9,827 matches
-
poate întoarce pînă la un trecut îndepărtat? Numai printr-o construcție artificială cele două timpuri sînt făcute să se întrepătrundă și sînt alăturate într-un timp vid, care nu are nimic istoric deoarece, în definitiv, nu este altceva decît timpul abstract al matematicienilor. Să nu uităm că, pe vremea cînd mijloacele de comu-nicare erau anevoioase, cînd nu existau nici telegraful, nici ziarele, lumea totuși călătorea, iar știrile circulau mai repede și mai departe decît bănuim noi. Biserica 105 domina întreaga Europă
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
facem parte, care stabilesc între ele relații și privesc obiectele din anumite puncte de vedere. Nu vom reuși decît adoptînd atitudinea unui grup delimitat, cel al fizicienilor sau al artiștilor, fie că dorim să ne fixăm atenția asupra anumitor proprietăți abstracte ale materiei, fie asupra liniilor și nuanțelor unor figuri și peisaje. Cînd ieșim dintr-o galerie de pictură 178 unde am contemplat un timp tablourile, cînd ne regăsim pe malurile unui rîu, la intrarea unui parc sau în forfota străzii
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
a-și păstra forma, ele circulă continuu, fără să fie văzute. Totul se reduce la angajamente contractate între creditori și debitori: dar obiectul contractului nu are o amplasare invariabilă, acesta fiind constituit de bani sau de datorii, adică de semne abstracte. Pe de altă parte, există multe alte obligații care nu se referă la lucruri și care dau unei părți anumite drepturi la servicii, la acte, dar și la abțineri ale celeilalte părți: cînd numai persoanele sînt în raport și nu
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
52 (V48) un trecut istoric 53 (V49) acest cadru și evenimentele care-l priveau sau al căror actor era 54 (V50) totuși nici o imagine nu corespunde în mintea mea acestei zile și acestui eveniment Ibidem (n. tr.). 55 (V51) istorică abstractă 56 (V52) pentru a refuza denumirea de amintire pentru aceste date păstrate, poate, în gîndirea grupurilor 57 (V53) a căror origine o uităm 58 (V54) personală 59 (V55) și îmi îmbogățesc memoria și nu numai 60 (V57) ca o obscuritate
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
de marmură pe care să te prăbușești sufla usca apoi la naiba departe când era"10. Interesul pentru istoria limbii, pentru intonație, pentru nuanțe, îi permit autorului să constate slăbirea opoziției -ci / là, în favoarea adverbului -là, ce capătă valori mai abstracte, începând chiar cu secolul al XVIII-lea, când se folosește pentru a marca excluderea celuilalt sau, dimpotrivă, admirația față de celălalt. Sunt sesizate fenomene deictice mai puțin evidente ca, de pildă, opoziția dintre aller (a merge) și venir (a veni), preferat
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
discursul subiectului vorbitor. Fără a dezvolta o teorie a polifoniei, O. Ducrot a reflectat asupra modului în care subiectul vorbitor își asumă sau nu enunțarea și a introdus distincția dintre locutor (cel care este responsabil de enunț) și enunțători, ființe abstracte ("êtres discursifs") ce reprezintă diverse puncte de vedere, pe care locutorul le poate prezenta. Textele literare exploatează deseori, cu virtuozitate, acest decalaj. Faptul că scriitorii folosesc adesea pseudonime înseamnă că-și construiesc o identitate ce nu funcționează decât în cadrul instituției
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
privind structura limbajului dacă nu admitem că ea este menită să facă posibil actul enunțării. 1.3. Situația de enunțare Noțiunea de situație de enunțare se află în centrul oricărei reflecții asupra enunțării. Este vorba despre un sistem de coordonate abstracte, de puncte de reper față de care trebuie să se construiască orice enunțare: și înainte de toate, nu există enunțare fără determinare personală și temporală. În acest cadru, categoriei persoanei îi sunt atribuite trei poziții: de enunțător, de co-enunțător și de non-persoană
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
despre "non-persoană", și nu despre " persoana a treia ", cum se obișnuia în tradiția gramaticală. Însă în ceea ce privește situația de enunțare, problemele de terminologie se dovedesc rapid redutabile. Fără îndoială, din dorința de simplificare, în învățământul gimnazial, nu sistemul de coordonate lingvistice abstracte este numit "situație de enunțare", ci dispozitivul de comunicare concret în care se asociază locutorul, alocutarul (=destinatarul), momentul și locul enunțării. O asemenea întrebuințare este evident echivocă. Să presupunem că, într-o seară, un jurnalist realizează un reportaj sportiv în
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
aceeași măsură ca și masa sau Paul. Am putea fi tentați să opunem deicticele de persoană celor de non-persoană, spunând că dacă primele trimit în mod obligatoriu la subiecți vorbitori, celelalte pot să corespundă oricărui obiect din lume (uman, inanimat, abstract...). Această afirmație se lovește totuși de o multitudine de contra-exemple, o mare parte fiind furnizate de corpusul literar. Dacă indivizii care produc enunțurile nu pot fi decât subiecți vorbitori, clasa de ființe cărora le este atribuită responsabilitatea enunțului nu este
