7,565 matches
-
formelor civilizației moderne, occidentale, burgheze, peste un fond propriu, de structură încă tardiv feudală. Teoria este expresia unei anumite rezistențe, ideologice și practice, inevitabile, față de imitația mecanică, nefiltrată, a instituțiilor, moravurilor, culturii și ideilor apusene. Rezistență tipică forțelor interne boierești, conservatoare, dar și cercurilor burgheze moderate, îndeosebi intelectuale. Această reacțiune, cunoscută și studiată în linii mari, este mult anterioară Junimei, care n-a ieșit din goluri. Ea precede, fie și într-o formă incipientă, cu cel puțin două decenii, chiar și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
al precipitărilor și imitațiilor politice nestudiate. El a lăsat, între altele, și o relatare de călătorie făcută în 1858, în Occident, plină de reflexii incipient junimiste. Liberalii, după el, copiază, maimuțează instituțiile țărilor civilizate și ni le impun. De mentalitate conservatoare, Dăscălescu refuză ideea că ne am civilizat și că ei sunt regeneratorii nației; dar nu pot să nu mai repet că civilizația e numai în forme și pe hârtie (s.n.). Lucrurile sunt deci limpezi și ne oprim aici, deși citatele
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
s.n.). Lucrurile sunt deci limpezi și ne oprim aici, deși citatele ar putea continua. S-ar zice totuși că, în preajma lui 1868, Titu Maiorescu este singurul care exprimă această teorie și cu cea mai mare originalitate. La acea dată partidul conservator nu gândea altfel. De pildă, în 1866, în plină agitație unionistă și antiunionistă, N. Ionescu, Manolache Costache Epureanu și alții combat ideea sufragiului universal pe considerația, tipic maioresciană, că poporul român n-ar fi încă pregătit pentru o astfel de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
au imitat și s-au falsificat toate formele civilizațiunii moderne etc. Identitatea de gândire și de limbaj este deci izbitoare. Ni se pare dovedit că Maiorescu este exponentul unei stări de spirit anterioare, generalizate, bine consolidate în cercurile de mentalitate conservatoare și reformistă, sensibilizate prin reformele structurale ale lui Cuza și mai ales de reforma agrară din 1864. Dacă formula ce exprimă neaprobarea ideii de progres social, totala neaderență la noile forme instituționale, la importul superficial de civilizație și cultură i-
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
taxelor vamale pentru cea mai mare parte a materialelor importate - inclusiv cele dou) turbine Woith de 180 C.P., necesare funcționării hidrocentralei. La sfârșitul lunii decembrie 1910, odată cu demisia cabinetului prezidat de I. I. C. Brătianu, conducerea guvernului a fost încredințată liderului conservator P. P. Carp. Urmând îndeaproape principiile rotativei guvernamentale, administrația băcăuană a cunoscut schimbările de rigoare: demiterea consiliului condus de Leon Sakellary și numirea unei noi structuri administrative, în frunte cu Vasile Pavli (1911-1912), Gheorghe Polțer (1912) și căpitanul Ercol Rosetti
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
rămîne decît să-și impună mai bine voința sa de guvernare personală în fața partizanilor guvernării parlamentare, provenită de la majoritatea Camerei. Din octombrie 1840 pînă la sfîrșitul regimului, Guizot este principalul ministru. Acest universitar protestant, de doctrină liberală cu vederi din ce în ce mai conservatoare, guvernează în armonie cu regele. El se dedică dezvoltării instrucției primare (document 1, p. 286), dar refuză orice lărgire a censului, replicînd: "Îmbogățiți-vă prin muncă și prin economie și veți deveni electori." Ostilitatea sa față de reforma dreptului de sufragiu
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
el care crede în steaua sa? Socialist, pentru că a scris Extinction du paupérisme 12? Sau poate revoluționar? Puțin înainte de Februarie, el a cunoscut închisoarea, a stat mult timp în exil. După alegerea sa, jură credință Republicii, constituie un guvern esențialmente conservator și pare a fi astfel omul Partidului ordinii, format din moderați și din monarhiști, ca Thiers. Partidul ordinii triumfă în alegerile legislative din 13 mai 1849, în timp ce republicanii moderați suferă o înfrîngere dureroasă. Dar noua Adunare conține totuși o minoritate
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
dă socoteală decît în fața poporului, pe calea plebiscitului. El are singur inițiativa proiectelor de lege, în fața unei puteri legislative slăbite și împărțite între Consiliul de stat, care pregătește legile, Corpul legislativ, care le votează fără să le discute, și Senatul conservator, prevăzut cu puteri constituante. Lui Ludovic Napoleon nu-i mai rămîne decît să anunțe restabilirea Imperiului în noiembrie 1852. El este aprobat de un plebiscit triumfal. Prin căsătoria lui Napoleon al III-lea cu Eugénie de Montijo și nașterea prințului
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
