7,234 matches
-
în bucla formată de cursul superior la Crasnei. Culmea este netedă, mărginită de văi adânci. Este formată din șisturi cristaline. Pe versanții nordici este acoperită de păduri de carpen și gorun, iar pe cei sudici de vii și livezi. "Dealul Codru" (580 m în vârful Lespezi) este situat la vest de Someș, în estul și sud-estul Depresiunii Baia-Mare. "Culmea Prisnel" (651 m în vârful Prisnel) - este situată în nord estul Munților Meseș, în prelungirea aceastora. Are culmea teșită ca o platformă
Jugul intracarpatic () [Corola-website/Science/330759_a_332088]
-
Dealul Țicău" (Dealurile Silvaniei) "Culmea Breaza" (974 m) se află la sud-est de cea a Prelucăi și, închide la sud Depresiunea Lăpuș. Reprezintă porțiunea cea mai coborâtă din jugul intracarpatic.. Spre vest desparte prelungirile vestice ale Munților Igniș de Culmea Codrului, iar spre est culmea Meseșului de Dealul Mare și Culmea Preluca. Întinderea ei este controversată, uneori fiind identificată cu Jugul Intracarpatic. În legătură cu caracterul fizico-geografic al acestei regiuni, există controverse legate fie de apartenența la una sau cealaltă dintre unitățile majore
Jugul intracarpatic () [Corola-website/Science/330759_a_332088]
-
a atmosferei pentru definirea trăsăturilor majore ale climei republicii. Neomogenitățile suprafeței active introduc modificări de climă strict locale. Dar influența lor este redusă, deoarece advecțiile care se produc aproape simultan pe tot teritoriul, în condiții naturale (inclusiv cu zona Podișului Codrilor) și fără intervenția factorului antropic, duc la estomparea acestora. Durata de insolație pe parcursul anului oscilează pe teritoriul țării de la 1940 până la 2180 ore, vara constituie 60 - 70%, iar iarna 20 - 30%. Rezervele de energie solară, exprimate prin mărimea bilanțului de
Clima Republicii Moldova () [Corola-website/Science/330283_a_331612]
-
a Bisericii romano-catolice Preasfânta Treime. Lăcașul de cult, folosit și în prezent ca biserică romano-catolică și considerat cel mai vechi lăcaș de această confesiune din Bucovina, a fost construit în anul 1811. Circumscripția școlară cuprindea următoarele sate: Mănăstirea Humorului, Capu Codrului, Capu Câmpului, Voroneț, Bucșoaia și Frasin. Între anii 1812-1816 învățător a fost Josef Miniewski, iar între 1816-1824 Franz Teil. În 1816 școala era frecventată de 11 copii dintre care 8 copii germani si 3 evrei (niciun român). În 1818 numărul
Școala Gimnazială nr. 1 din Gura Humorului () [Corola-website/Science/329237_a_330566]
-
cu diferită expoziție. În componența pădurii intră: gorun, stejar pedunculat, tei, carpen, diferite specii de arbuști. Unele sectoare de pădure crescută din semințe ating vîrstă de peste 100 ani. Printre plantele vasculare multe plante rare. Este o zonă tipică a landșaftelor codrilor centrali. Aria naturală a fost încadrată în etajul fitoclimatic (FD2) cu trei tipuri de stațiune: Au fost identificate șase tipuri de pădure:
Rezervația peisagistică Căpriana-Scoreni () [Corola-website/Science/329348_a_330677]
-
ajuns și el domnitor sub numele de Barnovschi, iar în timpul lui tătarii lui Cantemir n-au atacat Moldova. Magda Orheianu a pribegit tot restul vieții prin țări străine, trăind cu amintirea dragostei ei din tinerețe față de tânărul oștean din Șoimărești. Codrii Orheiului au dispărut. Răzeșii șoimăreșteni în frunte cu căpitanul Tudor au fost prigoniți, dar au rezistat cu dârzenie. Urmașii lor au pierdut însă pământurile, fiind siliți să se supună puterii. În final, naratorul mărturisește: "„Bunicii mei sunt strănepoții acelor oameni
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
