7,716 matches
-
de structură și petrografie, precum și zone depresionare tipic subcarpatice. Astfel, contactul dealului către Câmpia Română se realizează deosebit de brusc atât prin linii de falie (în partea de est), cât și prin căderea monoclină a flancului sudic al anticlinalului principal, Are altitudinea maximă de 749 m (751 m după altă sursă), cu peste 500 m mai sus decât câmpia localizată spre sud. În partea de est a Istriței, Dealurile Zoreștilor sunt mai joase, având o structură monoclinală de flanc de anticlinal. Spre
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
Zoreștilor sunt mai joase, având o structură monoclinală de flanc de anticlinal. Spre vest până în apropiere de Tătaru se dezvoltă din masivul central al Istriței Culmea Ciortea, cu înălțimi de 500-600 m, unde similar calcarele și gresiile meoțiene au condiționat altitudinea mare a acesteia. Depozitele calcaroase apar sub forma unor cueste cu orientare vest-sud-vest - est-nord-est, pe flancurile sudice ale anticlinalului. În formațiunile argilo-marnoase de la baza calcarelor de la Năeni, apar doline. Lapiezuri de mici dimensiuni dezvoltate pe calcare ocupă suprafețe reduse. Depresiunile
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
de vară adesea au un caracter torențial, contribuind la procesul de eroziune. Calamități provocate de ploi însoțite de vânturi puternice și de grindină se manifestă doar pe alocuri și au loc odată la 10-15 ani. Temperaturile medii anuale înregistrate la altitudinea de circa 200 m variază între 10,5 - 11,5 ° C, cu medii maxime în iulie și medii minime în ianuarie. Precipitațiile medii anuale înregistrate la mai puțin de 250 m de altitudine sunt de 599,1 mm și cresc
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
10-15 ani. Temperaturile medii anuale înregistrate la altitudinea de circa 200 m variază între 10,5 - 11,5 ° C, cu medii maxime în iulie și medii minime în ianuarie. Precipitațiile medii anuale înregistrate la mai puțin de 250 m de altitudine sunt de 599,1 mm și cresc cu altitudinea, fiin de așteptat ca la altitudinea de 700 m să se afle în jurul valorii de 700 mm. Fenomenul de secetă poate fi frecvent, în special Seceta este frecventă la nivelul versanților
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
circa 200 m variază între 10,5 - 11,5 ° C, cu medii maxime în iulie și medii minime în ianuarie. Precipitațiile medii anuale înregistrate la mai puțin de 250 m de altitudine sunt de 599,1 mm și cresc cu altitudinea, fiin de așteptat ca la altitudinea de 700 m să se afle în jurul valorii de 700 mm. Fenomenul de secetă poate fi frecvent, în special Seceta este frecventă la nivelul versanților sudici. Râurile Cricovul Sărat, Nișcov și Buzău circumscriu masivul
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
5 - 11,5 ° C, cu medii maxime în iulie și medii minime în ianuarie. Precipitațiile medii anuale înregistrate la mai puțin de 250 m de altitudine sunt de 599,1 mm și cresc cu altitudinea, fiin de așteptat ca la altitudinea de 700 m să se afle în jurul valorii de 700 mm. Fenomenul de secetă poate fi frecvent, în special Seceta este frecventă la nivelul versanților sudici. Râurile Cricovul Sărat, Nișcov și Buzău circumscriu masivul deluros în zonele de vest, nord
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
jumătate de secol s-au adăugat în zona superioară pe versantul sudic al dealului în zona stâncoasă (calcaroasă) plantații de pin negru, cu rol de protecție împotriva căderilor de bolovani. Zone destul de mari de pe pantele sudice ale dealului aflate la altitudini mai mici, sunt ocupate de Sălcioară, măceș și păducel. Particularitățile locale de climă și substratul calcaros favorizează vița de vie, care ocupă suprafețe mari. Livezi, culturi de porumb, lucernă și leguminoase, fânețe sau pajiști (suprapășunate de oi, vaci și capre
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
pl. "Nowe Bielce") este un cartier în sud-vestul municipiului Bălți. La nord și est cartierul este delimitat de r. Răuțel și Lacul municipal, iar la sud și vest de hotarul administrativ al orașului. Cartierul este situat pe o colină cu altitudine maximă de circa 154,2 metri. Versantul de nord-vest este puternic afectat de alunecări de teren din cauza defrișărilor. Pe panta nord-estică a colinei se afla un cimitir, însă din cauza alunecărilor cimitirul a fost lichidat în 1997 și teritoriul reamenajat . Solul
Bălții Noi () [Corola-website/Science/323113_a_324442]
-