preconizează delimitîndu-le în același timp, a individului, a presei, a sufragiului, a reprezentării naționale, a guvernului care este emanația acesteia, constituie platforma opoziției liberale. 24. Republică parlamentară și laicitate (1870-1914) Născută din revoluția de la 4 septembrie 1870, Republica triumfă asupra conservatorilor monarhiști. Ea reunește democrația politică, regimul parlamentar și laicitatea. Cu sfîrșitul secolului, se afirmă ascensiunea socialismului. A III-a Republică se naște în plină dramă. Războiul continuă, dus de guvernul Apărării naționale, compus din deputați republicani de Paris. Începînd din
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
guvernul, în ciuda lui Gambetta, semnează armistițiul, la 28 ianuarie 1871. Sub presiunea lui Bismarck, care dorește un veritabil interlocutor cu ocazia tratatului de pace, alegerile pentru Adunarea națională au loc la 8 februarie 1871. Campania pentru pace a notabililor locali conservatori înseamnă pentru ei un succes zdrobitor asupra republicanilor și mai ales asupra gambettiștilor, partizani ai luptei înverșunate. Omul "libertăților necesare" și al opoziției față de război, Thiers, pe atunci în culmea popularității sale, este ales "șef al puterii executive a Republicii
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
El obține evacuarea din teritoriu a germanilor încă din 1873, grație a două împrumuturi care cunosc un succes uimitor și asigură plata anticipată a despăgubirii. Republicanii merg din succes în succes la alegerile parțiale și locale. Republica s-a arătat conservatoare și pacifistă, ea pare de acum încolo garanția stabilității. Prin călătoriile sale în provincie, Gambetta contribuie la difuzarea unei veritabile pedagogii a sufragiului universal, pentru a cîștiga satele de partea Republicii. Dar, cînd Thiers se pronunță în noiembrie '72 pentru
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pronunță în noiembrie '72 pentru Republică, monarhiștii îl constrîng la demisie (24 mai 1873). Adunarea desemnează pentru președinția Republicii pe mareșalul Mac-Mahon, simptizant legitimist. Condus de fapt de ducele de Broglie, un orleanist, guvernul adoptă o politică de "ordin moral", conservatoare, antirepublicană și clericală, pe care o ilustrează pelerinajele deputaților conservatori la Lourdes sau la Paray-le-Monial (centre de pietate *ultramontanistă), epurarea din administrație și demiterea primarilor republicani. Restaurarea monarhiei pare să se apropie. Dar contele de Chambord își reafirmă principiile intransigente
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
demisie (24 mai 1873). Adunarea desemnează pentru președinția Republicii pe mareșalul Mac-Mahon, simptizant legitimist. Condus de fapt de ducele de Broglie, un orleanist, guvernul adoptă o politică de "ordin moral", conservatoare, antirepublicană și clericală, pe care o ilustrează pelerinajele deputaților conservatori la Lourdes sau la Paray-le-Monial (centre de pietate *ultramontanistă), epurarea din administrație și demiterea primarilor republicani. Restaurarea monarhiei pare să se apropie. Dar contele de Chambord își reafirmă principiile intransigente în octombrie 1873: fuziunea cu orleaniștii este din nou imposibilă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
reeligibil. Acesta dispune de plenitudinea puterii executive și poate dizolva Camera cu acordul Senatului. De asemenea numește miniștri. Camera deputaților, aleasă pentru patru ani prin sufragiu universal și prin scrutin de arondisment, își vede puterile limitate de către Senat, de inspirație conservatoare. Ales de colegii electorale în care Franța rurală este suprareprezentată (fiecare comună are un mare elector), Senatul numără 300 de membri, dintre care 75 sînt "inamovibili", aleși pe viață de către Adunarea națională, apoi cooptați. Monarhiștii nu-și pierdeau speranța în
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în tabăra majoritară. Raymond Barre continuă politica de redresare a francului și a comerțului exterior, fără să reușească să împiedice creșterea șomajului. Inițiativele reformatoare ale președintelui Republicii se estompează, în timp ce anumite orientări marchează voința de a liniști partea cea mai conservatoare a populației, cum ar fi votarea la sfîrșitul legislaturii a legii "securitate și libertate", criticată nu numai de opoziție. Președintele Republicii, foarte prezent în jocul politic intern, este în același timp preocupat să se afirme înainte de toate în politica externă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
înainte. Mai în general privind lucrurile, pe măsură ce structurile sociale s-au diversificat și au devenit mai complexe și pe măsură ce inegalitățile sociale s-au restrîns, explicarea vieții politice în termeni de lupte de clase și-a pierdut din validitate. Votul muncitoresc conservator este o realitate care dezminte noțiunea de "partide muncitorești", iar clasele mijlocii au un comportament politic "dispersat", schimbîndu-se după împrejurări. Declinul luptelor de altădată. Această observație conduce la constatarea declinului marilor înfruntări pe care le cunoscuse Franța secolului al XIX
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