românesc, „cu exodurile lui dureroase, cu luptele lui omerice, cu instinctele lui războinice și amoroase”, făcând un exces de subiectivism în descrierea coloristică a mediului istoric și natural. Stilul narațiunii este poetic, avântat și plin de patos, iar peisajele evocate (codrii și apele moldave) par incendiate cu o flacără lirică într-un mod asemănător cu impresionismul artistic. Sadoveanu exprimă literar legătura omului cu pământul strămoșesc în următoarele cuvinte pe care moș Mihu i le spune lui Tudor Șoimaru: "„Tu nici nu
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
fratele lui mai mic, Sigismund pe tronul Moldovei. Astfel, polonii au pătruns în Moldova nu ca aliați, ci ca inamici și, după ce au asediat fără succes Suceava, au fost obligați să se retragă după ce au fost învinși în bătălia de la Codrii Cosminului. Una din cauzele acestui eșec răsunător pare a fi fost nesupunerea șleahtei, întrucât la revenirea în țară, Ioan a confiscat sute de moșii nobiliare. În pofida acestor acțiuni, el a păstrat o popularitate deosebită până la sfârșitul vieții. Cum noul mare
Dinastia Jagiellonilor () [Corola-website/Science/329382_a_330711]
-
subteran unic, cunoscut în întreaga lume pentru labirinturile sale imense și în special pentru vinurile sale excelente. Un ținut cu multiple podgorii și cu soare din belșug. Anume aici începe istoria perlelor vinificației moldave, în zona centrală a Moldovei, zona Codrilor Combinatul de Vinuri cu sediul în orașul Cricova, Republica Moldova, este situat la 11 km de capitala Chișinău. I s-a decernat cea mai înaltă distincție de stat Ordinul Republicii, Combinatul de vinuri Cricova fiind unica întreprindere vinicolă care deține acest
Cricova (vinărie) () [Corola-website/Science/330915_a_332244]
-
în cadrul combinatului. Ceea ce înseamnă că istoria Cricova continuă. Ctitorul Cricovei - Ungureanu Petru Combinatul Cricova este situate într-un loc unic, în regiunea de centru a Republicii Moldova. Aici, în vecinătatea celor mai impunătoare atracții naturale și istorice ale țării - rezervația naturală ”Codrii”, complexul arheologic Orheiul Vechi - la latitudinea 44 se întind podgoriile pitorești, în inima cărora și se află combinatul Cricova, întreprinderea cu realizări frumoase de-a lungul deceniilor și cu renume într-adevăr mondial. Este știut faptul că Republica Moldova se bucură
Cricova (vinărie) () [Corola-website/Science/330915_a_332244]
-
mondiale, precum și înnoirea continuă, chiar și în timpuri de restriște, a plantațiilor proprii - toate acestea permit companiei să păstreze locul de frunte conform indicelui de calitate a propriilor podgorii. Ferma Agricolă „Cricova-Criuleni” este situată în cadrul extremității de est a Podișului Codrilor și anume în zona de Centru a Republicii Moldova. Aici predomină soluri brune, cenușii de pădure precum și cernoziomuri tipice slab humifere. Ferma Agricolă „ Cricova-Lucești” a fost înființată în anul 2003 în județului Cahul, zona de Sud a Republicii Moldova. Aici predomină cernoziomuri
Cricova (vinărie) () [Corola-website/Science/330915_a_332244]
-
în aprilie 2014, soții Dilirici au decis sa cesioneze firma Auto-Ro Import-Export SRL fiului lor, Cristian Dilirici, care abia împlinise de două luni vârstă de 18 ani. Tot în spatele copilului s-a mai ascuns și o proprietate aflată în Calea Codrului, pe care Cristian Dilirici ar fi cumpărat-o în anul 2011, când avea fix vârstă de 15 ani. Probabil din alocație... Evident, așa cum am spus, totul nu a fost decât de fațadă pentru că fiul Cristian își vede de viață și
Baron local din Prahova, acuzat că-și ascunde afacerea pe numele fiului din Anglia by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101322_a_102614]
-
multor zone, țări și județe transilvănene, adunând harnic informații din existența lor. Eugenia Greceanu a scos la lumină multe din bisericile de lemn din centrul Transilvaniei. Lui Ioan Godea îi datorăm cercetarea Crișanei. Sabin Șainelic a scris primele studii despre Codru și Chioar. Îi reținem și pe Paul Petrescu, Vasile Drăguț și Marius Porumb pentru sintezele lor. Cercetarea bisericilor de lemn din ultimele decenii se distinge prin noi repertorii dar și prin unele analize, remarcabil este interesul sporit pentru aria județului