(numit și "Pasul Surduc") este o trecătoare situată, în partea vestică a Carpaților Meridionali în defileul Jiului, în centrul „Parcului Național Defileul Jiului”, între munții Parâng la est și Vâlcan la vest, la o altitudine de 450 m. Trecătoarea face legătura dintre Depresiunea Petroșani și depresiunea subcarpatică "Târgu Jiu - Câmpu Mare" (Depresiunea Olteană), de-a lungul Drumului național 66, suprapus peste un segment al Drumului European E 79. Zona Trecătorii Lainici începe de la sud de
Pasul Lainici () [Corola-website/Science/323156_a_324485]
-
pe un curs paralel de cel al avionului nostru C-46. Dintr-o dată motorul nostru din stânga a cedat, și mai târziu mi-am dat seama că acele instrumentelor noastre magnetice de navigare au înnebunit. Deoarece C-46 a pierdut din altitudine și uleiul a început să țâșnească tulbure din motor, pilotul a pornit alarma; echipajului și pasagerilor li s-a spus să se pregătească pentru impact! Nu-mi amintesc gândurile sau acțiunile mele în continuare, au fost momente oribile... Obiectele au
Leonard H. Stringfield () [Corola-website/Science/323150_a_324479]
-
este un defileu săpat în calcare jurasice din partea vestică a munților Piatra Mare, în județul Brașov, România. Lungimea lor este de 160 metri cu o diferență de nivel de 58 de metri, la o altitudine de 948 metri. Defileul este format din șapte trepte cu înalțimi între 2.5 și 15 metri, care îi dau numele și care se transformă în cascade când volumul de apă al pârâului Șapte Scări, afluent de stânga al Șipoaiei
Canionul Șapte Scări () [Corola-website/Science/323245_a_324574]
-
de împerechere ciocul masculului capătă culoarea bleu, iar ochii de culoarea galbenă. Sand grouses Hulubi de stepă În limba <br> <br> <br> Coțofana este o pasăre clocitoare comună în România care se poate întâlni de la Marea Neagră până în Munții Carpați la altitudini de peste 1000m. Clocește în apropierea așezărilor umane. Se crede că este unul din animalele cele mai inteligente. <br> <br> Carrion Crow; Corneille noire; Aaskrähe; Fekete varjú <br> Hooded Crow; Corneille mantelée; Nebelkrähe; Dolmányos varjú <br> Common Raven; Grand Corbeau; Kolk-Rabe
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
1783, ridicându-se la orele 2 p.m. din grădina de la Château de la Muette din Bois de Boulogne, în prezența regelui. Zborul lor de 25 de minute i-a dus încet la circa 9 km distanță către sud-est, ajungând la o altitudine de 900 m, înainte de a coborî la sol la Butte-aux-Cailles, pe atunci o suburbie a Parisului. Împreună cu Joseph Montgolfier, a fost unul din cei șase pasageri ai unui alt zbor, la 19 ianuarie 1784, cu un balon Montgolfier uriaș, botezat
Jean-François Pilâtre de Rozier () [Corola-website/Science/324241_a_325570]
-
a primului balon al fraților Montgolfier, botezat "La Marie-Antoinette" în onoarea reginei, balon ce s-a ridicat în fața regelui Franței și a regelui Gustav al III-lea al Suediei. Împreună cu Joseph Proust, de Rozier a zburat spre nord la o altitudine de circa 3.000 metri, peste nori. Ei au călătorit 52 km în 45 minutes înainte ca frigul și turbulențele să-i oblige să coboare dincolo de Luzarches, între Coye și Orry-la-Ville, lângă pădurea Chantilly. Ei au stabilit atunci recordul de
Jean-François Pilâtre de Rozier () [Corola-website/Science/324241_a_325570]
-
circa 3.000 metri, peste nori. Ei au călătorit 52 km în 45 minutes înainte ca frigul și turbulențele să-i oblige să coboare dincolo de Luzarches, între Coye și Orry-la-Ville, lângă pădurea Chantilly. Ei au stabilit atunci recordul de viteză, altitudine și distanță parcursă. Următorul plan al lui de Rozier era cel de a încerca traversarea Canalului Mânecii din Franța în Anglia. Un balon Montgolfier nu ar fi fost suficient pentru aceasta, întrucât avea nevoie de cantități mari de combustibil pentru încălzirea
Jean-François Pilâtre de Rozier () [Corola-website/Science/324241_a_325570]
-
o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic faunistic și floristic), situată în Muntenia, pe teritoriul județului Buzău. Aria naturală se află în partea centrală a județului Buzău (la o altitudine de 322 m.), pe teritoriul administrativ al comunei Scorțoasa, în apropierea drumului județean DJ108 care leagă satul Policiori de Pâclele. Rezervația naturală (cu o suprafață de 4 ha.) a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie
Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari () [Corola-website/Science/324277_a_325606]
-
au aceeași origine. Localitatea se gaseste la coordonatele (36.897082, -104.439912). Conform datelor furnizate de United States Census Bureau, localitatea are o suprafata totală de 11,75 km (sau 7.3 sqmi) în întregime uscat. Localitatea se gaseste la altitudinea medie de 2.036 metri (sau 6 680 feet). Sugarite Canyon State Park is located NE of Raton, NM. Elevation 8,800 ft (2,682 m). Camping, Fishing, Hiking. <br>
