11,041 matches
-
Alcan, 1935); reeditare, Bucarest, Editions Univers, 1972. 2 Tudor Vianu, Postume (București, Editura pentru literatură universală, 1966). 3 Texte alese, sistematizate și comentate de Ion Ianoși (București, Biblioteca pentru toți, Editura Minerva, 1974). 9. O nouă istorie a ideilor, in: Cotidianul. Supliment cultural. Litere. Arte. Idei, 30 ianuarie 1995. 1 București, Editura Litera, 1994, 302 p. 2 Preocupare centrală a autorului: Utopica. Studii asupra imaginarului social (București, Editura Științifică, 1991 (carte depusă la editură încă din 1987). 3 E.M. Cioran, Leçon
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
letteratura romena in Italia, in: Synthesis, XXII, 1995, pp. 7-18; Adrian Niculescu, Corespondență din Italia. Zilele României de la Roma, Cronica unui eșec anunțat, in: România liberă, 30 septembrie 1994. 14 Rodica Voinescu, Liviu Petrescu, Clive și Anna la Frankfurt, in: Cotidianul. Supliment cultural. Litere. Arte. Idei. V, 41, 30 octombrie 1995. 15 România literară, XXVIII, 24-25, 24 iunie-4 iulie 1995. 16 Se va cere desființarea Ministerului Culturii, in: Evenimentul zilei, 14 decembrie 1995. 17 Un exemplu recent: Victor Mircea, La Ministerul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
culturii, in: România literară, 32, 16-22 august 1995. 28 Ceea ce am susținut și noi, în mai multe texte; de pildă: De ce mica proprietate, in: Dreptatea, 23, 2 martie 1990; Vocația P.N.Ț.C.D. este crearea unei pături mijlocii (interviu), in: Cotidianul, 19 martie 1992; Păturile mijlocii o problemă esențială, in: România liberă, 8 noiembrie 1994 etc. 29 Apostol Stan, Putere politică și democrație în România 1859-1918 (București, 1995), pp. 333-334. 30 Retrospectiva G.D.S. in: 22, VII, 1, 4, 4-9 ianuarie 1996
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și în volumul V, în pregătire, în cadrul analizei ideii de literatură universală în secolul XX. 20 Idem, op. cit., p. 915. 21 Cuvîntul, I, 11, decembrie 1995. 22 Elena-Esther Tacciu, Adrian Marino: Direcții în ideologia românească de azi, in: Ultima oră. Cotidian israelian de limbă română, I, 247, 12 ianuarie 1996. 23 Revenirea în Europa, idei și controverse românești. 1990-1995. Antologie și prefață de Adrian Marino (Craiova, Aius, în curs de apariție). 24 E. Lovinescu, Memorii, 1916 1930 (Craiova, 1932), II, p.
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și Ion Vianu. Matei Călinescu Itaca, in: Viața românească, XC, 9-10, 1995, p. 108. 29 Adrian Marino, Carnete europene (Cluj, Dacia, 1976), pp. 42-46; Prezențe românești și realități europene (București, Albatros, 1978), pp. 31-43. 30 Idem, Decolonizarea Europei literare, in: Cotidianul. Supliment cultural. Litere. Arte. Idei, 19 mai 1995; în acest volum, cu titlul modificat, pp. 237-242. </endnotelist>
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
din nuvela În curte la Dionis, Sabina Fânaru afirmă că, datorită caracterului motivat al numelui, personajul este plasat într-un univers originar, aflat "sub semnul semnificativului, inteligibilului și al adevărului". Numele de familie au funcție de identificare și de depășire a cotidianului, precum și de evocare, convertind înțelesul lingvistic denotativ în înțeles logic, argumentativ și sensul în semnificație de gradul al doilea. Astfel "desemnatul din planul real este absorbit de arhetip. Numele devine un argument al logicii povestirii și desemnează funcțiile personajelor, împlinind
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
trebuie avut în vedere în tranșarea problemei este mărturisirea lui Eliade în legătură cu sursa fantasticului său, bazat pe teoria irecognoscibilității miracolului sau a camuflării sacrului în realități/acte profane, în cenușiul cotidian: "în nuvelele mele, încerc întotdeauna să camuflez fantasticul în cotidian (...) Cred că întotdeauna transistoricul este camuflat de istoric, și extraordinarul, de obișnuit"53. În însemnarea din 1 martie 1976, a Jurnalului "problema aceasta" devine o obsesie, "căci o reîntâlnesc nu numai în lucrările mele de Istoria Religiilor și în scrierile
