7,558 matches
-
sau cojoc, iarna, iar vara era abandonat cojocul și înlocuiți cioarecii cu ițari dintr-o combinație de lână și cânepă. La brâu purtau șerpar din piele, iar pe cap căciulă din blană neagră de miel sau pălărie cu boruri largi. Încălțămintea erau opincile la marea majoritate, iar cei mai înstăriți purtau cizme și bocanci - acestea formând portul bărbătesc. Portul femeiesc se compunea din poale din pânză, catrințe țesute din lână sau stofă din aceeași țesătură, prinsă în brâu cu o „lorineață
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
vălitură"-un carton alb de forma tronconică secționat oblic,care se poartă pe vârful capului- și o "broboadă" de pânză albă,care maschează vălitura.Tinerele femei folosesc,în găteala capului,în loc de broboadă,o hiliuță (batistă albă,brodată cu ample cusături). Încălțămintea femeilor constă din "tureci"-ciorapi fără talpă făcuți din dimie,care îmbracă piciorul de la glenză până la genunchi-și opinci cu "obiele" sau "călțuni". Cămașa din pânză albă,țesută în casă,ia,care prezintă sumare broderii (exclusiv la gât și la
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
zugrăvite în interior, după ce se goleau camerele de locuit de mobile se „văruiau" (se dădeau 2-3 straturi de var), aceasta era și o dezinfecție a camerelor, a locuinței. Tot de sărbători, mai ales copii dar și adulții primeau cadouri: haine, încălțăminte, căciuli, brâie, haine „de oraș"(în primele decenii ale secolului XX). În postul crăciunului se strângeau pe ulițe sau în case copiii și tinerii în vederea învățării colindelor, cu care mergeau în seara de ajun la colindat. În aceași seară tinerii
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
XX (5). În decursul timpului s-au organizat târguri săptămânale în zonă: la Hațeg luni și la Pui sâmbătă.Localnicii din Livadia participau cu regularitate la aceste târguri unde își vindeau animalele sau produsele cerealiere și cumpărau obiecte de îmbrăcăminte, încălțăminte sau unelte de uz gospodăresc, obicei care s-a păstrat până în prezent. În plus la târguri se informau reciproc despre evenimentele locale sau din țară, uneori se puteau închega relații matrimoniale. Nedeile erau sărbători sătești cu caracter predominant familiar dar
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
friguros, consta din cojoace confecționate din piele de oaie, capră sau animale sălbatice. Pentru prelucrarea pieilor necesare confecționării cojoacelor sau pieptarelor se folosea operația veche de secole a argăsitului (tăbăcitului). Cojoacele (bundele) aveau lâna în afară, de lungime mare până la încălțăminte ceea ce le permitea să fie folosite la dormitul în câmp, în pădure sau la stână, în preajma vitelor. Aceste bunde se confecționau din blănuri de oaie. Cojoacele aveau aceleași linie de croială atât pentru bărbați cât și pentru femei, fiind făcute
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
erau îmbrăcate pe mâneci. Pieptarele erau confecționate cu pieptul înfundat sau desfundat (cu nasturi), unele cumpărate din comerț aveau cusături florale. De asemenea au apărut unele modele cu influențe din zonele din jur (bănețene sau sibiene) care erau bogat ornamentate. Încălțămintea Piciorul era încălțat la început cu ciorapi de lână (colțuni), de lungime până sub genunchi unde se legau cu ață, împletiți cu andrelele în casă. În cursul timpului ciorapii au evoluat spre diferite forme, lungimi și motive florale. Bărbații care
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
dimensiunile piciorului și se făceau niște găuri în față prin care se introduceau șireturile (nojițele) cu care se fixau pe picior, astfel ca vârful opincii să fie răsfrânt în sus, și se înfășurau în sus pe obiele. Opinca este o încălțăminte tradițională a românilor care are un trecut milenar și care a fost folosită până în preajma celui de-al II-lea război mondial. La sfârșitul secolului XIX și începutul secolului în zilele de sărbătoare bărbații purtau cizme cu tureatcă înaltă pe