Biserici de lemn din Crișana () [Corola-website/Science/330517_a_331846]
-
a le explica, nu e decât un pas”. (Dumitru Pop) Născut la 24 iulie 1950, într-o familie tradițională (cu strămoși atestati documentar în 1569), poartă în sine matricea spirituală a satului natal, Giurtelecu Hododului, jud. Satu-Mare, așezare la poalele Codrului, un „ținut încărcat de podoabe și valori patrimoniale, făurite într-un timp istoric ce coboară până în vremea dacilor și dincolo de aceasta.” Prima atestare, ca sat românesc, a Giurtelecului este 1378 (Gertheleke, Gyurgteleke, Gywrgthelek; în maghiară, Giurtelecu înseamnă proprietatea lui Gheorghe
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
se iniția în vastul domeniu al acestei discipline științifice, principalul câmp de activitate practică, acela pe care își va construi și verifica progresiv metoda de cercetare, ajungând astfel la o excelentă pregătire teoretică și de teren.” Cercetările sale în Ținutul Codrului s-au concretizat în numeroase comunicări și articole publicate, între care studiul Codrul -zonă „de trecere” ,dar, mai cu seamă, în lucrarea de licență "Contribuții la cercetarea magiei" (1973) și teza de doctorat "Relațiile de familie în folclorul Zonei Codru
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
practică, acela pe care își va construi și verifica progresiv metoda de cercetare, ajungând astfel la o excelentă pregătire teoretică și de teren.” Cercetările sale în Ținutul Codrului s-au concretizat în numeroase comunicări și articole publicate, între care studiul Codrul -zonă „de trecere” ,dar, mai cu seamă, în lucrarea de licență "Contribuții la cercetarea magiei" (1973) și teza de doctorat "Relațiile de familie în folclorul Zonei Codru" (1989). După o perioadă de activitate în învățământul preuniversitar (1973-1990, profesor de limba
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
Codrului s-au concretizat în numeroase comunicări și articole publicate, între care studiul Codrul -zonă „de trecere” ,dar, mai cu seamă, în lucrarea de licență "Contribuții la cercetarea magiei" (1973) și teza de doctorat "Relațiile de familie în folclorul Zonei Codru" (1989). După o perioadă de activitate în învățământul preuniversitar (1973-1990, profesor de limba franceză la Liceul din Livada, jud. Satu-Mare), Dr. Viorel Rogoz accede în învățământul universitar, devenind cercetător la Arhiva de Folclor a Academiei Romane - Filiala Cluj, profesor de
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
pregătire, pe etnobotanică, la Ecomuzeul din Treignes, a predat Muzeografie, Muzeologie generală, Muzee românești în aer liber. În plus, a avut ideea realizării unui muzeu în aer liber, a unui muzeu viu, și este inițiatorul Proiectului „Muzeul Etnografic al Țării Codrului” de la Măriuș, un sat arhaic, atestat documentar din 1424. Proiectul a fost inițiat în 2008 în parteneriat cu Universitatea de Nord Baia Mare. Muzeul trebuia să devină, în concepția sa, un „Templu Spiritual Codrenesc”. Îl vedea precum satul său natal la
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
albine, cunoscută în vechime sub numele de "bărcuit." Vizitând o stupină, vizitatorii vor afla cum arătau coșnițele vechi din nuiele de curpen frumos împletit, știubeiele din trunchiuri de arbori, cioplite cu barda sau rămase în forma în care prisăcarii din Codru le-or fi găsit. Acolo i se vor oferi călătorului grăbit faguri picurând pe frunze răcoroase de varză, sau de viță sălbatică trăitoare până astăzi, în sihlă, pe coastele însorite, și nu doar în mit”. Sătenii din Măriuș au donat
