7,678 matches
-
această a apărut pentru prima data in șematismul Diocezei Gherla din 1900, care, foarte probabil, a folosit ca sursă datele culese și trimise de Țiț Bud, vicarul Maramureșului. Țiț Bud a reafirmat această datare în 1911 făcând trimitere la o însemnare pe „grinda din podul bisericii”. Datarea această a fost de la el preluată și perpetuata atât prin publicații cât și prin tradiția orală creată în sat. Istoricul medievist Radu Popa a pus sub semnul întrebării datarea lui Țiț Bud afirmând că
Biserica de lemn din Ieud Deal () [Corola-website/Science/308021_a_309350]
-
împotriva voastră. Noi ne temem foarte tare."” În lunile iunie și iulir ale anului 1095, comunitățile evreiești din Rhineland (la nord de principalele regiuni de deplasare din Neuss, Wevelinghoven, Altenahr, Xanten and Moers) au fost atacate, dar nu au rămas însemnări asupra conducătorilor și a membrilor grupurilor de cruciați participante. Unii dintre evrei au plecat către răsărit pentru a scăpa de persecuții. În perioada de maximă suspiciune a creștinilor fața de evrei, mii de franci membri ai Cruciadei populare au ajuns
Cruciada Germană din 1096 () [Corola-website/Science/306513_a_307842]
-
au fost împinse până spre zidurile orașului în noaptea de 14 iulie spre marea suprindere a apărătorilor. În dimineața zilei de 15 iulie, turnul lui Godfrey a atins secțiunea zidului care-i fusese repartizată lângă poarta de nord-est și, în conformitate cu însemnările din "Gesta", doi cavaleri flamanzi din Tournai (Lethalde și Engelbert) au fost primii care au intrat în oraș, urmați fiind de Godfrey, de fratele lui Eustace, de Tancred și de oamenii lor. Turnul lui Raymond a fost oprit din înaintare
Asediul Ierusalimului (1099) () [Corola-website/Science/306563_a_307892]
-
acea după-amiază, în noaptea care a urmat și a doua zi dimineața. Musulamnii, evreii și chiar câțiva creștinii care mai erau în oraș au fost masacrați fără nicio deosebire. Mulți musulmani s-au refugiat în Moscheia Al-Aqsa, unde, în conformitate cu o însemnare din "Gesta", ""...măcelul a fost așa de mare, că oamenii noștri se bălăceau în sânge până la glezne..."" După cum scria Raymond de Aguilers ""...oamenii călăreau în sânge până la genunchi și la brida frâielor."" Tancred a cerut ca pradă de război cartierul
Asediul Ierusalimului (1099) () [Corola-website/Science/306563_a_307892]
-
Acest lucru este consemnat în cronica lui Ion Neculce: Biserica a fost reconstruită de domnitor în stilul Renașterii, noua construcție impresionându-i pe contemporanii săi care au supranumit-o „Frumoasa“. Această denumire a bisericii apare pentru prima dată într-o însemnare grecească din 1723 de pe o Evanghelie a acesteia, găsită în București și răscumpărată de către protosinghelul Silvestru. Peste un deceniu, în timpul ocupației rusești de la 1739, casele clădite de Grigore Ghica la Frumoasa au fost dărâmate. După cum relatează Ion Neculce, Constantin Cantemir
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
La îndrumarea tatălui, Himmler a ținut un jurnal de la vârsta de zece până la aceea de 24 de ani. Activități extrașcolare: șahul, clavecinul, filatelia și horticultura. În copilărie și adolescență, Himmler avea inhibiții în raporturile cu persoanele de sex opus. Potrivit însemnărilor din jurnal, după izbucnirea primului război mondial, Himmler se interesa mult de situația de pe front. A insistat ca tatăl său să se folosească relațiile cu casa regală Wittelsbach, pentru a-i obține un post de ofițer cadet. Părinții s-au
Heinrich Himmler () [Corola-website/Science/306580_a_307909]
-
