7,853 matches
-
al populației României care ne prezintă date exacte. Atunci în Vărvăreni s-au înregistrat 330 de gospodării și 1407 de locuitori. Sub aspect etnic, localitatea era alcătuită din 1355 (96%) români, 21 ruteni (ucraineni), 16 ruși, 11 evrei și 4 țigani (rromi). Organizarea comunală a fost perfecționată prin deciziile de arondare a comunei din 1932, fiind desființate comunele cu locuitori prea puțini și venituri prea mici. La Florești a aderat s. Vărvăreni, iar în decembrie 1932 au avut loc alegeri locale
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
societatea orășenească s-a divizat în bresle meșteșugărești iar numărul sclavilor de etnie rromă a crescut prin transformarea țăranilor în iobagi. Rromii erau priviți ca meșteșugari pricepuți în prelucrarea lemnului și aveau o mare valoare economică. În funcție de mai multe criterii, țiganii se împărțeau în țigani de casă sau de ogor și, respectiv, domnești, boierești sau mănăstirești. Până în secolul al XVI-lea, termenii de „rob” si „țigan” erau sinonimi cu „sclav”. Sclavii se puteau căsători doar cu consimțământul stăpânului. Dacă cei doi
Sclavie () [Corola-website/Science/299891_a_301220]
-
divizat în bresle meșteșugărești iar numărul sclavilor de etnie rromă a crescut prin transformarea țăranilor în iobagi. Rromii erau priviți ca meșteșugari pricepuți în prelucrarea lemnului și aveau o mare valoare economică. În funcție de mai multe criterii, țiganii se împărțeau în țigani de casă sau de ogor și, respectiv, domnești, boierești sau mănăstirești. Până în secolul al XVI-lea, termenii de „rob” si „țigan” erau sinonimi cu „sclav”. Sclavii se puteau căsători doar cu consimțământul stăpânului. Dacă cei doi soți aveau stăpâni diferiți
Sclavie () [Corola-website/Science/299891_a_301220]
-
meșteșugari pricepuți în prelucrarea lemnului și aveau o mare valoare economică. În funcție de mai multe criterii, țiganii se împărțeau în țigani de casă sau de ogor și, respectiv, domnești, boierești sau mănăstirești. Până în secolul al XVI-lea, termenii de „rob” si „țigan” erau sinonimi cu „sclav”. Sclavii se puteau căsători doar cu consimțământul stăpânului. Dacă cei doi soți aveau stăpâni diferiți, consimțământul ambilor stăpâni era necesar, în caz contrar ei erau despărțiți și copiii lor împărțiți între stăpâni. Abia în secolul al
Sclavie () [Corola-website/Science/299891_a_301220]
-
stăpânul fiind deci obligat să-l țină în viață. Felix Colson, secretar al consulului Franței în 1839, afirmă în studiul său "Starea prezentă și viitorul Principatelor" că, „"deși se întâmplă frecvent, nici un boier nu a fost judecat pentru omorârea unui țigan aflat în posesia sa"”. Un călător englez de la începutul secolului al XIX-lea atrăgea atenția că în ciuda faptului că „"țiganii alcătuiesc o parte atât de însemnată a comunității, ei sunt priviți cu cel mai mare dispreț de ceilalți locuitori, care
Sclavie () [Corola-website/Science/299891_a_301220]
-
său "Starea prezentă și viitorul Principatelor" că, „"deși se întâmplă frecvent, nici un boier nu a fost judecat pentru omorârea unui țigan aflat în posesia sa"”. Un călător englez de la începutul secolului al XIX-lea atrăgea atenția că în ciuda faptului că „"țiganii alcătuiesc o parte atât de însemnată a comunității, ei sunt priviți cu cel mai mare dispreț de ceilalți locuitori, care, într-adevăr, se poartă cu ei puțin mai bine decât cu animalele"”. În Transilvania aflată sub dominație maghiară, rromii primesc
Sclavie () [Corola-website/Science/299891_a_301220]
-
