7,295 matches
-
se lărgește din amonte spre aval, datorită creșterii volumului de apă și datorită rocii care este mai friabila în această parte. Pe parcurs ea poate prezenta lărgiri și îngustări locale, ce merg până la dispariția să. O mare influență, în dezvoltarea albiei majore o au nivelele de bază provizorii, adică: pragurile, cascadele și alte rupturi de pantă ale profilului longitudinal, precum și cheile. Acestea impun formarea în amonte sau în avale de ele, a unei zone inundabile mai largi. În chei, cascade și
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
cele mai multe ori. În schimb, în unele depresiuni intramontane, pește zonele subsidențe și pește câmpiile din apropierea nivelului de bază ea se poate dezvolta mult în lățime, devenind ceea ce se numește o câmpie aluviala. În profil transversal, lunca este ușor bombata lângă albia minoră. La inundații, apele care au ieșit peste maluri își pierd viteza în mod brusc și sunt nevoite să depună. Cele mai intense aluvionari se fac imediat în apropierea mâlurilor, care în felul acesta se înalță. Cand pantă de curgere
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
apropierea mâlurilor, care în felul acesta se înalță. Cand pantă de curgere este mică și aluviunile sunt în cantitate mare, atunci aluvionarea mâlurilor este așa de intensă încât ele capătă aspect de diguri naturale. Totodată se colmatează puternic și fundul albiei minore, ajungându-se că râul să curgă pe un pat situat la un nivel superior câmpiei din jur. În această situație, din timp în timp, digurile sunt rupte și răul capătă altă albie, mai joasă. La astfel de momente se
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
naturale. Totodată se colmatează puternic și fundul albiei minore, ajungându-se că râul să curgă pe un pat situat la un nivel superior câmpiei din jur. În această situație, din timp în timp, digurile sunt rupte și răul capătă altă albie, mai joasă. La astfel de momente se produc inundații păgubitoare. În interiorul luncii se află și alte ridicături, create de vechile meandrări și diguri, având forma unor bombări alungite, despărțite de adâncituri mlăștinoase (albii părăsite). Aceste bombări și mai ales digurile
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
digurile sunt rupte și răul capătă altă albie, mai joasă. La astfel de momente se produc inundații păgubitoare. În interiorul luncii se află și alte ridicături, create de vechile meandrări și diguri, având forma unor bombări alungite, despărțite de adâncituri mlăștinoase (albii părăsite). Aceste bombări și mai ales digurile împiedica vărsarea directă a afluenților în râul principal. Ca urmare, aceștia își croiesc drum pe marginea luncii, respectiv pe zona cea mai joasă a sa. Afluenții merg astfel o distanta oarecare, prin lunca
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
schimbările climatice pot scoate râul din profilul de echilibru, obligându-l că pe distanțe mai mari sau mai mici să se adâncească puternic în interiorul luncii. Această din urmă va deveni tot mai neinundabila, rămânând cu timpul total suspendată față de nouă albie și căpătând formă de treaptă. Fosta lunca s-a transformat în terasă. Terasă se compune din două elemente principale: podul și fruntea. Podul are aspect general plat și este rest al albiei majore. Fruntea reprezintă planul înclinat care face racordul
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
neinundabila, rămânând cu timpul total suspendată față de nouă albie și căpătând formă de treaptă. Fosta lunca s-a transformat în terasă. Terasă se compune din două elemente principale: podul și fruntea. Podul are aspect general plat și este rest al albiei majore. Fruntea reprezintă planul înclinat care face racordul între pod și albia majoră recentă sau cu podul altei terase inferioare. În afară de aceste elemente principale, la o terasă se mai găsesc și două linii caracteristice: muchia terasei, linia care face unirea
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
de treaptă. Fosta lunca s-a transformat în terasă. Terasă se compune din două elemente principale: podul și fruntea. Podul are aspect general plat și este rest al albiei majore. Fruntea reprezintă planul înclinat care face racordul între pod și albia majoră recentă sau cu podul altei terase inferioare. În afară de aceste elemente principale, la o terasă se mai găsesc și două linii caracteristice: muchia terasei, linia care face unirea dintre pod și frunte și țâțâna, linia prin care podul se leaga
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
se numește terasă în rocă, spre deosebire de primă care este o terasă în aluviuni, sau aluviala. Un caz special îl formează terasele sculptate în aluviuni sau aluvionare. În mod obișnuit o terasă se formează prin două faze: în primă se dezvoltă albia majoră care va deveni terasă, iar în a doua râul se adâncește, retezând lunca sub formă de treaptă. Terasă este deci, înainte de toate, o formă rezultată din dominarea ritmica a eroziunii laterale cu cea de adâncime și nu o formă
