10,570 matches
-
Friedman 1985. Acesta se folosește de ediția tradusă de N. Kemp Smith): în loc de "raționamentele matematicienilor procedează conform principiului contradicției" avem "all mathematical inferences proceed in acordance with the priciple of contradiction"; în loc de "principiile" avem "fundamental propositions"; iar în loc de "potrivit principiului contradicției" avem, în ultima propoziție, "in accordance with...". După Friedman, Kant nu spune aici că infetența matematică este analitică și că teoremele pot fi derivate analitic. El interpretează a treia propoziție din fragment ca spunând doar că demonstrațiile matematicienilor implică în
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
a geometriei euclidiene "principiu" ("fundamental proposition"). Această interpretare nu este posibilă dacă avem în vedere acest fragment așa cum apare el în traducerea românească a "Prolegomenelor". Aici aflăm că "Plecându-se de la faptul că raționamentele matematicienilor se desfășoară toate potrivit legii contradicției... s-a crezut în mod greșit că și axiomele matematice au fost descoperite tot pe baza legii contradicției. O judecată sintetica poate, ce-i drept, să fie stabilită pornind de la legea contradicției, dar niciodată ca atare, ci numai în sensul
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
apare el în traducerea românească a "Prolegomenelor". Aici aflăm că "Plecându-se de la faptul că raționamentele matematicienilor se desfășoară toate potrivit legii contradicției... s-a crezut în mod greșit că și axiomele matematice au fost descoperite tot pe baza legii contradicției. O judecată sintetica poate, ce-i drept, să fie stabilită pornind de la legea contradicției, dar niciodată ca atare, ci numai în sensul ca o altă propoziție sintetică, din care ea poate fi dedusă, este acceptată ca adevărată" (Prolegomene, p. 65
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
că raționamentele matematicienilor se desfășoară toate potrivit legii contradicției... s-a crezut în mod greșit că și axiomele matematice au fost descoperite tot pe baza legii contradicției. O judecată sintetica poate, ce-i drept, să fie stabilită pornind de la legea contradicției, dar niciodată ca atare, ci numai în sensul ca o altă propoziție sintetică, din care ea poate fi dedusă, este acceptată ca adevărată" (Prolegomene, p. 65) 5 A se vedea nota 2 de la pagina 30 pentru o interpretare diferită a
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
empirică să producă vreodată o teorie despre lume care să nu fie în spațiul euclidian, guvernată de legi deterministe, cu conservarea substanței indestructibile. O astfel de teorie ar putea fi din punct de vedere logic posibilă, pentru că nu conține neapărat contradicții, dar nu poate fi luată în serios și cu atât mai puțin să fie acceptată de către comunitatea științifică. Cu toate acestea, unul după altul, fiecare dintre aceste principii a fost pus la îndoială, sau chiar răsturnat, de cercetarea empirică." (Tim
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
că geometria este sintetică mai degrabă decât analitică, el ar fi prezis că cineva ar putea, ca un exercițiu pur formal, să producă un set de axiome geometrice care diferă de cele ale lui Euclid și totuși nu implică nici o contradicție. Ce nu ar fi putut accepta kantianismul este ideea că o astfel de geometrie neeuclidiană poate fi luată în serios ca o propunere științifică pentru structura geometrică a spațiului chiar acel spațiu în care ne sunt date aparențele. Asta este
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
mănânce de azi pe mâine, ci ca să Îndeplinească un ideal pe pământ, A.D. Xenopol sublinia, chiar În 1914, că „un mai mare și mai Îndreptățit ideal ca al poporului român e greu de Întâlnit pe lume”. El nu venea În contradicție cu interesele omenirii și ale civilizației, ci era o expresie particulară a acestora”, va lămuri un savant ca V. Bogrea. Dacă - se arăta În presa vremii -, „interesul primordial este În realizarea propriilor ideale, În ce privește România, interesele României sunt identice cu
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
latine, care ar caracteriza geniul latin În comparație cu geniul nordic, slav, oriental etc. - Într-un eseu publicat În 1934 -, Mircea Eliade arăta: Misiunea geniului latin a fost totdeauna acea voință de a transforma În cultură experiențele cele mai diverse, contradicțiile cele mai neașteptate. Comparată cu alte structuri spirituale europene (germanică, anglosaxonă, slavă), latinitatea se manifestă ca cea mai bogată, cea mai complexă și posedând o posibilitate nelimitată de a se releva, de a se Întrece pe sine Însăși și de
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
