7,684 matches
-
politică și civică*; * fatalism vs. sentiment de control asupra propriei vieți*; * imitarea comportamentelor celorlalți vs a acționa după voința proprie; * planificare/decizie de moment*; * modernitatea gospodăriei*. Postmodernitate: * toleranța (față de noile modele familiale, față de anumite comportamente, față de persoanele diferite ca rasă, etnie, comportament, etc.)*; * ecologism protejarea mediului chiar cu costuri ridicate*; * orientări postmoderne (valorizarea dezvoltării personale, accentuarea consumului, accentuarea laturii hedoniste a vieții)*. 3.2.1 Tradiționalism-modernitate În ce privește atitudinea față de schimbare (datele de mai jos provin din baza de date European Values
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Pentru a obține o imagine mai detaliată a profilului celor ce au o atitudine mai mult sau mai puțin flexibilă asupra rolului femeii în societate, am corelat variabilele ce surprind rolul femeii cu diverși predictori, ca sexul, vârsta, venitul, educația, etnia, regiunea, statusul marital. Am reținut doar corelațiile semnificative și doar celulele din tabele ce conțineau asocieri semnificative, rezultând tabelul 3.2. Datele sunt doar pentru rural (EVS 1999). Răspunsurile subiecților compun o imagine a femeii care e împlinită mai ales
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Majoritatea subiecților, 80,4% și-ar sfătui copilul după terminarea învățământului obligatoriu să-și continue studiile (11,9% l-ar sfătui să muncească). Eurobarometrul rural 2005 arată că 75,7% și-ar sfătui copilul să meargă la liceu (cei cu etnie română și cei cu studii medii și universitare sunt semnificativ înclinați să opteze pentru acest răspuns), 13,1% și-ar sfătui copilul să continue cu școala profesională (subiecții cu gimnaziu și cei de etnie maghiară), iar 7,8% și-ar
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
să meargă la liceu (cei cu etnie română și cei cu studii medii și universitare sunt semnificativ înclinați să opteze pentru acest răspuns), 13,1% și-ar sfătui copilul să continue cu școala profesională (subiecții cu gimnaziu și cei de etnie maghiară), iar 7,8% și-ar sfătui copilul să înceapă să muncească (rromii, maghiarii și cei fără școală). Tabel 3.2: Profilul sociodemografic al celor ce își exprimă acordul/dezacordul cu următoarele afirmații O mamă care lucrează poate fi la fel de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
4% din subiecții din rural consideră că, atunci când un om își caută un loc de muncă, este mai importantă școala și ce știe să facă (semnificativ mai înclinați să dea acest răspuns sunt cei din Moldova, Covasna-Harghita, Banat, cei de etnie română și cei cu studii primare), iar 33,3% consideră că sunt mai importante relațiile (subiecții din Muntenia; Arad-Bihor, și cei cu școală profesională). Grafic 3.1: Nivelul de educație în rural în anul 2005 (procente) Sursa: Eurobarometrul Rural 2005
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Ruralul românesc nu face excepție din acest punct de vedere: Eurobarometrul Rural 2005 arată că locuitorii satelor românești investesc cea mai multă încredere în cei din familia lor, iar nivelul încrederii în oamenii de pe stradă, de alte religii, sau altă etnie este mai scăzut, având o valoare medie (între Puțin și Mult). Corelațiile între itemul legat de încrederea în oamenii de pe stradă (disponibil în EBR 2005), care este un indicator al încrederii generalizate, și itemii legați de cooperativizarea satului și de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
obiectivă a componentelor multiculturale, din perspectivă endogenă (pe structura sa internă, săvârșită în procesul de conviețuire multiculturală și interferare efervescentă și creatoare, a valorilor interetnice) și exogenă (decelând valorile receptate din afara cuprinsului spațiului românesc, prin dialogul cultural al popoarelor și etniilor care s-au întâlnit vremelnic sau durabil, timp de secole, influențându-se reciproc sau exercitarea, prin efectele unei dominații politice ori economice, unei semnificative penetrații culturale) (Bucur, 2006: 11-12) Capitolul de față își propune să răspundă la un set de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
identității colective. În încercarea de a explica fenomenul identității de grup, au fost construite două mari tipuri de abordări: pe de o parte este viziunea obiectivistă (sau primordialistă, esențialistă), care analizează identitatea pornind de la criterii "obiective" amintite mai sus rudenia, etnia, limba, religia, legăturile cu un anumit teritoriu. Promotorii acestui curent printre care Eduard Shils și Clifford Geertz (1972) susțin că aceste date au o "influență covârșitoare și coercitivă" asupra membrilor unei comunități și că identitatea este dobândită o dată pentru totdeauna
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
va fi tot așa") 4,2 % 7. Va fi un sat turistic 1,6 % 7. Va avea populație îmbătrânită ("vor fi mulți bătrâni", "vor fi puțini copii", "vor pleca tinerii") 3,1 % Sursa: cercetare proprie Acest aspect al nemulțumirii în raport cu etnia conlocuitoare a rromilor reiese de altfel și din interviuri. În ambele sate, dar mai pregnant în Ludoș, locuitorii își manifestă îngrijorarea în raport cu îmbătrânirea populației (tendință care de altfel este caracteristică întregului rural românesc, într-o măsură mult mai mare ca