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
cădere liberă, pe podul terasei care să folosească pentru irigări sau pentru hidroenergie. În cazuri mai rare în terase se găsesc minerale utile, cu precădere cele grele (aur, platina) care au fost sedimentate pe părțile cele mai joase ale fostelor albii, ulterior acoperite cu pietriș. Piemonturile reprezintă una din formele cele mai mari de acumulare subaeriana. Ele sunt niște câmpuri netede, mai mult sau mai putin înclinate, construite din aluviuni, ce se extind pe zeci și uneori sute de km la
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
Prin ridicarea neotectonica a câmpiei piemontane, prin înălțime și caracteristici impuse de fragmentare devine podiș piemontan, iar într-o fază evolutivă înaintată, dealuri (coline)piemontane. Este o rețea puțin densă, curge la suprafață, malurile înseși fiind construite din propriile aluviuni. Albiile se colmatează relativ repede și de aceea cursurile se vor schimba des prin divagări, deversări, captări. Văile au în general apă puțină, seaca cu ușurință, în schimb se umflă în timpul averselor. Râurile principale reușesc să-și mențină albii stabile pentru
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
propriile aluviuni. Albiile se colmatează relativ repede și de aceea cursurile se vor schimba des prin divagări, deversări, captări. Văile au în general apă puțină, seaca cu ușurință, în schimb se umflă în timpul averselor. Râurile principale reușesc să-și mențină albii stabile pentru perioade îndelungate de timp, dar aproape totdeuna sunt deviate pe una din lațurile conurilor. Râurile ce căra aluviuni multe vor clădi conurile cele mai mari și ele vor fi primele ce se abat spre râurile mai puțin încărcate
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
perioade îndelungate de timp, dar aproape totdeuna sunt deviate pe una din lațurile conurilor. Râurile ce căra aluviuni multe vor clădi conurile cele mai mari și ele vor fi primele ce se abat spre râurile mai puțin încărcate, cucerindu-le albiile. După ce piemontul a încetat să se mai construiască, rețeaua hidrografica își schimbă caracterele: se adâncește devenind stabilă, se impune epigenetic, se creează o generatie nouă de vai cu izvoarele în piemont; aceasta din urmă se adaptează și ea formei conurilor
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
deoarece aici ajung numai aluviuni fine, în general argilă și nisip. Pantă lor este în medie sub 0.2‰. Caracterele principale ale câmpiilor premarine sunt: netezire și uniformitate a reliefului, varietate hidrografica, extensiune mare în spațiu inclusiv la scară Globului. Albiile cursurilor principale sunt delimitate de diguri construite la revărsări, apele curgând adesea deasupra nivelului general al câmpiei. Râurile limpezi, cu izvorul în câmpie au albii mai joase și de aceea sunt invadate periodic de râurile mari și cu multe aluviuni
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
cu caracter catastrofal. Toate cursurile au un mers foarte meandrat, cu bucle mici, compuse; aici se întâlnesc adevărate meandre divagante. Și mai specifice sunt despletirile, insulele ce apar între brațe, schimbarea cursului principal pe ramuri secundare sau trecerea lui în albia mai joasă a unui râu vecin pe care și-o adaptează până la colmatare. În felul acesta râurile pelegrineaza pe spații de sute de km, deplasandu-si continuu și gură de vărsare dacă relieful din această parte permite. Se citează obișnuit
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
satului. Biserica a fost incendiată în 1944, apoi reconstruită de către credincioșii polonezi din Poiana Micului în anul 1964. Satul Poiana Micului se află așezat pe valea pârâului Humor, care curge printre obcinile Carpaților Orientali. Localitatea se întinde de-a lungul albiei pârâului, pe o distanță de 10 km. Intrarea în sat se află la o distanță de 8 km nord de satul Mănăstirea Humorului și la 13 km nord de orașul Gura Humorului, unde are loc vărsarea pârâului Humor în râul
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Poiana Micului () [Corola-website/Science/323726_a_325055]
-
inovații tehnice menite să le asigure superioritatea asupra altor specii. Printre acestea se numără cooperarea cu scarabeii-rinoceri pentru străbaterea spațiului în zbor, folosirea frunzelor propulsate de gândaci-de-apă pentru a naviga pe râuri (sau, după caz, construirea unor tuneluri subterane pe sub albiile râurilor), sau transformarea melcilor în mașini de luptă capabile să transporte armament și provizii. După incursiunea lui 103 683 în lumea Degetelor, furnicile încep să adauge societății lor o serie de lucruri învățate de la acestea: folosirea focului, realizarea catapultei, arta