pelerinii creștini. dar în toate aspectele, în secolele XIV-XV localitatea cunoaste o decădere. La un moment dat, în anul 1345 este iarăși distrusă, din ordinul sultanului mameluc, de teama de a nu servi drept bază unei noi cruciade . Mărturie sunt însemnările călătorului Cotwyk care găsește Yaffa complet ruinată la sfârșitul secolului al XV-lea , precum și vizitatorul evreu din Italia , Rabbi Meshullam din Volterra în anul 1481. După cucerirea Palestinei de către sultanul otoman Selim I în anul 1516, Yaffa mai păstrează o
Jaffa () [Corola-website/Science/306648_a_307977]
-
fiind încoronat în uniformă de general. Mantia regală folosită de Ferdinand I era dintr-o țesătură de mătase roșie ornamentată cu fir de aur (brocat), cu un guler de hermină și îi ajungea acestuia până la glezne. Cifra regală, folosită pentru însemnarea obiectelor care parțineau regelui și casei regale, aplicată pe scrisorile și cărțile acestuia, sau ca semn distinctiv pe drapele și uniforme, era formată din inițiala numelui regelui. Cifrele regilor Carol I și Carol II erau formate din doi C adosați
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
și cu cărți religioase. O icoană pe lemn cu "Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul", retușată în secolul al XIX-lea, pare a fi o donație a ctitorului. Pe lângă aceasta s-a mai păstrat un manuscris al ""Faptelor Apostolilor"" cu o însemnare în limba slavonă: "Cu bunăvoia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, s-a făcut acest Praxiu apostolesc în zilele binecredinciosului și de Hristos iubitorului Domn Io Bogdan Voievod, Domn al Țării Moldovei, prin porunca și cheltuiala robului
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
mamei, pe care le împărtășea și autorul. În urma indicațiilor Smarandei, Nică însuși crede că băieții „cu părul bălai” precum el pot invoca vremea frumoasă dacă se joacă afară când plouă, că unele pericole pot fi îndepărtate prin descântece, și că însemnarea corpului uman cu leșie sau noroi oferă protecție împotriva deochiului. Naratorul își exprimă totodată și regretul de a nu-i fi arătat mamei toată aprecierea lui, referindu-se la copilărie ca la „vârsta cea fericită”. Această introducere este urmată de
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
de la 1821 este relatată în „Jalnica cântare a lui Zilot”, unde conducătorul Eteriei grecești este descris cu ură, în timp ce Tudor Vladimirescu are parte de unul dintre cele mai frumoase portrete memorialistice. Evenimentele ulterioare mai importante sunt consemnate fie prin scurte însemnări, fie prin poezii ocazionale. O a treia latură a creației lui Zilot o reprezintă cea literară, ilustrată în poeziile sale cu caracter personal. Multe dintre ele au fost descoperite de către Gr. Tocilescu în 1890 și publicate abia în 1996. După
Zilot Românul () [Corola-website/Science/307947_a_309276]
-
necesitatea publicării unei istorii naționale. Din nou, Ștefan Fănuță a considerat că operele sale ar putea fi de folos, astfel că îi scrie domnitorului George Bibescu, pe la 1847 - 1848: "„... pentru ale căriia întâmplări, în curs de ani patruzeci trecuți, am însemnări în casa mea (câte însă mi-au scăpat de la arderea casii, că multe s-au și ars), puse într-un ghiozdan de mătase, scris deasupra așa «La cei cu știință și nezavistnici», pe care le afierosesc Înălțimei Voastre, ca să porunciți
Zilot Românul () [Corola-website/Science/307947_a_309276]
-
XV-lea, pare a fi o donație a cnezilor din familia Mănjina, deseori pomeniți în documentele vremii, atât în legătură cu convocarea unor scaune de judecată, cât și în contextul nesfârșitelor campanii antiotomane întreprinse de regalitatea maghiară. În favoarea acestei ipoteze vin trei însemnări slavone de pe stâlpii centrali ai navei. Una datează din anul 1566, atestând moartea jupânului Andriaș Mănjina: „În anul 7074 [1566 n.n.] a răposat jupân Mănjina Andriaș, luna februarie 10”; celelalte două sunt nedatate și incomplete: „Ruga robului lui Dumnezeu, jupân