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
această opoziție primordială care disociază sfera eului și a elementelor care depind de el în mod imediat, de sfera non-eului nu funcționează decât în registrul spațial; ea este de asemenea valabilă pentru valorizarea și devalorizarea legată de o distanțare mai abstractă. În virtutea unei ambiguități ce nu poate fi clarificată, domeniul lui -là poate marca atât excluderea de sine (distanțare admirativă), cât și excluderea celuilalt (respingere). În aceste condiții, cet homme-là poate lua, în funcție de intonație, inflexiunea laudei sau a disprețului. În Jocul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
pe suprafața textelor. Unele pot lipsi și poate exista și o anumită încurcătură în înlănțuirea lor. O descriere, de exemplu, poate să organizeze prezentarea acelorași elemente prin diferite decupări. Din punct de vedere "configurațional", va fi vorba de aceeași schemă abstractă, însă textele concrete ar putea fi analizate în funcție de alte grile. În ceea ce privește descrierea, în capitolul al treilea, am semnalat existența unei diversități de tipuri de procese descriptive. Ele se află în strânsă dependență de genurile de discurs: într-o epopee medievală
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
2008. 27 M. Bahtin in T. Todorov, M. Bakhtine, Le principe dialogique, Seuil, 1981, p. 98. 28 "În mod clar, pentru conștiința care creează opera literară, nici sistemul fonetic al limbii materne, nici particularitățile sale morfologice și nici lexicul său abstract nu apar în câmpul elucidat de limba străină, ci tocmai ceea ce face ca limba să fie o concepție concretă despre lume și absolut netraductibilă; mai precis, stilul limbii înțelese ca o totalitate." (Ibid., p. 97). 29 Milan Kundera, Insuportabila ușurătate
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ofer un citat din Alchimia existenței a lui Alexandru Paleologu pentru a fi convingător: "N. Steinhardt mă dădea literalmente gata cu nemaipomenita lui capacitate de informație. Știe tot, e la curent cu tot, microfizică, cibernetică, biologie, psihanaliză, muzică dodecafonică, artă abstractă, artă concretă, noul roman, mai știu eu ce. Nu pot pricepe când are timp și de unde face rost. Curiozitatea lui intelectuală, febrilitatea lui, neastâmpărul lui sunt amețitoare. Citește cu rapiditate electronică și reține totul temeinic"11. Cu siguranță că dacă
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
singur". Ion Negoițescu, N. Steinhardt în Scriitori contemporani, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994, p. 416. ,,N. Steinhardt mă dă literalmente gata cu nemaipomenita lui capacitate de informație. Știe tot, e la curent cu tot, microfizică, cibernetică, biologie, psihanaliză, muzică dodecafonică, artă abstractă, artă concretă, noul roman, mai știu eu ce. Nu pot pricepe când are timp și de unde face rost. Curiozitatea lui intelectuală, febrilitatea lui, neastâmpărul lui sunt amețitoare. Citește cu rapiditate electronică și reține totul temeinic". Al. Paleologu, Alchimia existenței, ediția
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
celui închis al unui serviciu secret. De altfel, vom începe cu acestea din urmă:,,N. Steinhardt mă dă literalmente gata cu nemaipomenita lui capacitate de informație. Știe tot, e la curent cu tot, microfizică, cibernetică, biologie, psihanaliză, muzică dodecafonică, artă abstractă, artă concretă, noul roman, mai știu eu ce. Nu pot pricepe când are timp și de unde face rost. Curiozitatea lui intelectuală, febrilitatea lui, neastâmpărul lui sunt amețitoare. Citește cu rapiditate electronică și reține totul temeinic". (Al. Paleologu, Alchimia existenței, Ediția
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
trece linia virtuală de despărțire între cititorii exclusivi ai Curierului românesc și aceia ai ambelor publicații heliadești. De ce a doua dintre ele s-a numit Curierul de ambe sexe, nu cred, după toate cele spuse, să mai necesite explicații... Caracterul abstract al modelului ne permite să neglijăm parametrii statistici. În eventualitatea implicării lor, secțiunea din tablou rezervată condiției sociale ar căpăta următorul aspect: Să privim împreună foaia de titlu a cărții lui Iordache Golescu, Băgări de seamă asupra canoanelor gramăticești, apărută
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
și apoi democratice. Întrucît puterea, în accepția modernă a termenului, se consideră drept exponent al voinței colective și nu al unei ascensiuni princiare, e necesar să se delimiteze și un cadru teritorial, iar acesta nu poate fi decît cel național. Abstract la început, în mod necesar imaginar, acesta ar urma să fie consolidat ulterior prin mijloace legate în mod necesar de conflictele adesea războinice cu vecinii și să se bazeze totdeauna pe particularismul unificator al unui naționalism justificabil fie prin unele
