11,054 matches
-
și între actorii partizani și cei instituționali. În cazul actorilor individuali, preferințele și punctele ideale pot fi aproximate cu un grad mai mare de certitudine, iar numărul actorilor și poziționarea spațială a acestora influențează stabilitatea politicilor. Capacitatea de stabilire a agendei oferă un avantaj actorului care o deține, deoarece îi permite acestuia să selecteze politici apropiate de punctul său ideal care sunt totodată acceptabile pentru ceilalți actori. În același timp, aceasta este cu atât mai importantă cu cât actorul are o
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
pot cădea de acord mai ușor în privința politicilor, iar existența acestora duce la micșorarea stabilității politicilor. În funcție de aceste particularități ale actorilor cu putere de veto din interiorul unui sistem politic, în cadrul modelului propus de Tsebelis importanța puterii de a stabili agenda devine una variabilă. Accentul pus pe poziția actorului și pe configurația tuturor actorilor din sistem face ca importanța controlului asupra agendei să scadă atunci când stabilitatea politicilor este mare și să fie mare atunci când actorul ocupă o poziție centrală în raport cu ceilalți
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
cu putere de veto din interiorul unui sistem politic, în cadrul modelului propus de Tsebelis importanța puterii de a stabili agenda devine una variabilă. Accentul pus pe poziția actorului și pe configurația tuturor actorilor din sistem face ca importanța controlului asupra agendei să scadă atunci când stabilitatea politicilor este mare și să fie mare atunci când actorul ocupă o poziție centrală în raport cu ceilalți. George Tsebelis introduce în această parte a analizei o asumpție suplimentară, legată de plasarea punctelor ce definesc opțiuni de politici. El
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
punctelor ce definesc opțiuni de politici. El afirmă că în cazul în care un astfel de punct și setul său câștigător se află în interiorul setului câștigător al unui alt punct, problema pusă de capacitatea actorului cu posibilitatea de a fixa agenda/de a influența alegerea dispare, pentru că punctul interior îl va învinge pe cel exterior în comparațiile directe și în cele indirecte. Un alt factor ce limitează importanța controlului asupra agendei este reprezentat, în opinia lui George Tsebelis, de importanța ținerii
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
problema pusă de capacitatea actorului cu posibilitatea de a fixa agenda/de a influența alegerea dispare, pentru că punctul interior îl va învinge pe cel exterior în comparațiile directe și în cele indirecte. Un alt factor ce limitează importanța controlului asupra agendei este reprezentat, în opinia lui George Tsebelis, de importanța ținerii promisiunilor sau, mai exact, de asigurarea contractelor. Noțiunea este derivată din teoria jocurilor cooperative și arată că, în condițiile în care o încălcare a promisiunilor poate fi sancționată, rolul celui
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
în opinia lui George Tsebelis, de importanța ținerii promisiunilor sau, mai exact, de asigurarea contractelor. Noțiunea este derivată din teoria jocurilor cooperative și arată că, în condițiile în care o încălcare a promisiunilor poate fi sancționată, rolul celui care stabilește agenda scade, iar regula prin care se ia decizia devine singurul element important. Tsebelis argumentează că în cazul actorilor colectivi precum Parlamentele, actorii individuali sunt grupați în partide, ce pot fi sancționate atât de competitori, cât și de populație dacă își
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
ia în considerare un factor în plus, și anume pozițiile relative ale propunerilor de politici. El susține că, în condițiile în care setul câștigător al unei politici este inclus într-un alt set câștigător, actorii cu un rol în stabilirea agendei vor putea propune doar acele puncte care aparțin setului câștigător și care constituie totodată propuneri fezabile, neacoperite de alte seturi câștigătoare. În urma analizei, autorul constată că, în situația în care actorii colectivi selectează astfel propunerile de politici, acestea sunt echivalente
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
minimal câștigătoare fac parte din același partid politic, este suficient să existe un președinte și o coaliție minimal câștigătoare care să nu includă partidul președintelui pentru ca numărul actorilor cu putere de veto să crească, iar capacitatea guvernului de a stabili agenda - și de a selecta astfel politici apropiate de punctul său ideal - să scadă, deoarece atât partidul din opoziție, cât și partenerul sau partenerii de coaliție reprezintă actori cu putere de veto. Deși în România președintele nu are o putere foarte
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
astfel politici apropiate de punctul său ideal - să scadă, deoarece atât partidul din opoziție, cât și partenerul sau partenerii de coaliție reprezintă actori cu putere de veto. Deși în România președintele nu are o putere foarte mare în a stabili agenda, iar prerogativele sale legislative sunt reduse, dreptul său de a întârzia legislația și de a propune modificări determină nevoia de a lua în considerare și preferințele sale în momentul creării de către guvern a propunerilor legislative. În ceea ce privește relațiile care se stabilesc