obiectul geografie. Astfel, programa școlară a adăugat informații noi la cele vechi, în loc să se restructureze conținutul geografic școlar, pentru a se ține pasul cu dezvoltarea geografiei școlare; * este necesară cunoașterea atitudinilor și aptitudinilor școlarilor față de muncă, pentru a putea rezolva contradicția dintre mobilitatea intelectuală necesară, care apare ca un lucru pozitiv și cea morală care nu mai este necesară, dar care apare și se manifestă sub formă afectiv-emoțională și volițională. Aceasta poate produce efecte negative prin faptul că unii elevi nu
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
din 3 noiembrie 1969 a constituit răspunsul acestuia la moratoriul din 15 octombrie 1969, răspuns care pare să contrazică, observă Campbell, afirmația (documentată) a președintelui, potrivit căreia ziua respectivă de moratoriu nu îl va afecta în nici un fel. Iată prima contradicție pe care Campbell o sesizează în mesajele cumulate ale lui Richard Nixon, contradicție pe care criticul pare să își propună, în paginile sale, să o exploreze până la capăt. Înaintea lecturii propriu-zise a raționamentului lui Karlyn Kohrs Campbell, cuprins în paginile
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
1969, răspuns care pare să contrazică, observă Campbell, afirmația (documentată) a președintelui, potrivit căreia ziua respectivă de moratoriu nu îl va afecta în nici un fel. Iată prima contradicție pe care Campbell o sesizează în mesajele cumulate ale lui Richard Nixon, contradicție pe care criticul pare să își propună, în paginile sale, să o exploreze până la capăt. Înaintea lecturii propriu-zise a raționamentului lui Karlyn Kohrs Campbell, cuprins în paginile pe care le vom parcurge, împreună, în continuare, trebuie să îmi iau, ca
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
întrebărilor dificile legate de posibilități și costuri nu este consistentă cu promisiunea președintelui că va spune adevărul"298. În final, încheie Campbell această parte a raționamentului său, "statutul președintelui ca persoană care spune adevărul" este serios amenințat de două mari "contradicții"299. În primul rând, Nixon face afirmații contradictorii în ce privește strategia retragerii imediate a trupelor americane din Vietnam: pe de o parte, strategia pare să fie cea mai "populară" (din punctul de vedere al criticilor lui Nixon, desigur); pe de altă
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
o descrie Nixon la început? Observăm, evident, că în acest caz criticul trece, cu nonșalanță, peste funcția discursului retoric, în încercarea sa hazardată de a da de "adevăr". În al doilea rând, observă Campbell, în mesajul lui Nixon apare o contradicție în ce privește consecințele retragerii imediate din Vietnam. Președintele s-a referit, pe larg, la acestea, așa cum ne amintim din secțiunea precedentă a lucrării de față. Însă, zice Campbell -, iar pentru noi este suficient să observăm că, încă o dată, criticul transgresează, nepermis
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
loc, cu atât mai sortit pieirii ar rămâne Vietnam-ul de sud, din moment ce, cu datele curente (un milion de soldați) nu face față armatelor de zece ori mai mici ale celor din nord sau ale Vietcong-ului. Iată unde Campbell găsește contradicția, care, desigur, pune sub semnul întrebării calitatea de persoană care spune adevărul a lui Richard Nixon. Însă acest lucru este mai puțin important decât faptul că, pe parcursul argumentării sale, Campbell a lăsat la o parte scopurile posibile ale criticismului retoric
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
și elita legiuitoare. În cazul acesteia din urmă, antagonismul nu poate fi eludat în baza, pur și simplu, a relațiilor de producție: ""Poporul" formează o determinare obiectivă a siste-mului, diferită de determinarea de clasă; poporul constituie unul din poli sau contradicția dominantă într-o formațiune socială, cu alte cuvinte, o contradicție a cărei inteligibilitate depinde de ansamblul relațiilor de dominare politice și ideologice și nu doar de relațiile de producție"686. Astfel, conceptul de "popor"/"oameni", remarcă McKerrow, "nu are un
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
poate fi eludat în baza, pur și simplu, a relațiilor de producție: ""Poporul" formează o determinare obiectivă a siste-mului, diferită de determinarea de clasă; poporul constituie unul din poli sau contradicția dominantă într-o formațiune socială, cu alte cuvinte, o contradicție a cărei inteligibilitate depinde de ansamblul relațiilor de dominare politice și ideologice și nu doar de relațiile de producție"686. Astfel, conceptul de "popor"/"oameni", remarcă McKerrow, "nu are un conținut legat în mod clar de clasă (socială - adăugirea mea
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
de contrapondere ale societății civile, nu trebuie trecut cu vederea nici argumentul prezentat de Mancur Olson (1999), conform căruia o rețea densă de asociații nu poate constitui decât o povară pentru funcționarea echitabilă a statelor moderne și a piețelor. Oricum, contradicția dintre tipurile de argumente este ușor de sesizat. Contra-argumentul elaborat de Edwards și Foley se sprijină pe trei piloni: în primul rând, adepții primului tip de argumente în favoarea societății civile, în special Putnam, subestimează rolul unor organizații tinere, dar și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