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de agrarieni sau de populiști. Deși într-o ma-nieră mai puțin explicită, același clivaj politico-cultural între sat și oraș se regăsește peste tot, de la Rusia slavofililoru și de la occidentaliști la Serbia, trecînd și prin Polonia, unde Pilsudski simboliza modelul națiunii abstracte, ca la francezi, iar Dmowski pe cel al comunității etnico-culturale. Ce este interesant este că această dihotomie reapare după 1989, chiar în sînul fostelor partide comuniste care, în funcție de țară, se situează pe poziții liberale și occidentaliste, ca în Ungaria sau
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
său se află acolo unde, în virtutea unei necesități generate chiar de fenomenul industrializării, "întreaga societate a fost supusă unei înalte industrializări ce ar fi avut nevoie de suportul societății politice"136. Ca orice generalizări care ezită între istorie și teorie abstractă, și aceasta este contrazisă de prea multe realități. Ar fi mai cuminte să admitem că, dacă procesul trecerii societăților agrare la societăți in-dustriale intervine într-o formă indirectă în emergența naționalismelor moderne, el nu mai are și alte implicații în afară de
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
state ale Europei Centrale și chiar scandinave care nu posedau nici un fel de avantaj propriu, sub impactul vîltorii revoluționare începeau și ele să întrevadă ziua în care urmau să se afirme ca națiuni. În acest context palpabil și nu doar abstract se va edifica o a treia teorie a națiunii care, de data aceasta va răspunde aș-teptării nerăbdătoare a societăților a căror conștiință națională se dezvoltase deja de un timp oarecare, dar fără nici o legătură cu Statul sau, mai curînd, împotriva
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
tip de națiune deține o legitimitate superioară asupra oricărei alteia. Ea se identifică cu o limbă care-i reflectă geniul și îi reglează obiceiurile. Ea se situează deasupra Statului ca și deasupra modelelor de guvernare artificioasă pe care vreo gîn-dire abstractă ar vrea să i le impună. Pe scurt, Herder apără primordialitatea ordinii sociale asupra ordinii politice, aver-tizînd chiar în mod solemn: "Se poate remarca, nota el ironic, cum pericolul de a face rău oamenilor crește pe măsură ce Statul se mărește"208
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
a antrenamentelor naționaliste care, în secolul al XIX-lea, ca și în secolul al XX-lea, contrazic regulile. Explo-ratorului dezarmat astfel nu-i rămîne altceva de făcut în acest caz decît să se întoarcă la munca, mai modestă, a generalizărilor abstracte, cum este și cazul lui Andreas Kappeler, John Plamenatz sau Miroslav Hroch. Fără a adera la dezbaterea academică ce opune concepți-ile lui Herder sau ale lui Renan, Kappeler distinge trei tipuri ale naționalismului etnocultural. În primul rînd se referă la
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Bogdan CREȚU, Daniel ȘANDRU București & Iași, 23 aprilie 2015 Partea I DRUMUL SPRE COMUNISM: COMANDAMENTE IDEOLOGICE, POLITICI CULTURALE, DISIDENȚE Constrângeri și privilegii. Metamorfozele lumii literare în scrisorile către putere (Constraints and favours. The metamorphoses of writers under communism) Mioara ANTON Abstract: The letters which Romanian writers addressed to the leaders of the communist party were part of common reactions which society had towards political power during the communist regime. The mission of the propaganda apparatus was to produce great enthusiasm among
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
traseu complicat: între înalta birocrație culturală și lumea literară. Două studii de caz: Ion Ianoși și Paul Cornea (A Road Full of Obstacles: from High Cultural Bureaucracy to Literary World. Two Case Studies: Ion Ianoși and Paul Cornea) Cristian VASILE Abstract: The aim of this study is to shed more light over the ideological and cultural itinerary of two important Romanian intellectuals of the second half of twentieth century − Ion Ianoși and Paul Cornea. Both have recently published extensive autobiographical books
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
argumentare rațională", în Apostrof, anul xxv, nr. 3 (286). Către dictatura absurdului. Politica ideologică în anii de început ai regimului Ceaușescu (Towards the Dictatorship of the Absurd. The Ideological Policy During the First Years of the Ceaușescu Regime) Cosmin POPA Abstract: This article analyzes the ideological policy during the first years of the Ceaușescu regime, while focusing on the authoritarian tendencies of the secretary- general of the Romanian Communist Party. In this particular context the author argues for a methodology of
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]