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
zilele noastre, în special de sărbători. Culorile predominante ale costumelor erau alb și negru, fuste albe încrețite și șorțuri negre. În cursul anilor portul popular a evoluat mult prin folosirea broderiilor, ornamentelor și motive florale. Caracterul felului de haine sau încălțăminte folosite de localnici era legat de modul lor de viață, de tradiții, de vârstă, sex sau stare civilă. Așa cum se cunoaște, prezența elementelor etnografice-folclorice și de artă populară izvorâte din practica veții apar în Livadia ca influențe îndeosebi din activitatea
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cu sensul de drăguțule/ drăguțo; "comperativă" pentru magazin sătesc; "lul" pentru leagăn; "glogozenii" (doar la plural), pentru resturi vegetale mărunte de paie, bețe de floarea-soarelui etc., în sensul de murdărie. În portul sătenilor din Plopi intră obiecte de vestimentație și încălțăminte precum: pieptarul, fota, ia, călțunii. În perioada comunistă (anii 70), a fost descoperit în vatra satului, cu ocazia muncilor agricole, unul dintre cele mai mari tezaure de monede turcești timpurii, format din 211 piese, bătute în a doua jumătate a
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
se purtau de la unu la câteva rânduri de mărgele sau "stoli" , iar pe cap "cunună" (coroniță). În perioada iernii se purta suman "sur" (gri) făcut din lână de oaie, ornamentat la încheieturi cu prime subțiri de postav de culori diferite. Încălțămintea era alcătuită din cizme sau ghete din piele neagră, purtate la sărbători, iar în zilele de lucru se purtau opinci. La portul femeilor mai în vârstă culorile erau alb și negru. Portul bărbătesc este alcătuit dintr-o "chimeșe" (cămașă), de
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
Iarna se purta suman, cojoc, pantaloni (bernevigi) din postav, căciulă de miel, opinci sau ciobote înalte. Încet, încet au început să apară tot felul de materiale, au apărut negustorii evrei, iar lumea cumpăra mai ales pentru sărbători, haine noi și încălțăminte. În trecut, hrana era pâinea dospită, (chită) sau nedospită (azimă) iar mai tîrziu s-a început a se consuma mămăligă, fiindcă se făcea mai repede și se consumau lemne mai puține. Ca „udătură”, oamenii aveau animale, păsări, legume, fructe, hagimă
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
Ceeace a înfricoșat și îngrozit pentru totdeauna memoria europeană a fost exterminarea în mod industrial a evreilor și a romilor, inclusiv copiii, femeile, bătrânii: holocaustul având și o latură așa zis practică (recuperarea sistematică a bunurilor confiscate: haine, geamantane, ochelari, încălțăminte, dinți de metal, până și pielea umană) și o latură pseudoștiințifică (experiențe îngrozitoare pe oameni vii, în presupuse scopuri militare sau antropologice rasiale, pe gemeni, handicapați etc). Sistemul concentraționar nazist, în numai unsprezece ani (1934-1945) și treizeci de lagăre, a
Lagăr de concentrare () [Corola-website/Science/299058_a_300387]
-
I se atribuie exact același titlu de stăpân? Teofania lui Iosua Biblia relatează cum Iosua se întâlnește cu un personaj misterios (Iosua 5,14.15), care se identifică drept „Căpetenia oștirii Domnului” și îi cere lui Iosua să-și scoată încălțămintea înaintea Sa, exact cum îi ceruse Dumnezeu lui Moise, când cu rugul (Exod 3,5.6). Această „Căpetenie” nu este un înger, căci Biblia arată clar că îngerilor NU trebuie să li se aducă închinare (Apocalipsa 19,10; 22,8