non-politice, respectiv se preocupă de mobilizarea politică în afara instituțiilor politice, ignoră rolul asociațiilor politice, în special pe cel al partidelor. De fapt, numărul noilor mișcări și grupuri sociale este mult mai mare, iar efectul lor civic este semnificativ. În definitiv, contradicția rezidă în chiar definiția societății civile. Urmând teoria pluralistă, Putnam și adepții primului tip de argument în favoarea societății civile consideră că adevăratele grupuri civice sunt cele care trec peste clivajele sociale, mai curând decât cele care le urmează liniile de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
de Putnam, dar nici de adepții celui de-al doilea tip de argumente: cu cât societatea civilă este mai slabă, cu atât mai puternic este statul. Adepții celui de-al doilea tip de argumente în favoarea societății civile sunt evident în contradicție cu adepții primului tip de argument. Pentru ei societatea civilă este un spațiu social autonom față de stat și politica tradițională, în care cetățenii se organizează împotriva tiraniei, îi presează pe tirani la schimbare și produc o democratizare de jos în
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
unui nivel ridicat de capital social (Rothstein, 2001). Și asta în condițiile modificării unor caracteristici ale societății și guvernării suedeze. În anii '70 Suedia era considerată un model de prosperitate și de legitimitate democratică, un caz fericit de acomodare a contradicțiilor capitaliste: stabilitate democratică, legitimitate populară, creștere economică semnificativă, un sistem de colaborare în relațiile industriale și de muncă, un stat social generos. Așa arăta renumitul "model suedez". Presiunile pieței din anii '90 au distrus colaborarea dintre actorii sociali de pe piața
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Dă atașamentului său pentru Nietzsche sensul unei repuneri în circuitul prieteniei al acestui om neînțeles de vreun contemporan al său. Pentru scriitor este fecund acest joc al neliniștilor. Omul însă nu se poate adăpa la acest izvor care colectează apele contradicțiilor fără să-și pericliteze sănătatea mintală. Sănătatea trupului este și ea zguduită dacă psihicul este într-o continuă surescitare ca și cum ar fi fiert în propria lui zeamă. Treaba noastră nu este să fim pisălogi de dimineața până seara, să sâcâim
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
a ajuns, oricât de celebru ar fi fost, la autorealizare. El nu-i asemenea soarelui, să încălzească prin creațiile sale lumea, fără a se epuiza. Ceea ce oferă el lumii, cărțile lui, ideile lui, îl sărăcesc. Teoria lui Maslow intră în contradicție cu teoria lui Adler care pune la baza izbânzii tocmai frustrarea. Energia frustrării însă, deși poate plămădi opere, lasă în urma ei și arsuri care nu se mai vindecă, rupturi care nu se mai repară. - Vanitatea ca motor al unor acțiuni
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de niște lucrători la măcelărie, se trezesc în el furii cumplite, și asemeni aceluia, se năpustește asupra lui Dumnezeu. Devine un anti-Iov. Oare foamea îl împinge la apostazie, la lepădare de Dumnezeu? Incoerența, înscrierea pe culoarul accidentat dar spectaculos al contradicției, este o constantă a acestui tip de intelectual. El, care până nu demult, invoca plin de solicitudine intervenția de părinte a lui Dumnezeu, el care recunoscuse intervenția harului divin asupra sa, acum ajunge să arunce asupra lui Dumnezeu întâi îndoiala
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
apreciază. Eliade este renegat la nivel internațional datorită trecutului său pe care și-l neagă, apartenența sa la ideile gardiste. Ceea ce face Idel este să demonstreze că Eliade nu este antisemit, dimpotrivă... Eliade atribuie spațiului românesc un spirit cosmic, în contradicție cu ortodoxia... spirit pe care îl regăsește și în scrierile sioniste. Apoi, când banii nu-l mai interesează, revine cu plăcere în Europa unde savanții sunt mai pe gustul său, cu avântul lor interogativ. - Întâlniri. Pleacă din Târgu-Neamț în adolescență
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
nevoi am eu, și se străduiește să mi le satisfacă după cum consideră el, natura mea interioară intră în conflict cu sine însăși. Dacă pleci de la premisa că toți indivizii au nevoi identice, când fiecare e unic, ajungi la o altă contradicție cu natura umană. Hayek atrage atenția asupra imposibilității de a lua decizii eficiente de la centru pentru fiecare membru al unei comunități. Eficientă ar fi acea decizie pe care o iau membrii unei comunități pentru a-și promova interese comune. În
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]