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în apocrife (doctorul Tătaru, din Les trois Grâces) și susțin deprinderea unui nou limbaj "în cuvintele limbii de toate zilele", "limbajul camuflat în limbajele de toate zilele" (Dayan), văd în teatru "un spectacol sacru" (Nouăsprezece trandafiri), citesc semne în fragmentarismul cotidian etc. Există întotdeauna un mesaj pe care personajul eliadesc îl transmite sau trebuie să-l transmită celorlați, mesaj a cărui decodare echivalează cu recunoașterea sensului trans-istoric73. Chiar Sorin Alexandrescu, care folosește o abordare semiotică a operei eliadești (alcătuiește careuri (în
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
vorbește întruna, generând imagini sau mituri (Zaharia Fărâmă)189. Culianu consideră că trecerea de la ciclul "idiotului" la cel al "spectacolului" o face În curte la Dionis și că în acest din urmă ciclu, fantasticul nu mai înseamnă o "irupție în cotidian", ci este relaționat cu știința modernă și criptografia, criptograful (în rol de polițist) având un rol decisiv, deoarece "creează mitul, stabilind existența unei enigme"190. În analiza lui E. Simion, nuvelele scrise între 1945 și 1959 (în ordinea în care
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Real (viața cotidiană care sfârșește odată cu intrarea la țigănci) → "Ireal" (notat între ghilimele pentru a se deosebi de Irealul din momentul final, față de care este doar o ieșire provizorie din lumea cotidiană) → "Real" (o lume care a păstrat doar aparența cotidianului, dar față de care eroul se simte înstrăinat) → Ireal 312 unde are loc renașterea mistică în planul erotic și în cel artistic. Vehiculul în această călătorie labirintică este tramvaiul, din aceeași serie cu autobuzul care se oprește la Eleusis ("episodul cel
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
vieții, deci cel încoronat (în gr. stephanos = coroană)". 4.13. Nume și identitate Oricând personajele eliadești "fură" uniforme pentru a-și atribui o altă identitate, o fac pentru a se refugia în ceea ce simbolizează uniforma militară (mod de ieșire din cotidian, asemeni costumului, însemn al celor inițiați, reunire a sensurilor confreriei și ale eroului 723): Ieronim Thanase (Uniforme de general) subtilizează împreună cu Vladimir Iconaru, uniforma unchiului, generalul Calomfir; Spiridon Vădastra (Noaptea de Sânziene) poartă uniforma unchiului său pentru a impresiona femeile
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ca lume posibilă care ne afectează și în orizontul căreia suntem chemați să intrăm, ca în propria noastră profunzime, brusc dezvăluită. Ce se deschide aici e un început, dar nu orice început, precum cel care definește faptele derizorii, trecătoare ale cotidianului. Este începutul absolut, netrecător, care stă mereu să înceapă, prin care începem o nouă experiență, ne reoriginăm într-un prius ce ne oferă o altă cotă de orizont, nivelul de unde putem descoperi și înțelege mai mult. Ne-am înșela însă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de convingere a unor înfăptuiri sociale exemplare. Onorați de vizită cel puțin tot atât cât flatați de atenția ce o suscitaseră, nomazii se străduiră să fie la înălțime - acolo unde umanul radiază din abundență în momentele lui de excepție ceea ce cotidianul nu-i concede decât avar. Astfel, o parte din fructul eforturilor lor infracționale fu dirijată spre vizitatori, căci aceștia nu veneau întru recuperarea prăzilor, ci într-o misiune emancipată de tentații justițiare. Cu tact impecabil, niciunul dintre oaspeți nu inoportună