înainte. Felul cum erau tratați varia mult și în general ei erau la voia celui care îi avea în proprietate. Importanța unui boier creștea odată cu numărul de sclavi pe care îi deținea. Codul penal muntenesc din 1818 conținea articolul „"Toți țiganii sunt născuți robi"” și „"țiganii fără stăpân sunt proprietatea statului"”. Mărturiile lui Mihail Kogălniceanu sau Colson din acea perioadă sunt tulburătoare. Existau bineînțeles și cazuri rare în care robii erau tratați omenește de stăpânii lor. Un număr mic de boieri
Sclavie () [Corola-website/Science/299891_a_301220]
-
varia mult și în general ei erau la voia celui care îi avea în proprietate. Importanța unui boier creștea odată cu numărul de sclavi pe care îi deținea. Codul penal muntenesc din 1818 conținea articolul „"Toți țiganii sunt născuți robi"” și „"țiganii fără stăpân sunt proprietatea statului"”. Mărturiile lui Mihail Kogălniceanu sau Colson din acea perioadă sunt tulburătoare. Existau bineînțeles și cazuri rare în care robii erau tratați omenește de stăpânii lor. Un număr mic de boieri, simțind vremurile în schimbare, chiar
Sclavie () [Corola-website/Science/299891_a_301220]
-
său de domnie expiră odată cu Tratatul de la Paris, care a pus capăt războiului și în locul lui a fost numit un caimacam, până la numirea definitivă a lui Teodor Balș. A fost un adept al principiilor naționale, dar acționează și pentru emanciparea țiganilor, pentru libertatea presei, încurajează cultura (tipărește în 1853 Cronica lui Gheorghe Șincai), a introdus și telegraful și a fost cel care a promulgat legea privind reformarea corpului slujitorilor, în fapt prima lege a jandarmeriei române. Începuse să lupte chiar oficial
Grigore Alexandru Ghica () [Corola-website/Science/299308_a_300637]
-
în acest an apare albumul „Phoenix dance explosion” al formației Proiect K1, ce conține compoziții Phoenix interpretate într-o manieră techno-dance. Cea mai de succes prelucrare s-a dovedit a fi piesa „Fată Verde” (realizată după „Ochii negri, ochi de țigan”). În 1998 este lansat albumul de restituiri „Vremuri, anii 60...”. Acesta cuprindea, în afară de cele 6 piese românești de pe primele EP-uri ale formației, încă șapte melodii din aceeași perioadă, înregistrate la Radioteleviziunea Română sau în particular, cu aparate artizanale. Albumele
Phoenix (formație) () [Corola-website/Science/299249_a_300578]
-
cu autobuzele și înarmați cu bâte și unelte agricole la îndemnarea preoților ortodocși. Pe de altă parte, în conflict au intervenit și localnici maghiari de pe Valea Nirajului, care au incendiat autobuzele cu care veniseră țăranii din Ibănești sau Hodac și țiganii. Potrivit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș, evenimentele din martie 1990 s-au soldat cu 278 de victime. Potrivit recensământului din 2011, în județele Harghita, Covasna și Mureș trăiau 609.033 de maghiari (56,8%), dintr-o populație totală
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
Galați-Tecuci-Mărășești-Bacău-Roman-Cornul Luncii și Iași-Tecuci-Galați. A redus abuzurile administrației și proprietarilor asupra țărânilor, a limitat inițial imigrarea evreilor, însă mai apoi a încurajat imigrarea acestora, găsind mai potrivit să-i așeze pe moșiile lui (de exemplu, evreii din Mihăileni). A eliberat țiganii domniei și cei mânăstirești fiind primul gest de dezrobire din ambele principate urmat ulterior de Gheorghe Bibescu în Muntenia. A promovat învățământul din Moldova înființând printre altele în 1835 Institutul de Arte și Meșteșuguri (pentru a da tineretului o educatie
Mihail Sturza () [Corola-website/Science/299360_a_300689]
-
curtea Todosiei, văduva lui Maxim Oprea. Nu lipsesc nici fruntașii satului, familia învățătorului Herdelea, preotul Belciug și „bocotanii“ care cinstesc cu prezența lor sărbătoarea. Hora este o pagină etnografică memorabilă prin jocul tradițional, vigoarea flăcăilor și candoarea fetelor, prin lăuta țiganilor care compun imaginea unui ritm impetuos: „De tropotele jucătorilor se hurducă pământul. Zecile de perechi bat someșana cu atâta pasiune, că potcoavele flăcăilor scapără scântei, poalele fetelor se bolbocesc, iar colbul de pe jos se învâltorește, se așază în straturi groase