Arhanghelul Mihail () [Corola-website/Science/299139_a_300468]
-
centrul comunei, se înălța locuința notarului (Korody). Azi, clădirea este folosită ca dispensar veterinar. În perioada 1940-1944, populația comunei a fost înfometată și înfricoșată. Spre sfârșitul ocupației, viața a început să fie mai bună, din frică de răzvrătire. Îmbrăcămintea și încălțămintea erau pe cartelă (pe puncte). Oamenilor li s-au distribuit saboți din lemn. Femeile au fost tunse la zero, batjocorite. Oamenii au plecat în România, trecând granița, iar alții au început să saboteze acțiunile ocupanților, ceea ce i-a determinat să
Masacrul de la Moisei () [Corola-website/Science/299761_a_301090]
-
fost mare industrie, erau niște punte de lucru a: ICH Cerna; ICH Balotă; Forestiera Lacul Mare; Forestiera Recișoara - mică industrie a fost reprezentată de: • tâmplărie; • motor lemne; • secție împletit sârmă Moară pe apă de măcinat porumb - cooperație: Magazin Universal cu:încălțăminte, textile, metalo-chimice, librărie, menaj, alimentară; Magazin mixt în punctul „Nisipi”; Magazin mixt Izvoru Rece; Magazin mixt-Marita; Magazin mixt Cerna; Frizerie-coafura. - meșteșuguri: croitorie; cojocărie; cizmărie, etc. • agricultură (IAS / ferme zootehnice): Formă de proprietate a fost în mare măsură particulară, doar în
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
forestiera și economia vânatului 200 • Industrie extractiva 10 Extracția și prepararea cărbunelui Extracția hidrocarburilor și servicii anexe Extracția și prepararea minereurilor metalifere Alte activități extractive • Industrie prelucrătoare Alimentară și băuturi 50 Produse din tutun Articole de îmbrăcăminte 70 Pielărie și încălțăminte Prelucrarea lemnului și a produselor din lemn (exclusiv mobilă) 120 Celuloza, hârtie și produse din hârtie Edituri, poligrafie și reproducerea pe suporți a înregistrărilor Prelucrarea țițeiului, cocsificarea cărbunelui și tratarea combustibililor nucleari Substanțe și produse chimice 20 Produse din cauciuc
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
cu o populație de 11.505.196 de locuitori. Este principalul centru politic și administrativ al țării, nod important de comunicații, mare centru financiar și comercial și posedă aeroportul internațional Palam. Sunt dezvoltate industriile bumbacului, tricotajelor, chimico-farmaceutică, constructoare de mașini, încălțămintei, prelucrării lemnului, alimentară și poligrafică. Are o universitate, un institut politehnic, mai multe muzee și teatre, monumente reprezentative pentru diferite perioade ale artei indiene (Coloana de Fier, din secolul 4; Moscheea Quwwat-ul-Islam , din secolul 12; Moscheea Jama, din secolul 17
Delhi () [Corola-website/Science/299833_a_301162]
-
în față pe cei doi piepți și pe clinii dispuși lateral. Cojoacele se poartă întotdeauna cu cârpe groase de lână. Pe vreme friguroasă sau ploioasă, femeile poartă țundre lungi până sub genunchi, lucrate din pănură neagră, având o croială arhaică. Încălțămintea caracteristică zonei este alcătuită din papuci cu tureac înalt, lucrați la comandă. Bărbații poartă pălărie de pâslă neagră, asemănătoare cu a mărginenilor. Deosebirea constă doar într-o panglică cu două dungulițe albe care înfășoară calota pălăriei la bază. Iarna se
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
cu ornamente din piele aplicată sau realizate prin presare. Vara, bărbații poartă cioareci de pânză, strânși pe picior, fără niciun fel de ornamentație. Iarna îmbracă cioareci lucrați din țesătură din pănură albă având croiala clasică a cioarecilor românești. Opincile, reprezentând încălțămintea veche, au fost înlocuite în totalitate cu bocanci. 1864, Apoldu de Jos - 1947, Sibiu medic și publicist Studiile universitare: la Viena și Graz. Doctor în medicină la 1 martie 1890, la Universitatea din Graz. De la 1 august 1891 până la 30
