edem și papulă în 10 min. (edem datorat creșterii permeabilității parietale, parțial mediată de receptori histaminergici H1 și arteriolo-dilatație prin reflex de axon). Acest reflex este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
traheea); aici se produce zgomotul laringo-traheal. Acest zgomot se percepe anterior în dreptul sternului (în apropierea traheei) și posterior în spațiul interscapular. Durata și intensitatea sunt mai mari în expir, iar tonalitatea este mai ridicată în inspir. Este un zgomot grav, puternic și cu caracter suflant. La nivelul bronhiolei supralobulare există de asemeni o îngustare a tubului aerifer urmată de lărgire bruscă (lobulul cu alveole pulmonare); aici se produce murmurul vezicular care se percepe numai dacă atât alveolele pulmonare cât și bronhiolele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
este independent de presiunea din aval, fiind determinată numai de diferența dintre presiunea din amonte și presiunea din afara tubului colabat. In cazul plămanului, acesta devine presiunea alveolară minus presiunea intrapleurală. Putem trage două concluzii importante. Nu are importanță cât de puternic este expirul, debitul nu poate fi crescut, deoarece, atunci când crește presiunea intrapleurală crește și presiunea alveolară. Presiunea de conducere (presiunea alveolară minus intrapleurală) rămâne constantă ; aceasta explică de ce debitul este independent de efort. Debitul maxim poate fi determinat parțial de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]