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
a fost parte a unei coaliții electorale sau de guvernare și chiar dacă este apropiat ideologic de un alt partid. Motivația pentru această alegere este aceea că, în ciuda eventualelor similarități ideologice, este de așteptat ca fiecare partid să își urmărească propria agendă, iar coeziunea actorilor este în primul rând bazată pe apartenența partinică. De asemenea, întrucât studiul se concentrează pe impactul pe care îl au numărul și congruența actorilor, poziția partidelor nu este considerată factor explicativ pentru luarea deciziilor. Aceasta reprezintă o
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
veto, care poate influența capaci tatea de guvernare a unui partid. În perspectiva lui G. Tsebelis, puterea de veto a unui actor constă în capacitatea de a împiedica luarea unei decizii și, în plan secund, în capacitatea de a stabili agenda. Facțiunile pot modifica direcția politicilor propuse de către guvern pentru a le ralia propriilor interese. Sistemul de relații de la nivel local poate schimba strategia politică și deciziile pe care le ia un partid. De asemenea, autoritățile locale pot fi compuse din
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
înțelege relațiile internaționale și a progresa în cercetarea lor. Popularitatea lui a devenit atât de mare în cercurile academice ale relațiilor internaționale, mai ales în spațiul euro-atlantic, încât adeseori conceptele sale, limbajul său și maniera sa de a concepe o agendă proprie de cercetare s-au banalizat, devenind o modă care se insinuează chiar și în discursul politic. Nu este primul fenomen de acest tip, interdependența complexă propusă de Keohane și Nye fiind în vogă în anii '70. În momentul de
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
natură conceptuală terminologică: ca termen, constructivismul a ajuns în ultimii ani să desemneze două aspecte distincte. Într-o primă accepțiune, el se referă la o anumită abordare teoretică a relațiilor internaționale și a științelor sociale în general, cu implicații asupra agendei de cercetare și a metodelor folosite, împărtășită de mai mulți autori. Într-o a doua accepțiune, constructivismul desemnează o poziție metateoretică referitoare la științele sociale, bazată în principal pe argumente de factură epistemologică și ontologică, reunind un număr mare de
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
nuclear tindea să se stabilizeze). Ca atare, SUA provoacă la începutul anilor '80 o reluare a cursei înarmărilor convenționale, pentru a echilibra balanța militară și convențională. Simultan, doctrina lui Ronald Reagan (președinte între 1981 și 1989) ajunge să propulseze pe agenda internațională problema construirii scutului antirachetă, care ar fi protejat SUA și pe aliații lor de un eventual atac nuclear din partea Uniunii Sovietice. Cele două elemente considerate împreună și privite în contextul incapacității sistemului economic sovietic de a genera o creștere
EVOLUŢIA SISTEMULUI INTERNAŢIONAL DUPĂ 1914. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1505]
-
de valorificare a punctelor tare în contextul școlar, pe identificarea oportunităților de formare a unui stil de învățare eficient, pe analiza unor strategii de îmbunătățire a învățării școlare, diferențiate de cea socială; exerciții de autoorganizare a activității (realizarea orarului personal, agenda personală, evaluarea riscului timpului pierdut, planificarea realizată pe o perioadă de o zi/săptămână/lună, formulare de obiective); COMPONENTA PERFECȚIONARE CONTINUĂ a vizat următoarele obiective: identificarea formelor eficiente de perfecționare; valorificarea informațiilor și deprinderilor în cadrul comisiilor metodice; analiza surselor alternative
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
în cadrul unui grup, a calității luării deciziilor, a discutării și rezolvării problemelor, a consolidării echipelor se organizează periodic ședințe. Pentru ca acestea să fie eficiente, este necesar ca: * Scopul ședințelor să fie cunoscut dinainte * Participanții să vină pregătiți la ședință * Conținutul agendei și durata sunt bine stabilite și respectate cu strictețe * Contribuțiile trebuie să fie limitate la cele folositoare și relevante * Participarea să fie limitată la cei interesați * Toate informațiile relevante să fie disponibile (rolul Intranetului) * Obiectivele ședințelor să fie atinse * Se
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
fie limitate la cele folositoare și relevante * Participarea să fie limitată la cei interesați * Toate informațiile relevante să fie disponibile (rolul Intranetului) * Obiectivele ședințelor să fie atinse * Se iau decizii și sunt inițiate acțiuni Pregătirea ședințelor * Stabilirea obiectivelor și a agendei * Clarificarea rolurilor și responsabilităților participanților * Informarea în avans a participanților * Logistica Deschiderea ședințelor * Începerea la timp * Prezentarea participanților * Clarificarea obiectivelor și a așteptărilor * Clarificarea rolului și responsabilităților * Revizuirea agendei cu timpul strict alocat fiecărei probleme și fiecărui interlocutor În timpul ședinței
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
