KorAP: Find »[drukola/base=absență & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...286 287 288 ...1726 >

43,150 matches

Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575

nă astăzi. De exemplu, cea mai mică unitate administrativ-teritorială de la noi satul este o formațiune acoperită (n mare măsură de conceptul de comunitate. Utilizarea restr(nsă a acestui termen nu poate conduce la negarea realității. Graeme Salaman (1974) consideră că absența unui acord sociologic cu privire la acest concept se datorează tocmai importanței acestuia. În timp, s-au tot perpetuat câteva confuzii în legătură cu acest concept. Una este între comunitate ca entitate geografică și comunitate ca tip de relaționare, de care ne vom ocupa

Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
cultură, mit, ritual, simbol, sunt fluturate în limbajul obișnuit, în cuvântările zilnice. Sunt cuvinte aparent inteligibile atât celor care vorbesc, cât și celor care ascultă. Importate însă în discursul științelor sociale, ele produc imense dificultăți, cu un plus pentru comunitate. Absența definițiilor satisfăcătoare este privită de Cohen ca fiind legată de faptul că toate acestea implică teorii, iar teoriile despre comunitate sunt contradictorii. La extrem, dezbaterea a produs propoziții ideologic opuse, dar la fel de friabile. Se spune că modernitatea și comunitatea sunt

Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
societate. Conștiinței comunității de limbă îi corespunde starea conștiinței orientată prin cultură. Cât privește al treilea stadiu, cel al conștiinței comunității de destin, el este reprezentat în cazul individului de conștiința individului care se solidarizează cu destinul comunității sale, în absența oricărei forme de impunere exterioară. 2.7. Social și spiritual Apropierea dintre dimensiunea socială și cea spirituală în comunitate este relevată de Elisabeth Frazer făcând apel la aspectele ce o constituie. Comunitatea ar fi în primul rând o valoare, un

Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
mai cuprinzător, ea rămâne o grupare socială distinctă, caracterizată de solidaritate. Dar aceasta nu înseamnă că totul în interiorul lor este caracterizat de armonie și unitate, așa cum se forțează în multe interpretări, în special când se are în vedere familia. Considerarea absenței conflictului ca element al definirii comunității este o eroare. Mediat de sentimente, de emoții, conflictul este prezent și nu este mai puțin conflict, chiar dacă diferă de cel specific relațiilor comerciale, de exemplu. Spre deosebire de comunitățile care învăluie persoana în totalitatea sa

Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
de insularizare, afirmarea unui parohialism exagerat. Trebuie urmărit echilibrul prin cultivarea unor atitudini comprehensive, mai incluzive, mai integratoare. Reciprocitatea și interdependența reprezintă fundamentul inițial și ingredientele ce susțin comunitățile. Aceste elemente fac trimitere la componente voluntare, raționale ale comunității. În absența nevoii de celălalt, dacă nu se câștigă nimic din cooperare, comunitățile nu pot rezista, în măsura în care măcar reușesc să apară. Oricum, pentru a putea contribui la formarea comunității, mutualitatea trebuie să treacă dincolo de simplele coordonări necesare atingerii anumitor scopuri. Grupurile și

Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
întemeiat ca și a vorbi despre comunitate în cazul unui singur individ. Are vreo întemeiere ideea comunității extinse atât de mult încât să includă întreaga lume? Dar dacă ar fi să includă pe toată lumea, ce sens mai are comunitatea în absența unui grup particular de oameni cu o identitate unică? Mai mult, comunitatea este și despre cooperare, despre promovarea anumitor interese. Dar dacă suntem legați de toți, iar resursele nu permit promovarea tuturor intereselor, ce criteriu vom folosi pentru a decide

Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
dat, rămâne problema celor care vin, respectiv pleacă din comunitate. Fără a eluda relevanța plecărilor din comunitate, pentru aceasta devin mai relevanți cei care vin. Care ar mai fi baza pe care să se construiască sentimentul obligației față de ei în absența oricărei legături fenomenologice? De ce să îl sprijin eu în promovarea propriului său bine? Steeves consideră că este greșită interpretarea ca o adiție a celui care vine în comunitate. Noii membri ar fi mai degrabă actualizări decât adiții, iar binele lor

Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
cum ar fi Uniunea Europeană, de exemplu. Relevanța contextuală deosebită pe care o are pentru noi această temă ne face să o abordăm, deși excede maniera în care concepem comunitatea în cadrul acestei lucrări. Spre deosebire de comunitățile fenomenologice care s-au format în absența unui proiect normativ, UE a pornit pe baze contractuale, ca și comunitate normativă. Este și aceasta o manieră de operaționalizare a ideii liberale că oamenii își construiesc propriile comunități, stabilind criteriile conform cărora îi selectează pe cei care să facă

Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
parte a unei comunități, împărtășind un fel de viață în care bunurile au înțelesuri particulare. Importanța comunității la nivelul statului este subliniată și de Charles Taylor, el sugerând că regimurile democratice sunt greu de privit ca rezistente în timp în absența identificării patriotice. Pentru a se menține un regim democratic, cetățenii trebuie să se identifice cu comunitatea istorică, fondată pe valori particulare. Amintind aceste poziții, consideră că pentru a înțelege semnificația normativă a comunității la nivelul statului trebuie înțeleasă relaționarea acesteia

Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
numit-o, menține integritatea și raționalitatea participanților" (Selznick, 1992: 367-368). Spre deosebire de adepții sociologismului pe linia fundamental durkheimiană și de criticii sau scepticii comunității, Selznick nu privește participarea în comunitate ca irațională sau distrugătoare a eu-lui ci, dimpotrivă, consideră că în absența comunității raționalitatea este adesea precară. Chiar participarea în grupurile de interes, guvernate de calculul rece al costurilor și beneficiilor are de câștigat dacă se petrece în comunități. Din această perspectivă, imperativul comunității nu este opus judecății raționale și autonomiei personale

Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
unde comunitatea există în varii forme, cei care pot reuși singuri se debarasează de comunitate, în care ar exista obligația de a împărți cu toți ceilalți. Este un fenomen asemănător celui observat de noi în societatea românească, și anume că absența segregării spațiale conduce la o raportare a indivizilor asemănători, dar care nu se cunosc, la o comunitate abstractă. Bauman, referindu-se, într-o manieră surprinzător de nespecifică la cei "cu posibilități" amintește de o "comunitate a celor ce g(ndesc

Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
Grupuri de segregare și conflict Organizare pe baza unanimității Organizare pe baza sistemului de vot Conflict și răscoală Clivaje și revoluție Viață socială orientată regional Viață socială centrată pe ocupație Integrare Alienare și înstrăinare Acceptarea normelor și conflictelor prin consens Absența normelor, înstrăinare de norme sau anomie Redundanță socială mare Redundanță socială scăzută 8. Comunitățile ocupaționale Comunitățile ocupaționale se bucură de o atenție aparte din partea unor gânditori datorită importanței pe care o au pentru căpătarea de către relațiile din grup a caracteristicilor

Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
a fost specifică Franței post-revoluționare, dar exemple pot fi văzute și în alte epoci istorice în Atena, după dezastruosul război cu Sparta, în Roma în perioada mai înaintată a imperiului etc. Aspectele caracteristice ale acesteia sunt extremul individualism, caracterul contractual, absența înrădăcinării în proprietate, respectiv structura sa în general instabilă din generație în generație. Acest tip de familie era considerat de Le Play ca fiind principalul responsabil de insecuritatea și incertitudinea spirituală din Franța. 3. Familia tulpină. În formele cele mai

Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
să fiu solidar cu ceilalți este tocmai faptul că și ei sunt asemeni mie. Bazat pe omogenitate morală și socială, acest tip de solidaritate este întărit de disciplina comunității mici. Într-un astfel de grup relațiile au multiple fațete, datorită absenței rolurilor specializate. Individul nu interacționează cu grupuri distincte de indivizi pentru atingerea unor scopuri diferite. Dominantă este tradiția, individualismul lipsește, proprietatea este devălmașă, iar voința comunității conduce gândirea și comportamentul. Date fiind dimensiunile reduse ale grupurilor, o astfel de solidaritate

Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
în care lumea industrială divide oamenii unii de alții. Amenințarea fundamentală a noii ordini a lumii nu era nici exploatarea alienată ca la Marx, nici cușca de fier ca la Weber, ci pierderea coeziunii sociale. El o numește anomie, înțelegând absența regulilor morale capabile să instruiască individul să pășească pe căile lumii. "Fără o societate caracterizată de coeziune și capabilă, cel puțin într-o măsură minimală, să ghideze indivizii cu toate diferențele lor, societatea va înclina către o confuzie accentuată. Ca

Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
proiectăm imaginea viitorului, și nu prin lentila întregii întinderi nesfârșite de anarhie. Dacă statul este o rătăcire condamnată la dispariție, dacă vrem să păstrăm umanitatea, atunci este nevoie să găsim formele în care ordinea socială să se poată institui în absența statului. Atunci anarhia ar fi răspunsul, iar aceasta reclamă comunitatea deoarece numai în comunitate poate fi menținută astfel ordinea socială. La rândul ei, comunitatea reclamă o anumită egalitate economică pentru că dacă crește distanța dintre bogați și săraci, valorile acestora vor

Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
fapt, adevărata amenințare la adresa comunității ar veni în condițiile unei inegalități sporite. Deci statul a afectat profund comunitățile. Pe de altă parte, comunitățile au nevoie de egalitate. Dar, așa cum arată liberalii, egalitatea nu se poate menține pe termen lung în absența statului. Prin urmare, statul ar fi necesar comunității. Din această contradicție Taylor iese arătând că de fapt o anumită egalitate economică poate fi menținută în absența statului, dar numai în comunitate. Comunitatea are nevoie de egalitate, dar în același timp

Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
egalitate. Dar, așa cum arată liberalii, egalitatea nu se poate menține pe termen lung în absența statului. Prin urmare, statul ar fi necesar comunității. Din această contradicție Taylor iese arătând că de fapt o anumită egalitate economică poate fi menținută în absența statului, dar numai în comunitate. Comunitatea are nevoie de egalitate, dar în același timp asigură condițiile ca aceasta să supraviețuiască. Există două modalități principale prin care statele s-au format. Așanumitele state primare, s-au format prin diversificarea condițiilor proprii

Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
mijloacele de producție pentru a menține stratificarea. Pentru Marx, creșterea inegalității economice stă la baza formării statului, și este implicit un factor ce conduce la slăbirea comunității. Comunitatea reclamă o anumită egalitate economică, iar menținerea unei anumite egalități economice în absența statului reclamă comunitatea. Dar abordări recente arată că de fapt slăbirea comunității și dezvoltarea inegalității sunt concomitente și consecințe ale formării statului. Păstrarea caracteristicilor relațiilor comunitare reclamă anumite dimensiuni relativ reduse ale acestora. Pentru ca ele să poată fi păstrate este

Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
direct, faptul că oamenii nu îndrăgesc munca. Dar această explicație nu este agreată de Bauman, pentru că el consideră că în comunitate același individ se dezvoltă foarte bine ca meșteșugar, artizan etc. Eșecul integrării în fluxul de producție este pus pe seama absenței sentimentului activității utile. Introduși în fluxul productiv impersonal, bazat pe contract, oamenii nu mai munceau, pentru că li se părea că fac ceva inutil. Această abordare a lui Bauman este amendabilă deoarece abordarea avută în comunitate față de muncă nu înseamnă automat

Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
ceea ce este cu deosebire important pentru noi aici este problema comunităților din mediul urban. În măsura în care acestea există în alte spații culturale și își produc efecte benefice, le putem clama și pentru noi necesitatea și putem identifica acele consecințe legate de absența lor. Cum am văzut, pentru unii comunitatea este incompatibilă cu modernitatea și cu atât mai puțin cu contemporaneitatea. Dar mulți cred că totuși comunitatea există și că putem trasa neîntrerupt lanțul formelor comunitare în istorie până astăzi. Este, de altfel

Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
fapt nu se poate pătrunde în zona în care ei locuiesc relativ stabil, pentru că aceștia circulă oriunde în lume, regăsind peste tot aceleași facilități. Este un exemplu, poate nu cel mai reprezentativ, de noi structuri emergente. Dar și Bauman subliniază absența caracterului comunitar în cazul acestora când arată că această elită trăiește într-un soi de bulă care este o adevărată "zon( liber( de comunitate". 2.1. Comunități urbane Problema comunităților specifice mediului rezidențial urban este rareori tratată în manieră distinctă

Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
de bulă care este o adevărată "zon( liber( de comunitate". 2.1. Comunități urbane Problema comunităților specifice mediului rezidențial urban este rareori tratată în manieră distinctă, iar aceasta se explică (și) prin multiplicitatea formelor existente. Nu de puține ori, în absența acestor studii dedicate, mulți folosesc apropierea ilicită dintre cartier ("vecinătate") și comunitate. Cu atât mai mult, atunci când autorii au ca element central alte aspecte decât cele stricte ale comunităților, această abordare apare și arată precaritatea studiilor în domeniu, în societăți

Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
arată că, contrar a ceea ce afirmă scriitorii liberali, principalele idealuri ale comunitariștilor anarhiști, anarhia, libertatea, egalitatea și comunitatea formează un set coerent. De asemenea, anarhia nu este inamicul natural al ordinii sociale, aceasta din urmă putând fi instituită și în absența statului în condițiile în care relațiile dintre oameni sunt cele caracteristice comunității. Libertatea nu este incompatibilă cu comunitatea, după cum nu se poate spune cu temei nici că este posibilă doar în comunitate. Justificarea necesității statului prin aceea că cineva trebuie

Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
să și contribuie la asigurarea acestora este considerată depășită. Dacă bunurile și serviciile a căror accesibilitate contribuie la ordinea socială ar fi asigurate de firmele private aflate în competiție pe piața liberă, atunci ordinea socială ar fi posibilă și în absența statului. Altfel spus, există între oameni un anumit tip de relații care sunt dezirabile în contextul bunei conviețuiri, iar acestea sunt posibile și datorită faptului că există modalități eficace de asigurare și distribuire a resurselor necesare apariției lor. Aceste modalități

Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]