Biserica Sfântul Nicolae din Densuș () [Corola-website/Science/307376_a_308705]
-
Stilul său timpuriu este exemplificat de fațada ușor concavă a bisericii "San Marcello al Corso" (1682-63). Abordarea solemnă a lui Fontana, deși lipsită de inventivitatea uimitoare a predecesorilor din Roma, a exercitat o influență substanțială asupra arhitecturii baroce și prin însemnările prolifice și prin arhitecții pe care îi îndrumase care au răspândit idiomurile Baroce în Europa secolului al XVIII-lea. În acest secol capitala europeană a arhitecturii s-a mutat de la Roma la Paris. Stilul Rococo, care a înflorit în Roma
Arhitectură barocă () [Corola-website/Science/303091_a_304420]
-
-și mute reședința în București, la Palatul Cotroceni. Nicolae își întrerupe studiile și se întoarce în țară, deoarece în Europa izbucnise războiul. Adolescența liniștită a prințului se sfârșește în vara anul 1916 când România intră în Primul Război Mondial. În însemnările sale târzii, rămase inedite vreme de câteva decenii, Nicolae își amintește cum Regele Ferdinand l-a chemat la el în cabinet înaintea Consiliului de Coroană din 14 august 1916 și i-a spus: „Dinastiile sunt ținute să respecte, în schimbul privilegiilor
Nicolae, Principe al României () [Corola-website/Science/303134_a_304463]
-
de moșie. În iulie 1550, satele Vișina și Brastavățu sunt trecute ca limită de hotar pentru alte moșii și sate oltene. Anul 1879 este anul de renaștere a comunei Vișina. În biserica din comuna Brastavățu, din imediata apropiere, există o însemnare într-o carte ce face referire la acest moment: “Cu ajutorul lui Dumnezeu și sub domnia lui A.S.R. Carol I s-a fondatu la anul o mie opt sute șapte zeci și nouă una cinsprezece ale lunii Aprilie în dinora cossa
Comuna Vișina, Olt () [Corola-website/Science/302031_a_303360]
-
la 23 aprilie 1864. Dintre clauzele acestui contract se remarcă una, destul de atipica pentru acele vremuri: Pictorul francez Dieudonné Auguste Lancelot a vizitat pe la 1860 Bucureștiul și cu această ocazie a imortalizat imaginea unei zile obișnuite la Hanul Manuc. În însemnările sale, el notă: În 1861 sau 1862 stabilimentul este vândut din nou, de această data proprietar devenind Lambru Vasilescu. Acesta investește în reparația clădirii și îi schimbă numele în "Marele Hotel Dacia" (""Grand Hotel de la Dacie""). Acesta dispunea acum de
Hanul Manuc () [Corola-website/Science/302062_a_303391]
-
așa cum susține teoria normanda, sau dacă acesta civilizație se bazează pe fundații locale. "Teoria normanda" afirmă că Rusia Kieveana a fost fondată și și-a primit numele după numele stăpânilor războinici scandinavi, tot așa cum ei au dat numele Normandiei. În conformitate cu însemnările compilației Povestea timpurilor care au fost, o cronică care se presupune că a fost scrisă în secolul al XII-lea, rușii a fost un grup de varegi care trăiau pe țărmul Mării Baltice, în Scandinavia. Dacă mai întâi ei au fost
Rusii () [Corola-website/Science/302073_a_303402]
-
Normandiei. ("Vezi și: "Etimologia cuvântului rus și a derivatelor sale). Teoria normanda se bazează și pe scrierile lui Ibn Fadlan, care folosește numele "rusiyyah" pentru un grup de popoare care sunt considerați a fi vikingii de lângă Astrahan, ca și pe însemnările călătorului persan Ibn Rustah care se spune că ar fi vizitat Novgorodul și descrie cum rușii îi exploatau pe slavi. Când varegii au ajuns la Constantinopole, bizantinii i-au numit "ros" (în limba greacă "Ρως") și i-au considerat diferiți