decizii și sunt inițiate acțiuni Pregătirea ședințelor * Stabilirea obiectivelor și a agendei * Clarificarea rolurilor și responsabilităților participanților * Informarea în avans a participanților * Logistica Deschiderea ședințelor * Începerea la timp * Prezentarea participanților * Clarificarea obiectivelor și a așteptărilor * Clarificarea rolului și responsabilităților * Revizuirea agendei cu timpul strict alocat fiecărei probleme și fiecărui interlocutor În timpul ședinței * Introducerea fiecărui punct de pe agendă este urmată de invitarea membrilor de a-și aduce contribuția la subiectul propus * Controlarea strictă a discuțiilor *În cazul discuțiilor complexe, se impune o
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
participanților * Informarea în avans a participanților * Logistica Deschiderea ședințelor * Începerea la timp * Prezentarea participanților * Clarificarea obiectivelor și a așteptărilor * Clarificarea rolului și responsabilităților * Revizuirea agendei cu timpul strict alocat fiecărei probleme și fiecărui interlocutor În timpul ședinței * Introducerea fiecărui punct de pe agendă este urmată de invitarea membrilor de a-și aduce contribuția la subiectul propus * Controlarea strictă a discuțiilor *În cazul discuțiilor complexe, se impune o sintetizarea a părerilor pe înțelesul tuturor participanților, în special în instituțiile în care discuțiile au scăpat
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
și informarea participanților * Distribuirea Moderatorul Sprijină pregătirea ședinței * Controlează desfășurarea discuțiilor * Urmărește încadrarea în timp Membrii echipei: * Generează idei / oferă recomandări * Construiesc, pe baza ideilor propuse de colegi, alte subiecte de discuții Activități necesare pentru desfășurarea ședinței: * Planificarea ședinței * Stabilirea agendei de lucru și a obiectivelor propuse * Planificarea conținutului și desfășurarea ședinței * Stabilirea celor mai potriviți „pioni” * Logistica * Definirea rolurilor și a responsabilităților „pionilor” * Stabilirea „persoanelor cheie” Ședința * Urmărirea agendei de lucru * Asigurarea că toate persoanele participante contribuie la desfășurarea acesteia
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
subiecte de discuții Activități necesare pentru desfășurarea ședinței: * Planificarea ședinței * Stabilirea agendei de lucru și a obiectivelor propuse * Planificarea conținutului și desfășurarea ședinței * Stabilirea celor mai potriviți „pioni” * Logistica * Definirea rolurilor și a responsabilităților „pionilor” * Stabilirea „persoanelor cheie” Ședința * Urmărirea agendei de lucru * Asigurarea că toate persoanele participante contribuie la desfășurarea acesteia * În final, se stabilesc acțiunile viitoare, responsabilii și termenele Expuneri după ședință * Întocmirea procesului verbal * Urmărirea punerii în practică a deciziilor * Includerea beneficiilor, amenințărilor în planul ședințelor viitoare Tehnici
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
ședință * Întocmirea procesului verbal * Urmărirea punerii în practică a deciziilor * Includerea beneficiilor, amenințărilor în planul ședințelor viitoare Tehnici recomandate pentru ședințe * Propuneți și obțineți acceptul pentru o anume durată a ședinței * Dezvoltați un set clar de obiective urmărite * Dezvoltați o agendă cu alocarea de timp pentru fiecare punct * Clarificați rolurile și responsabilitățile participanților * Informați pe cei care fac prezentările asupra timpului disponibil și a obiectivului propus * Consemnați comentariile și întrebările * Dezvoltați un plan de acțiune cu alocarea responsabilității pentru acțiunile care
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
listă a tuturor activităților (ce?), stabilind pentru fiecare prioritatea (când?), precum și planificarea efectuării fiecăreia în parte (cine? cum?). Din timp va fi elaborat un plan care va cuprinde: * Evaluarea timpului util pentru fiecare acțiune * Marcarea timpului necesar realizării activităților din agendă * Rezervarea unui timp pentru activități neprevăzute * Rezervarea timpului pentru planificare * Rezervarea timpului pentru autoformare * Identificarea acțiunilor în rezervă * Evaluarea viabilității planului propus. Este recomandat ca planificarea să se facă pe un an în avans, să fie reactualizată o dată la trei
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
eșecul * Viziunea de ansamblu este de preferat * Stabiliți modele standard de rapoarte și monitorizare * Țineți evidența bugetului de timp * Informați unde / cât lipsiți * Înlocuiți vizitele / întrevederile cu convorbiri telefonice * Folosiți faxul, mesageria electronică (sunt mai rapide și mai ieftine) * Folosiți agenda personală * Învățați să spuneți NU 156. Prezentați modalități de comunicare ale managerului cu presa! R: Comunicatul de presă este un text scurt, care amintește de un moment foarte precis, bine definit. Înainte de a-l redacta se recomandă să ne punem
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
a renunțat la acest drept al său. Prezentul contract a fost încheiat într-un număr de .... exemplare din care ... astăzi, data ... semnării lui. SPONSOR, BENEFICIAR, NOTELE CAPITOLULUI * Conducerea unei structuri infodocumentare în societatea informației obligă managerul acelei structuri la o agendă foarte bogată. Am încercat doar să punctez câteva din multiplele probleme pe care trebuie să le rezolve. Nu am amintit după cum s-a observat de psihologia managementului, sau de lucrări obligatoriu de parcurs în formarea sa ca gestionar al unei
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]