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
lemnului, reluând o tradiție multiseculară. În ultimii ani tinde să se dezvolte activitatea de prelucrare a nuielelor de amorfă ("amorfa fruticosa"). O societate de transporturi internaționale de marfă, o stație de benzină, un atelier care produce tălpi din poliuretan pentru încălțăminte, o brutărie, o jumătate de duzină de magazine și baruri, precum și încă câțiva mici întreprinzători completează profilul economic al așezării. Primarul comunei, Marcel Muia, face parte din PSD iar viceprimarul Gheorghe Husariu din PNL. Consiliul Local este constituit din 11
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
11 342, inclusiv 268 din raionul Florești. Toți membrii familiilor urmau „să fie deportați pe viață în regiuni îndepărtate ale Uniunii RSS”. În hotărârea respectivă se stipula ca celor deportați li se permitea „să ia cu sine valori, bani, îmbrăcăminte, încălțăminte, veselă și alte obiecte casnice, inventar agricol, meșteșugăresc și casnic precum și o rezervă de produse alimentare în volum total de 1500 kilograme de fiecare familie.” În realitate, în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, au fost deportate „pe vecie
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
a făcut firesc, cu toate ca localitatea păstrează și majoritatea caracteristicilor sale rurale. Vicovu de Sus este una dintre localitățile cu un ritm ridicat de dezvoltare în ultima perioadă, în oraș apărând diferite unități comerciale și economice, cum ar fi fabrici de încălțăminte. Din punct de vedere demografic, Vicovu de Sus a depășit orașe mult mai vechi din județ, precum Siret și Solca. Localitatea este așezată în nordul județului Suceava, în apropierea graniței cu Ucraina, pe șoseaua națională și calea ferata care leagă
Vicovu de Sus () [Corola-website/Science/299258_a_300587]
-
din Bucovina forțat să intre în sistemul cooperatist. Vicovu de Sus a cunoscut un ritm de creștere economică în ultimul timp în care s-au dezvoltat numeroase unități economice și comerciale având că activitate de bază industria ușoară (producerea de încălțăminte, prelucrarea lemnului și a produselor lactate). O îndeletnicire mai veche a localnicilor este agricultură și creșterea animalelor. În prezent, în orașul Vicovu de Sus își desfășoară activitatea peste 144 de societății comerciale, din care 51 de societății comerciale în cartierul
Vicovu de Sus () [Corola-website/Science/299258_a_300587]
-
a produselor lactate). O îndeletnicire mai veche a localnicilor este agricultură și creșterea animalelor. În prezent, în orașul Vicovu de Sus își desfășoară activitatea peste 144 de societății comerciale, din care 51 de societății comerciale în cartierul Bivolărie. Industria de încălțăminte practic a urbanizat Vicovul de Sus. Orașul este una din cele mai dezvoltate localități din Bucovina. Proiecte pentru urbanizarea localității au existat și înainte și după 1989, în prezent îndeplinind indicatorii minimali statuați de Legea 351/ 2001. Apă potabilă este
Vicovu de Sus () [Corola-website/Science/299258_a_300587]
-
neclintit și auster al predicatorului. Ioan Botezătorul este un prooroc și mai mult decât un prooroc, fiind chemat „prooroc al Celui Prea Înalt”. Astfel el vestește venirea lui Hristos căruia, așa cum mărturisesc evangheliile, nu este vrednic să-i dezlege cureaua încălțămintelor. Pe de altă parte el a fost un sol care a pregătit calea Domnului, așa cum ne încredințează evangheliile, întorcând oamenii spre inocență („întorcând inimile părinților spre copii”) și înțelepciune(„și pe cei neascultători la înțelepciunea drepților”). El este cel mai
Ioan Botezătorul () [Corola-website/Science/299282_a_300611]