Raton, New Mexico () [Corola-website/Science/324296_a_325625]
-
și acvatice. Parcul natural dispune de habitate naturale de tip: Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din "Littorelletea uniflorae" și/sau "Isoëto-Nanojuncetea", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis", "Sanguisorba officinalis"), Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"), Pajiști aluviale din "Cnidion dubii", Galerii ripariene și tufărișuri ("Nerio-Tamaricetea" și "Securinegion tinctoriae"), Păduri ripariene mixte cu "Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior" sau
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
țară sau în afara ei. În valea aflată sub culmea pe care e situată biserica mai există o singură casă locuită. Școala, aflată în imediata vecinătate a bisericii, e pustie, ca și numeroasele case dărăpănate. Biserica, aflată la 1600 de m altitudine, e îngrijită de un crâsnic în vârstă de 83 de ani, care vine călare de la câțiva km. Edificată în anul 1742, conform unei inscripții de pe ancadramentul intrării (“1742, Panta Crăciun meșter”), biserica de lemn cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și
Biserica de lemn din Dealul Geoagiului () [Corola-website/Science/324325_a_325654]
-
reședință al comunei cu același nume din județul Cluj, Transilvania, România. În anul 1966 fostul sat apropiat Vălenii de Arieș a fost incorporat administrativ satului Moldovenești. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 110) apare sub numele de "Várfalva". Altitudinea medie: 406 m. Vechiul nume al localității, acela de "Varfalău", provine din maghiară și anume din cuvântul compus "var" = "cetate" și "falu/falva" = "sat" („Várfalva” = „Satul Cetății”), cu referire la ruinele medievale de pe Dealul Cetății. Localitatea a fost redenumită în
Moldovenești, Cluj () [Corola-website/Science/324331_a_325660]
-
este cel mai înalt vârf din Carpații occidentali. Se află în sud-estul județului Bihor la granița cu județul Alba. Altitudinea este de 1849 m. Vârful are aspect de movilă ascuțită, care se ridică din creasta principală, având un releu de telecomunicații la 10 metri sub el. În partea nord estică a vârfului se poate vedea un circ glaciar și o
Vârful Cucurbăta Mare () [Corola-website/Science/326559_a_327888]
-
metri montate pe un șasiu cruciform din aluminiu. Fiecare elice avea șase pale cu incidență variabilă. Ele erau acționate de un motor Gnome et Rhône T de 170 CP prin intermediul unor reductoare. Elicopterul a zburat de mai multe ori la altitudine mică și pe distanțe scurte. Prima dată a zburat în 18 decembrie 1922 când s-a menținut în aer la o înălțime de 1,8 metri timp de un minut și 42 secunde. Următorul zbor a fost în 19 ianuarie
George de Bothezat () [Corola-website/Science/326713_a_328042]
-
cunoscută mai bine ca mănăstirea Rila (în , "Rilski manastir") este cea mai mare și mai cunoscută mănăstire ortodoxă din Bulgaria. Ea este situată în sud-vestul munților Rila, la sud de capitala Sofia în valea adâncă a râului Rilska la o altitudine de peste nivelul mării. Mănăstirea a fost botezată după fondatorul ei, pustnicul Ivan din Rila (876 - 946 e.n.). Înființată în secolul al X-lea, mănăstirea Rila este considerată a fi unul dintre cele mai importante monumente culturale, istorice și de arhitectură
Mănăstirea Rila () [Corola-website/Science/326749_a_328078]
-
este un parc național inclus în patrimoniul mondial UNESCO și care cuprinde mare parte din Munții Pirin din sud-vestul Bulgariei. Are o suprafață de circa și o altitudine ce variază între . În limitele parcului sunt cuprinse două rezervații naturale, Bayuvi Dupki-Djindjirița, una din cele mai vechi din țară, și Iulen. Limitele și dimensiunile parcului au suferit mai multe modificări de-a lungul istoriei. Parcul Național Vihren a fost
Parcul Național Pirin () [Corola-website/Science/326769_a_328098]
-
din punct de vedere botanic. Analiza generală a florei Pirinului a fost efectuată la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea. În parcul național se pot observa circa 1300 de specii de plante de mare altitudine, ceea ce constituie peste 30% din totalul acestor plante de pe teritoriul Bulgariei. În plus, s-au găsit aici circa 300 de specii de mușchi și o cantitate mare de alge. În parc trăiesc 18 specii endemice, 15 bulgărești și restul balcanice
Parcul Național Pirin () [Corola-website/Science/326769_a_328098]