Ion (roman) () [Corola-website/Science/299444_a_300773]
-
doar în parte - mult după moartea sa. Îl preocupă domenii variate: drept, pedagogie, istorie, etnografie, lingvistică și literatură. La scrierile originale se adaugă traduceri de opere legislative și literare. Autorul primei epopei în limba română, "poemationul eroi-comic" Țiganiada sau "Tabăra țiganilor", ediție definitivă de Jacques Byck, 1800-1812. Opera sa reprezentativă (poemul eroi-comic "Țiganiada") tratează un subiect alegoric cu tendințe satirice antifeudale și anticlericale. Un alt poem satiric Trei viteji, rămas neterminat, valorifică motive din "Don Quijote" de Cervantes. Autorul și-a declarat
Ioan Budai-Deleanu () [Corola-website/Science/297753_a_299082]
-
din "Don Quijote" de Cervantes. Autorul și-a declarat el însuși modelul, cel al literaturii neserioase, început încă din antichitate de Homer prin "Bătălia șoarecilor cu broaștele". În "Epistola închinătoare către Mitru Perea" își alcătuiește, ca Cervantes, o biografie fantezistă de țigan supus austriac, care a participat la campania din Egipt a lui Napoleon și a rămas acolo. În finalul scrisorii parodiază proiectele Școlii Ardelene de a evoca veridic trecutul național. "Țiganiada" a fost redactată în două versiuni: prima, din 1800, este
Ioan Budai-Deleanu () [Corola-website/Science/297753_a_299082]
-
Opera aparține genului epic în versuri, fiind o epopee eroi-comică. Este singura epopee românească terminată, care are ca temă lumea pe dos, parodierea ordinii universale. Subiectul. Cele douăsprezece cînturi urmăresc două fire epice: pe de o parte se narează aventurile țiganilor înrolați în armata lui Vlad Țepeș, iar pe de altă parte aventurile lui Parpangel, în căutarea iubitei sale Romica, furată de diavoli. Ca în orice epopee care se respectă, eroii pămînteni au dușmani și protectori supranaturali. Autorul are simțul artei
Ioan Budai-Deleanu () [Corola-website/Science/297753_a_299082]
-
pentru stomac” (N. Manolescu), care parodiază motive literare consacrate, ca "ubi sunt" (eroii vestiți de altădată), muza inspiratoare, devenită aici o femeie cîrtitoare cu gură mare și minte puțină, sau lumea pe dos, căci epopeea începe cu defilarea ordonată à țiganilor și sfîrșește cu încăierarea acestora (întîi ordinea, apoi haosul); b) critica povestirii, ale cărei personaje sunt întruchipări ale modalităților de receptare a textului: Onochefalos, care se miră că Romica s-a putut transforma în tufă vorbitoare, reprezintă lectura literală; Idiotiseanu
Ioan Budai-Deleanu () [Corola-website/Science/297753_a_299082]
-
nu toate cele ce se scriu sunt adevărate, reprezintă lectura naivă; Erudițian, care recunoaște împrumuturile de la alți scriitori, este lectura savantă. Stilul. G. Călinescu a remarcat geniul verbal al autorului, care atenuează lipsa talentului descriptiv. Invenția verbală începe de la numele țiganilor, „un grotesc de sonuri” (Aordel, Corcodel, Cucavel, Parpangel, Găvan, Giolban, Goleman, Ciormoi, Dîrboi etc.), trece prin invenții onomatopeice unele atît de firești încît „trebuie un studiu deosebit pentru a vedea dacă ele nu circulă” și ajunge la modelarea lor în
Ioan Budai-Deleanu () [Corola-website/Science/297753_a_299082]
-
cercare: de s'ar putea face ș'în limba noastră, adică în cea romănească (căci a noastră, cea țigănească, nu se poate scrie și puțini o înțăleg) cevaș asemene; ș'am izvodit această poveste” și „să știi că fiind eu țigan ca și tine, am socotit cuvios lucru de a scrie pentru țiganii noștri, ca să preceapă ce feliu de strămoși au avut”. După autorii unui manual școlar adresat elevilor care studiază limba romani, din aceste fragmente „reiese că cei doi corifei