vor fi fără efect în apariția spiritului critic în Moldova. Acești fii de boieri au putut să aibă mai mult răgaz pentru studiu decât alții. Și, lucru mai important, din pricina clasei din care făceau parte ei moșteniseră un temperament mai conservator, deci mai refractar la "noutăți". Punând laolaltă acest conservatism cu lipsa unei clase revoluționare, vom înțelege și mai bine cauzele sociale ale fenomenului care ne interesează. La acestea va trebui să adăugăm elementul cel mai important al sufletului acestor fii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
al acestuia: 1 Și invers, democrații trebuiau să fie și au fost latiniști: "noutățile" se înfrățeau, din pricini adînci: C. Negruzzi, am văzut aiurea, numește pe latiniști liberali, pe cei de nuanța sa moderați și pe cei cu vorbirea veche - conservatori. 2 Limba română - limba romană în definitiv! - e limba unui popor republican, zice Barnuțiu. "Galuscus (Deschide jurnalul și se adâncește în ce-tire): Ce stil! Ce expresiuni energice! Ce logică invincibile! Admirabil ziar! Admirabil redaptor! Cine-i subsemnat? (caută la sfârșitul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fost și un om care a vibrat, măcar cât de puțin, de mizeriile mulțimii - idealismul. Așadar, din interes de clasă și personal, din "parizianism", din naționalism și din idealism rezultă tendința sa patruzecioptistă. Dar același Alecsandri a fost o fire conservatoare, un patriarhalist - am arătat suspinul său după vremea veche și aș mai putea da dovezi 3 -, a fost un boier epicureu, un disprețuitor al ideilor născute din frământările, nevoile, năzuințele populare și îndrăznețe. A fost un junimist. Aceasta este tendința
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ca și reformismul său, critica sistemelor lingvistice și a literaturii, ca și activitatea sa politică - toate se reduc, la urma urmei, și se conciliază în tendința lui permanentă și dominantă: naționalismul, și naționalismul așa cum poate să apără într-un suflet conservator și artist, mai mult impresionabil decât cugetător și logic 1 . 1 Aici, voind numai să fixez locul lui Alecsandri în critica moldovenească, n-am vorbit de marea însemnătate a operei sale poetice pentru literatura românească și pentru formarea limbii literare
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sănătoasă..." 2 El se simte în sfârșit, atât de moldovean, încît, în vremea războiului, e foarte susceptibil de gloria soldaților din Moldova. În articolul Moldoveni și munteni, polemi-zînd cu un ziar din București, zice: "...ziarele bucureștene, atât liberale, cât și conservatoare ă subliniat de Em.î, fără deosebire, ignorează acest adevăr și pare c-ar lua mai bine foc în gură, decât să spuie anume că moldovenii se poartă excelent pe câmpul de război"3 . M. Eminescu, Scrieri politice și literare
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
acestui curent s-a numit junimism. La acest curent s-au alipit câțiva mandarini ai păturii intelectuale, câțiva aristocrați ai profesiunilor liberale, dintre care cel mai însemnat a fost dl Maiorescu. Dacă dl P. P. Carp a fost reprezentantul boierimii conservatoare, dl Maiorescu, al doilea corifeu al "Junimii", a fost reprezentantul mandarinatului intelectual. Iar când aceștia n-au vorbit în numele intereselor claselor de sus, au vorbit în numele "Statului", și nu în numele mizeriei claselor de jos. Clasa cea nouă, burghezia comercială și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
să facă, incidental, teoria păturii grecești suprapuse din Muntenia (liberalii), rasă străină, "de baltă", căreia se datoresc toate relele țării, distrugerea, în vreme de 50 ani, a claselor pozitive 3. Faza a treia se caracterizează prin înregimentarea sa în partidul conservator, în care devine un militant, și prin faimoasa teorie a păturilor suprapuse. Caracteristic acestei faze e și faptul că Eminescu, fiind acum gazetar, nu-și mai poate exprima convingerile cu toată libertatea ca mai înainte. Am văzut că în faza
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
introducerea și asimilarea științei nu vom vorbi aici. Amintim numai activitatea sa arheologică, atât critică, cât și constructivă. 3 Scrieri literare și istorice, III, p. 622. și rafinat, "înclinat" și el "din fire către ocupațiile literare", a devenit mai târziu conservator. Trăind însă în Muntenia, țara "liberalilor", a "roșilor", în țara luptei pentru transformarea României, el a fost un "patruzecioptist", un "roș". Bineînțeles că vorbim de ideile și de activitatea lui Odobescu de până la 1880, din perioada de formare a statului
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
satirică, a biciuit "modernismul". Că marele nostru satiric n-a fost "indiferent în materie politică" și că, dacă n-a avut "un înalt ideal", cum zice dl Gherea, adică un ideal revoluționar, a avut totuși un ideal înrudit cu idealul conservator, poate reacționar, cred că am arătat în cele ce preced. Mai important este să întrebăm (cum am făcut și când a fost vorba de Eminescu etc.) de unde izvorăște atitudinea lui Caragiale, ce interese nesocotite ori jignite, ce dureri vorbesc în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]