Furnicile (trilogie) () [Corola-website/Science/323776_a_325105]
-
a hotărât să plece la vânătoare de căprioare. Profitând de perioada de timp în care sultanul lipsea din tabără, Timur a hotărât să-și mute tabăra pe malurile râului și a dat ordin ca soldații săi să sape o nouă albie pentru râu, îndreptându-l spre orașul Çubuk. În acest fel, otomanii au pierdut resursa de apă. Pe 27 iulie, sultanul și suita sa s-au reîntors de la vânătoare. Deja lipsa de apă făcea ravagii printre soldații lui Baiazid și, în
Bătălia de la Ankara () [Corola-website/Science/323855_a_325184]
-
transformarea lor în semivocale : "vinea" non "vinia" 3) Asimilarea vocalica totală regresiva la distanță după formula "a"-"e" > "e"-"e" : "passer" non "passar" (va da "pasăre" în Română) 4) Betacismul sau confuzia dintre "v" și "b" : alveus" non "albeus" ( Rom. "albie") 5) Dispariția consoanelor intervocalice "v" și "b" : "rivus" non "rius" Schimbare de declinare la substantive: -trecerea de la declinarea a IV-a la declinarea I : "nurus" non nura" (rom. "nora") Construcția cu genitivul apozitiv preferabila: "vico capitis Africae" (pe strada capului
Appendix Probi () [Corola-website/Science/323074_a_324403]
-
un document ce reprezinta prima menționare istorică a localității. După mulți ani, prepozitul a fost desființat și Probstdorf a intrat în jurisdicția Scaunului Cincu ca și comună liberă. Din cauza inundațiilor repetate ale pârâului, satul a fost mutat mai departe de albia râului Hârtibaciu. În secolul al XIV-lea a fost ridicată biserica - sală din Stejărișu, ea având o navă dreptunghiulară și un cor poligonal. Din construcția originală s-au mai păstrat astăzi doar pereții longitudinali. În momentul fortificării bisericii, undeva prin jurul
Biserica fortificată din Stejărișu () [Corola-website/Science/326520_a_327849]
-
instituie un regim segregaționist în care albii să fie considerați cetățeni de mâna a doua, plătind astfel pentru nedreptățile comise asupra negrilor de-a lungul istoriei. După aterizarea rachetei, marțienii află că Pământul a fost distrus de un război nuclear, albii nou-sosiți fiind singurii supraviețuitori. În aceste condiții, oamenii își dau seama că discriminarea este dăunătoare indiferent de formă și renunță la planul lor de segregare. Un bărbat și o femeie trăiesc o viață idilică la marginea unei autostrăzi din Mexic
Omul ilustrat () [Corola-website/Science/326833_a_328162]
-
Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 2 ha. Aria protejată reprezintă o zonă de chei formată din două abrupturi calcaroase atribuite jurasicului, cu pereți verticali tăiați de apele cursului mijlociu al Văii Mogoșului. La nivelul albiei râului, sunt formate mai multe [[marmită|marmite]], unde, în perioada secetoasă băltește apa, de unde și denumirea rezervației de "Cheile de la Piatra Bălții". Vegetația zonei este alcătuită din păduri ce au în componență [[arbore]]t cu specii de [[fag]] ("Fagus sylvatica
Cheile Piatra Bălții () [Corola-website/Science/325570_a_326899]
-
Templului. În epoca mamelucă arabii au construit mai multe arcuri de supradenivelare pe povârnișurile muntelui, în partea dinafară a Zidului de apus. Aceste arcuri au devenit suportul unor noi construcții în sectorul dintre strada Al Wad (în ebraică Hagay, a Albiei) și Muntele Templului, ceea ce a făcut ca Zidul de apus să fie până astăzi în cea mai mare parte ascuns sub clădiri ale cartierului musulman. Tunelurile Zidului care permit vederea acestei părți a zidului, trec dedesubtul acestor clădiri. În epoca
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
Văleni are o populație de - 3482 locuitori Din care: Repartiția pe sate este astfel: Situația populației pe vârste Evoluția satelor Despre formarea comunei Văleni,vatra vechiului sat Văleni era în valea Vezii. Râul Vedea avea un alt curs,o altă albie față de cea actuală,care se vede încă și era cunoscută drept Vedea bătrână ce a servit ca hotar despărțitor între județul Olt și județul Teleorman. Satele componente ale comunei Văleni sunt poziționate de-a lungul arterei de circulație. Începând cu
Văleni, Olt () [Corola-website/Science/325122_a_326451]
-
s-au găsit 945 de case. După anul 1950,încep să apară construcții de case cu fundații din beton. Îmbinarea elementelor de rezistență era făcută din lemn de salcâm, peste care se bătea cercuială. Nisipul și pietrișul erau procurate din albia râului Vedea. La începutul secolului XX,elementele de bază ale infrastructurii comunale au fost și se leagă de numele proprietarului Constantin Colibășeanu. Între anii 1906-1911,a fost construit din beton podul de peste râul Vedea,de asemenea podul și iazul de la
Văleni, Olt () [Corola-website/Science/325122_a_326451]