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ale rolului său din tragicomedie. În zadar o neliniște nomadă mai adâncă și mai neagră încercă să se distingă de reprezentările ce-i ocupau momentan mintea; chipul ei apărea mereu mânjit de funinginea combustiilor incomplete și la joasă temperatură ale cotidianului. Cenușiul e chiar ardența carnală a întunericului celui mai negru; funciar deocheată, privirea nu-l poate repera în vreo nuditate mai pură. Confuzia nu se risipi decât când fu prea târziu pentru a mai putea vorbi de un avertisment. Până în
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
fundamentale. Este dimensiunea care permite abordarea tiparelor de metaforizare, dintr-o perspectivă antropologică. În acest scop, am recurs (selectiv) la excerptarea câtorva tipare de metaforizare existente în articolele de presă, dintre care, metafora jurnalistică - nominală și apozitivă (cu aplicație pe Cotidianul, Gazeta sporturilor, Jurnalul National etc.). De o tratare specială beneficiază domeniul-sursă al metaforei jurnalistice (sfera mitologicului, sfera limbajelor specializate, domeniul istoriei și domeniul relațiilor de familie etc.), implicațiile cognitivismului în abordarea genului jurnalistic, efectele mesajului asupra grupului-țintă, a categoriilor socio-umane
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Centru-inimă nu este funcțională în toate genurile jurnalistice. În articolul cu conținut politic, spre exemplu, sensul propriu al termenului "centru" este obligatoriu ("De foarte multă vreme, aproape de când a preluat mandatul, [...] s-a pus pe sine în centrul propriei atenții", Cotidianul, 2012), ca și în reporatajul care impune un anumit grad de specializare lingvistică: "Aflat în centrul rotondei, Mormântul Lui făcea parte..." (Cotidianul, 2012). III.11.1. Procesul de metaforizare jurnalistică Procesul de metaforizare jurnalistică urmează un tipar logic și obiectiv
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
De foarte multă vreme, aproape de când a preluat mandatul, [...] s-a pus pe sine în centrul propriei atenții", Cotidianul, 2012), ca și în reporatajul care impune un anumit grad de specializare lingvistică: "Aflat în centrul rotondei, Mormântul Lui făcea parte..." (Cotidianul, 2012). III.11.1. Procesul de metaforizare jurnalistică Procesul de metaforizare jurnalistică urmează un tipar logic și obiectiv, chiar dacă adaptarea stilului la "eveniment", adecvarea limbajului la mesaj nu elimină o anumită notă de subiectivitate a jurnalistului, prin retorica "etichetărilor". Metaforizarea
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
feminină, nu este relevant și pentru grupul-țintă al bărbatului modern, dacă vom compara cele două serii de metafore media din textele următoare: "Actrița se pare că și-a găsit din nou cavalerul în armură strălucitoare, în persoana lui James Righton" (Cotidianul.ro, 2012); Sirenele sunt printre noi" (Cotidianul.ro, 2012) ,,'nașul stilului -Go', Chuck Brown a lansat în 1979 piesa "Bustin Loose" (Cotidianul.ro, 2012). Pe de o parte, metafora medievală - ,,cavalerul în armură" - și metafora mitologică- "sirenele" (încărcată de feminitate
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
al bărbatului modern, dacă vom compara cele două serii de metafore media din textele următoare: "Actrița se pare că și-a găsit din nou cavalerul în armură strălucitoare, în persoana lui James Righton" (Cotidianul.ro, 2012); Sirenele sunt printre noi" (Cotidianul.ro, 2012) ,,'nașul stilului -Go', Chuck Brown a lansat în 1979 piesa "Bustin Loose" (Cotidianul.ro, 2012). Pe de o parte, metafora medievală - ,,cavalerul în armură" - și metafora mitologică- "sirenele" (încărcată de feminitate) pe de altă parte, metafora filiațiilor spirituale