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
vizau modul de integrare a imigranților conceptul de identitate culturală a cunoscut și el cele două mari tipuri de abordări, amintite în subcapitolul anterior, viziunea primordialistă (ce pune accent pe aspecte moștenite de grupul social, cum ar fi limba, religia, etnia) vs. viziunea constructivistă (conform căreia identitatea colectivă circumscrie aspecte cum ar fi cultura înaltă, expresia artistică, simboluri, mituri, aici rolul intelectualilor fiind unul esențial, ca fiind cei care promovează cultura înaltă; acestei viziuni i se reproșează că reduce identitatea la
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din satul acesta / regiunea aceasta ne diferențiem de românii din alte sate / alte regiuni). O altă diferență între cele două concepte este aceea că grupul etnic este mai puțin motivat spre acțiune politică în sensul autodeterminării, în comparație cu națiunea (Mentzel, 2000). Etnia este considerată pre-politică, în timp ce națiunea are atribute specifice, cum ar fi: teritoriu consolidat, economie unificată, importanță acordată drepturilor cetățenilor (Cărăuș, 2003). Dacă înțelegem în schimb grupul etnic în sens de națiune, atunci distincția între identitatea etnică și cea națională își
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
chiar dacă nu sunt în realitate, doar atunci intervine elementul etnic. Important este deci că etnicitatea nu capătă sens decât la nivel relațional 41, ea nu este proprietatea unui grup. Prin interacțiune socială, oamenii își actualizează inclusiv mărcile identitare legate de etnie. De asemenea, etnicitatea este legată de context, actorii sociali făcând evidente sau dimpotrivă, ascunzând elemente ale comportamentului sau înfățișării lor care afirmă etnia. Termenul de etnicitate are de obicei conotații ce trimit la minoritate, dar termenul se aplică în aceeași
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ea nu este proprietatea unui grup. Prin interacțiune socială, oamenii își actualizează inclusiv mărcile identitare legate de etnie. De asemenea, etnicitatea este legată de context, actorii sociali făcând evidente sau dimpotrivă, ascunzând elemente ale comportamentului sau înfățișării lor care afirmă etnia. Termenul de etnicitate are de obicei conotații ce trimit la minoritate, dar termenul se aplică în aceeași măsură și grupurilor dominante, fiind relevant și pentru acestea. Etnicitatea poate fi înțeleasă și ca o formă de organizare socială, atunci când în virtutea ei
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
urmăresc scopuri sociale sau politice. A. Smith consideră că nucleul etnicității este alcătuit din patru elemente care modelează experiența indivizilor: mituri, memorie colectivă, valori și simboluri (Smith, 1986) Miturile sunt încadrabile în mai multe tipuri, putem avea mituri ale originii etniei respective în timp și spațiu, mituri ale descendenței, ale migrației, ale timpurilor și faptelor eroice, ale eliberării, ale declinului și renașterii (Smith, 1986). Miturile, de oricare tip ar fi ele, au o mare continuitate în timp, ceea ce explică și continuitatea
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care ocupă același teritoriu și care au practici culturale asemănătoare (cum se întâmplă, de exemplu, în cazul românilor și rromilor). Atâta timp cât între aceste grupuri persistă o problemă de percepție, o diferențiere între noi/ei, o afirmare a diferențelor culturale, invocarea etniei devine necesară. Încă o precizare: datorită controverselor din ultimul timp legate de termenii de etnie, etnicitate, națiune, și datorită conotațiilor esențialiste ale acestor concepte, unii autori preferă utilizarea termenilor de cultură și interculturalitate. Diferențierea între diverse grupuri și comunități, se
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în cazul românilor și rromilor). Atâta timp cât între aceste grupuri persistă o problemă de percepție, o diferențiere între noi/ei, o afirmare a diferențelor culturale, invocarea etniei devine necesară. Încă o precizare: datorită controverselor din ultimul timp legate de termenii de etnie, etnicitate, națiune, și datorită conotațiilor esențialiste ale acestor concepte, unii autori preferă utilizarea termenilor de cultură și interculturalitate. Diferențierea între diverse grupuri și comunități, se face astfel, nu accentuând etnicul, ci culturalul (Poledna, Ruegg, Rus, 2002) Revenind la conceptul de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
esențialiste (deși voi face o analiză și asupra acestora). Plasându-mă în aria socioculturală a două comunități rurale din Transilvania, problema etnicității se pune în cadrul acestora mai degrabă sub aspectul identității naționale (suntem români) și sub aspectul relațiilor între diferitele etnii (români și rromi în speță) în interiorul comunității. Datorită faptului că grupurile etnice din cele două comunități, împărtășesc un teritoriu, o limbă și elemente culturale comune, gestionarea aspectelor etnice se face prin apelul la cultural, la elemente subiective cum ar fi