Rusii () [Corola-website/Science/302073_a_303402]
-
acestui subiect până după moartea lui Lomonosov. Deși textul tipărit al discursului original a fost distrus, Miller l-a retipărit în 1768. Unii ruși susțin "teoria normanda", printre ei numărându-se Nicolai Karamzin (1766-1826) și Mihail Pogodin (1800-75), care, considerând însemnările din "Povestea anilor care au fost" demne de încredere, cred ca este adevărat că slavii de răsărit i-au chemat pe varegi să-i conducă și să instaureze ordinea. Teoria avea implicații politice evidente. În scrierile lui Karamzin, teoria normanda
Rusii () [Corola-website/Science/302073_a_303402]
-
moschei. Pe 11 mai 922, hanul l-a întâmpinat pe misionarul Ahmad ibn Fadlan și, patru zile mai târziu, adunarea triburilor a proclamat islamul ca religie a statului. Cea mai mare parte a populației regiunii era de origine turcică (conform însemnărilor lui ibn Rusta). Ciuvașii și tătarii din zilele noastre sunt urmașii bulgarilor de pe Volga, deși se pare că studiile lingvistice demonstrează că ciuvașii reprezintă un etnos turcic mai timpuriu, care ar putea fi înrudiți cu hunii. Șeful bulgarilor de pe Volga
Bulgaria de pe Volga () [Corola-website/Science/302200_a_303529]
-
datorii față de Aristotel, singurul filosof care m-a influențat. Am conceput restul filosofiei mele de una singură.” Cu toate acestea, ea a găsit la începuturi inspirație și în Friedrich Nietzsche, și unii intelectuali au descoperit urme ale influenței acestuia în însemnări timpurii din jurnalele lui Rând, în pasajele din prima ediție din "Noi, cei vii" (pe care Rând o revizuise ulterior), și în stilul ei general de scris. Cu toate acestea, înainte de a scrie "The Fountainhead", Rând se întorsese împotriva ideilor
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]
-
Europa Liberă, Deutsche Welle, BBC, Radio France Internationale" ș.a. După 1990 a publicat corespondențe în revista "22", în "România liberă" (1992-2000), "Observator Cultural" (2000-2004), "Timpul" (din 2000), "Ziua" (2004-2005), "aLtitudini" (din 2006) ș.a. În volumul său autobiografic, intitulat ""Constrângerea memoriei. Însemnări, documente, amintiri"", (Editura Polirom, Iași, 2001) descrie împrejurările în care au avut loc și contactele cu fosta Securitate: "Nu mai era pentru nimeni un secret că la ședințele publice ale Cenaclului literar "Universitas", precum și la lecturările de grup desfășurate în
William Totok () [Corola-website/Science/302192_a_303521]
-
de orașul Băbeni, Vâlcea. Este declarată monument istoric cu , sub denumirea "Mănăstirea "Dintr-un Lemn"". Cea mai veche mărturie despre apariția mănăstirii într-un ținut de un farmec deosebit, la margine de pădure seculară cu stejari asemeni, ne vine din însemnările călătorului pe meleagurile Țărilor Române, diaconul arab creștin Paul de Alep. Acesta pe la 1653-1658, însoțind pe Patriarhul Macarie al Antohiei, susține că un călugăr a găsit într-o scorbură a unui stejar secular icoana Maicii Domnului. Mai spune că acesta
Mănăstirea Dintr-un Lemn () [Corola-website/Science/302586_a_303915]
-
a întemeiat. Pisania bisericii de piatră, care datează din 1715, pomelnicul mănăstirii din 1804 făcut după cel din 1715, confirmă că documentul din 1640 a lui Matei Basarab este real și că biserica de zid este construită de acesta. Dar însemnările lui Paul de Alep, care a vizitat mănăstirea la 20 de ani după inaugurare, spun cu totul alceva. El afirmă că ctitor al asezământului este un boier contemporan cu Matei Basarab și văr cu acesta, Preda Brâncoveanu, fost mare spătar
Mănăstirea Dintr-un Lemn () [Corola-website/Science/302586_a_303915]