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Actrița se pare că și-a găsit din nou cavalerul în armură strălucitoare, în persoana lui James Righton" (Cotidianul.ro, 2012); Sirenele sunt printre noi" (Cotidianul.ro, 2012) ,,'nașul stilului -Go', Chuck Brown a lansat în 1979 piesa "Bustin Loose" (Cotidianul.ro, 2012). Pe de o parte, metafora medievală - ,,cavalerul în armură" - și metafora mitologică- "sirenele" (încărcată de feminitate) pe de altă parte, metafora filiațiilor spirituale, "nașul", încărcată de o notă de autoritate). Comparând diferitele tipuri de metafore-etichetă, observăm că "imaginarul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
prin indici valorici - de natură culturală (simboluri transistorice, spațiu și timp istoric etc.), subiectivă (idealitate, moaralitate, canon, cantitate de imprevizibil etc.), expresivă (calitatea stilului, intensitate, originalitate, uzanță semantică etc.) - ce individualizează discursul. Metafora "[...] nodul gordian" dintr-un titlu al ziarului Cotidianul: "I. R..., față în față cu nodul gordian al adjuncților IPJ [...]", (Cotidianul.ro, 2012) dă concretețe unui anumit tip de reprezentare a realității sociale, având sensul de "situație extrem de complicată". Prin trăsăturile de "inedit", "imprevizibil", "original" această metaforă depășește orice
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
etc.), subiectivă (idealitate, moaralitate, canon, cantitate de imprevizibil etc.), expresivă (calitatea stilului, intensitate, originalitate, uzanță semantică etc.) - ce individualizează discursul. Metafora "[...] nodul gordian" dintr-un titlu al ziarului Cotidianul: "I. R..., față în față cu nodul gordian al adjuncților IPJ [...]", (Cotidianul.ro, 2012) dă concretețe unui anumit tip de reprezentare a realității sociale, având sensul de "situație extrem de complicată". Prin trăsăturile de "inedit", "imprevizibil", "original" această metaforă depășește orice alt tipar de echivalențe uzate și banale. Este un cliseu cultural rar
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
va permite echivalențe specifice, cunoaște o gamă variată de tipare conceptuale. Cele două domenii la nivelul cărora se realizează transferul logic sunt diferite structural și funcțional. Constructul metaforic interdisciplinar care denumește nereușita unei echipe de fotbal - "Vinerea Neagră" (subtitlu în Cotidianul.ro iulie, 2011) - provine din limbajul economic, "Pirineii"este echivalența conceptuală pentru Turul Franței la ciclism: "Pirineii au scuturat serios Top 10" (titlu, Cotidianul.ro, 2011). Tot în limbjul științelor naturii identificăm domeniul-sursă al metaforei "maree", susținut de un referent
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
și funcțional. Constructul metaforic interdisciplinar care denumește nereușita unei echipe de fotbal - "Vinerea Neagră" (subtitlu în Cotidianul.ro iulie, 2011) - provine din limbajul economic, "Pirineii"este echivalența conceptuală pentru Turul Franței la ciclism: "Pirineii au scuturat serios Top 10" (titlu, Cotidianul.ro, 2011). Tot în limbjul științelor naturii identificăm domeniul-sursă al metaforei "maree", susținut de un referent bine definit în enunț: "Sub o maree de steaguri, sute de mii de persoane au rezervat o primire entuziastă Suveranului Pontif" (Cotidianul.ro, 2011
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
10" (titlu, Cotidianul.ro, 2011). Tot în limbjul științelor naturii identificăm domeniul-sursă al metaforei "maree", susținut de un referent bine definit în enunț: "Sub o maree de steaguri, sute de mii de persoane au rezervat o primire entuziastă Suveranului Pontif" (Cotidianul.ro, 2011) etc. În contextele date, "Vinerea Neagră", "Pirineii"etc sunt metafore nominale bazate pe corespondențe conceptuale, având valențe multiple: sunt unități informaționale revalorizate, strategii de comunicare și forme de cunoaștere (v. Pirineii) care mențin legătura cu receptorul. Modelele de
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]