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
Măriuș au donat 60 ha din pământul strămoșesc în acest scop. Nume de rezonanță ale muzeologiei romanesti - Ioan Godea, Cornel Bucur, Paula Popoiu, Radu Florescu, Ioan Opris, Cornel Taloș, Tiberiu Graur - au asistat și îndrumat în permanență elaborarea Proiectului „Muzeul Codrului”. Proiectul l-a gândit împreună cu arhitectul Emanuil Vașvari, originar din Orțița. Profesorul Rogoz a obținut finanțare. A achizitionat, din banii statului, zeci de case, șuri, cotețe, hoboroace, unele aflate într-o stare avansată de degradare. O perioadă de câțiva ani
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
A susținut mai multe comunicări pe tema enclavelor celtice și a moștenirii lingvistice pe care ne-au lăsat-o. Dacă dicționarele franceze dau unele cuvinte de origine celtică, cele cu rădăcina "Ard-," lingvistul Viorel Rogoz consideră că și în etnotoponimia Codrului există probe grăitoare pentru același celtism „Ard”: "Ardeal, Ardud, Ardusat, Ardihat, Arduzel, Ardel." (Vezi și în Franța: "Ardeni ,Ardèche") Ipoteza profesorului a stârnit reacții polemice: „Conviețuirea celto-dacică a fost relativ îndelungată. Dar influnțele reciproce, dintre celți și daci s-au
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
în Franța: "Ardeni ,Ardèche") Ipoteza profesorului a stârnit reacții polemice: „Conviețuirea celto-dacică a fost relativ îndelungată. Dar influnțele reciproce, dintre celți și daci s-au manifestat în tot spațiul azi românesc, el nefiind specific doar nordului. Însă în Maramureș, Oaș, Codru, probabil, s-au conservat mai bine cuvintele arhaice, populația având un potențial mai mare de a păstra aceste cuvinte.” Lucrarea "„Familia în credințe, rituri, obiceiuri"”, apărută la Ed. Solstițiu, din Satu-Mare, în 2002, cu un "Cuvânt înainte" semnat de profesorul
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
credințe, rituri, obiceiuri"”, apărută la Ed. Solstițiu, din Satu-Mare, în 2002, cu un "Cuvânt înainte" semnat de profesorul universitar Dumitru Pop, este o carte de știință, scrisă pe baza confruntării riguroase a cercetărilor întreprinse de autor pe teren, în Ținutul Codrului, cu o vastă bibliografie românească și străină de specialitate. Problemele fundamentale ale cărții sunt abordate în cinci capitole: "Sinele și ceilalți (Omul comunitar), Relația Bărbat-femeie, Raportul dintre generații (Funcțiile culturale ale familiei), Neamul - o entitate între lumea reală și mit
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
ceilalți (Omul comunitar), Relația Bărbat-femeie, Raportul dintre generații (Funcțiile culturale ale familiei), Neamul - o entitate între lumea reală și mit ("Raportul "cei morți - cei vii), Rudenia spirituală Nășia)", după ce, în prealabil, autorul face precizări privind: "Suportul antropogeografic al cercetării (Ținutul Codrului), Orientarea metodologică, Perspectiva etnologică românească." Lucrarea este însoțită apoi de: "Lista de informatori, Glosar și Bibliografia selectivă." Așa cum profesorul Dumitru Pop preconiza în "Cuvântul înainte", lectura acestei cărți de știință înseamnă „descoperirea sau redescoperirea unei lumi pe cât de vechi, pe
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
și miturile, în cântecele și jocurile, ca și în cadrul obiceiurilor satului; în ultimă analiză, cititorul își poate explica însuși sistemul care stă la baza vieții folclorice a unei comunități de tip tradițional, sau a unei zone, cum este cea a Codrului.” A fost o încântare să citesc un asemenea studiu exhaustiv legat de această temă, o exegeză născută din iubire, făcută cu dăruire și interes, scrisă într-o limbă românească frumoasă, armonioasă, deloc impovărată de neologisme și regionalisme. Nu putea să
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]