Ioan Budai-Deleanu () [Corola-website/Science/297753_a_299082]
-
cea romănească (căci a noastră, cea țigănească, nu se poate scrie și puțini o înțăleg) cevaș asemene; ș'am izvodit această poveste” și „să știi că fiind eu țigan ca și tine, am socotit cuvios lucru de a scrie pentru țiganii noștri, ca să preceapă ce feliu de strămoși au avut”. După autorii unui manual școlar adresat elevilor care studiază limba romani, din aceste fragmente „reiese că cei doi corifei ai Școlii Ardelene aparțineau etniei rome”. Această interpretare ignoră contextul alegoric și
Ioan Budai-Deleanu () [Corola-website/Science/297753_a_299082]
-
Școlii Ardelene aparțineau etniei rome”. Această interpretare ignoră contextul alegoric și ironic, asupra căruia autorul "epistoliei" atrăgea atenția: „Însă tu bagă de samă bine, căci toată povestea mi se pare că-i numa o alegorie în multe locuri, unde prin țigani să înțeleg ș'alții carii tocma așa au făcut și fac, ca și țiganii oarecînd. Cel înțelept va înțelege!” Istoricii literari George Călinescu și Nicolae Manolescu nu au dat interpretări ale acestor pasaje din "epistolie". În orașele Arad, București, Cluj-Napoca
Ioan Budai-Deleanu () [Corola-website/Science/297753_a_299082]
-
autorul "epistoliei" atrăgea atenția: „Însă tu bagă de samă bine, căci toată povestea mi se pare că-i numa o alegorie în multe locuri, unde prin țigani să înțeleg ș'alții carii tocma așa au făcut și fac, ca și țiganii oarecînd. Cel înțelept va înțelege!” Istoricii literari George Călinescu și Nicolae Manolescu nu au dat interpretări ale acestor pasaje din "epistolie". În orașele Arad, București, Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu și Timișoara, câte o stradă poartă numele de "strada Ion Budai Deleanu
Ioan Budai-Deleanu () [Corola-website/Science/297753_a_299082]
-
de concentrare Jasenovac. În mai 1942, romii au fost puși sub incidența acelorași legi ca și evreii. Pe 16 decembrie 1942, Heinrich Himmler, comandantul suprem al SS-ului și considerat "arhitectul" genocidului nazist, a emis un decret care cerea ca țiganii “Mischlinge” (cu un singur părinte de această etnie), țiganii romi și membrii clanurilor de origine balcanică și care nu erau “de sânge german” să fie trimiși la Auschwitz, în cazul în care nu și-au satisfăcut stagiul militar în Wehrmacht
Holocaust () [Corola-website/Science/297775_a_299104]
-
puși sub incidența acelorași legi ca și evreii. Pe 16 decembrie 1942, Heinrich Himmler, comandantul suprem al SS-ului și considerat "arhitectul" genocidului nazist, a emis un decret care cerea ca țiganii “Mischlinge” (cu un singur părinte de această etnie), țiganii romi și membrii clanurilor de origine balcanică și care nu erau “de sânge german” să fie trimiși la Auschwitz, în cazul în care nu și-au satisfăcut stagiul militar în Wehrmacht (denumirea armatei germane în timpul regimului nazist). Pe 29 ianuarie
Holocaust () [Corola-website/Science/297775_a_299104]
-
care nu erau “de sânge german” să fie trimiși la Auschwitz, în cazul în care nu și-au satisfăcut stagiul militar în Wehrmacht (denumirea armatei germane în timpul regimului nazist). Pe 29 ianuarie 1943, un alt decret a ordonat deportarea tuturor țiganilor din Germania la Auschwitz. Acesta a fost amendat la 15 noiembrie 1943, când Himmler a ordonat ca în teritoriile sovietice ocupate, "țiganii sedentari și cei pe jumătate țigani ("Mischlinge", “metiși”) sedentari să fie tratați ca cetățenii țării. Țiganii nomazi și
Holocaust () [Corola-website/Science/297775_a_299104]