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
administrativ-politice. În acest caz multe din mărcile identitare culturale sunt în același timp și etnice: astfel limba, religia, portul cultural, modul de locuire, obiceiurile, ritualurile de trecere sunt semne distinctive la nivel cultural, dar ele deosebesc în același timp diferitele etnii din cadrul comunității. 4.3 Aspecte empirice ale identității culturale și etnice în cele două comunități Motivația acestui subcapitol este de a determina legătura între identitatea etnică și culturală și apartenența la cele două comunități culturale locale specifice. Altfel spus, care
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
caracterului special al satului și al oamenilor * Reprezentări, stereotipuri despre români Identitate etnică * Ocuparea unui anumit teritoriu * Istorie locală * Mituri ale etnogenezei * Sentimentele față de comunitatea etnică, sat, regiune, națiune * Modalități de relaționare cu alteritatea etnică (percepția și comportamentul față de alte etnii din sat) Din acest motiv, după inventarierea acestor criterii, voi trece la o analiză empirică a lor pe baza studiului de caz în cele două comunități rurale analizate, Tălmăcel și Ludoș, și în măsura existenței unor date disponibile voi face
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
unul din primele elemente, legate de identitate, care sunt interiorizate de-a lungul vieții: "Limba maternă, cultura comunității etnice și valorile ei, transmise nu pe cale genetică, ci însușite în procesul complex al socializării, constituie elementele fundamentale ale identificării individului cu etnia sa, marcându-i pentru toată viața, mentalitatea și comportamentul" (Roth, 1999: 120) Limba este rezultat al devenirii istorice a unei comunități și imagine a mentalității acesteia (Popescu, 2000: 37). În ce privește graiul specific de zi cu zi, locuitorii celor două sate
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de drept ai acestor elemente, tinerii declarându-se necunoscători (există o mare discrepanță, semnificativă statistic, mai ales între grupele de vârstă 18-25 și 58-65 de ani, în ce privește cunoașterea cântecelor, jocurilor, a poeziilor populare și a strigăturilor). Dintre variabilele dependente, doar etnia mai produce date semnificative, rromii declarând în mod semnificativ că nu cunosc jocuri populare. Analiza comparativă pe cele două sate dă la iveală faptul că tălmăcenii cunosc semnificativ mai multe cântece și jocuri populare sau strigături specifice, pe care le-
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
este documentată istoric încă din secolul al XIII-lea, își întemeiază identitatea pe fapte istorice ce au rămas în legendă: colonizarea sașilor și conviețuirea cu aceștia ale cărei efecte sunt vizibile și astăzi în sat, deși în prezent populația de etnie germană este foarte redusă; arderea și prădarea satului de către banul Udrea în 1599, ca pedeapsă pentru refuzul sașilor de a oferi animale și alimente pentru armata lui Mihai Viteazul, ce fusese victorioasă la Șelimbăr; molimele, secetele, incendiile și războaiele ce
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a Tălmăcelului, diferită față de ceea ce ne așteptam să întâlnim în teren, dacă ne raportăm la informațiile teoretice consultate și nu este singura de acest fel. Analizând identificarea cu religia proprie din perspectiva unor variabile independente cum ar fi educația, ocupația, etnia și vârsta, se remarcă atașamentul ridicat al vârstei a treia și, atașamentul scăzut al celor cu studii superioare (vezi tabelul de mai jos). Tabel 5.4 Identificarea cu religia proprie în funcție de vârstă, educație, etnie, ocupație Foarte mult / Mult Puțin / Foarte
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
independente cum ar fi educația, ocupația, etnia și vârsta, se remarcă atașamentul ridicat al vârstei a treia și, atașamentul scăzut al celor cu studii superioare (vezi tabelul de mai jos). Tabel 5.4 Identificarea cu religia proprie în funcție de vârstă, educație, etnie, ocupație Foarte mult / Mult Puțin / Foarte puțin Deloc Apropiere sufletească de religia proprie 58-65 de ani (2,8) Pensionarii (2, 0) Facultate (6,3) 18-25 de ani (6,3) Ocupații cu studii superioare (7,4) Facultate (3,5) Ocupații cu
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sufletească de oamenii din sat). Am analizat aceste variabile folosind tabele de contingență, calculul corelației și calculul valorii reziduale ajustate. Tabel 5.7 Identificare cu propria persoană (identitate personală) și cu oamenii din sat (identitate socială) în funcție de educație, vârstă, ocupație, etnie Foarte mult / Mult Puțin / Foarte puțin Deloc Mândria față de propria persoană Agricultori (2,3) Muncitor(2,6) Tehnician, maistru, funcționar (2,0) Facultate (2,3) Fără școală (4,3) Școală postliceală (2,0) Facultate (2,3) Apropierea sufletească de oamenii
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]