9,472 matches
-
La o parte de real măcar? PA: Nu, n-au. Dar au biografiile, studiile. Conceptul de real scapă, în acest context. N-aș afirma că biografiile mele (Dickens, More...) sunt mai reale decât romanele despre Hawksmoor ori Milton. Totul e ficțiune, limbaj, cuvinte înșelătoare, un limbaj care pur și simplu nu poate comunica realul. Tocmai de aceea nici nu fac diferența între ficțiune și biografie. Sunt adesea întrebat care mi se pare mai de preț și zău dacă văd vreo deosbire
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
aș afirma că biografiile mele (Dickens, More...) sunt mai reale decât romanele despre Hawksmoor ori Milton. Totul e ficțiune, limbaj, cuvinte înșelătoare, un limbaj care pur și simplu nu poate comunica realul. Tocmai de aceea nici nu fac diferența între ficțiune și biografie. Sunt adesea întrebat care mi se pare mai de preț și zău dacă văd vreo deosbire între ele. E ca și cum ai întreba un compozitor dacă-i place o anume simfonie mai mult din întreaga lui operă. Muzica e
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
simplist, mecanicist. Practica repetabilității și ordonarea în timp a elementelor, de asemenea, reprezintă baza controlului exercitat, control care poate avea loc în diferite moduri. Această disponibilitate coordinativă, de articulare a acțiunii în raport cu însemnătatea descoperită a cuvântului asociat, nu este o ficțiune, ci este reprezentativă pentru toate posibilele procese psihice implicate. În ceea ce privește partea slabă, aceasta a constat în a fi amânat, hotărât nejustificat, problema abordării intervenției mecanismelor de generalizare și diferențiere, în unele privințe chiar echivalându-le pe cele două. Prin contribuțiile
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
despre dorința de a-i face să trăiască o anumită experiență, de a-i implica în ceea ce li se prezintă. Din acest punct de vedere, reportajul transmis în direct are cel mai mare impact asupra publicului. Directul este la antipodul ficțiunii, în măsura în care pare că relevă o realitate factuală, iar punerea sa în scenă creează suspans, lucru imposibil în cazul materialelor înregistrate. Pentru că vizează categorii de publicuri foarte largi, edițiile de știri fac frecvent apel la regula celui mai mic numitor comun
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
vedete, anunțuri etc. în cadrul emisiunilor de știri reprezintă în opinia anumitor autori o adevărată "contaminare" (Dubied, 2004, p. 327). Chiar dacă faptul divers este iremediabil legat de realitatea exterioară, uneori el se poate abate de la aceasta, decalajul creat ținând de resorturile ficțiunii. Faptul divers ca gen mediatic specific este eminamente narativ, având uneori mai multe episoade, legate între ele prin personaje sau fragmente-sinteză care servesc drept punte de legătură, drept "ciment-narativ" (Dubied, 2004, p. 328). Genul acesta mediatic este vast, cu forme
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
televizat; * preferința pentru știrile scurte și însoțite de numeroase imagini, ceea ce impune o "lectură" de tip zapping 9 a realității. Valorizarea subiectelor cu mare încărcătură spectaculară, vizarea unor efecte ca suspansul și șocarea audienței devin (întocmai ca în genurile de ficțiune) reguli de bază în organizarea jurnalelor de știri. Caracterul anumitor știri face telejurnalul similar unui serial. Plecând de la niște date concrete care sunt relatate, se creează un anumit suspans care este alimentat zi de zi cu noi episoade. 6. Caracteristicile
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de lemn se caracterizează prin: vocabular sărăcăcios; maniheism (ideea unei lumi scindate în două tabere adverse și ireconciliabile; această viziune maniheistă constituie o sursă inepuizabilă de metafore și locuri comune la nivel discursiv); folosirea hiperbolei și a eufemismului. Vizând alimentarea ficțiunii ideologice, limba de lemn nu comunică și nu descrie nimic nou, de aici caracterul ei artificial și lipsa de spontaneitate. Operând o selecție în rândul faptelor și evenimentelor, se ajunge la asimilarea simbolică a realului și la ocultarea a ceea ce
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
În acest context, "paseismul dobândește alt sens: dacă trecutul are și atribute idilice, Istoria se transformă în istorisire, izvorând din timpurile exemplare și scurgându-se către sfârșit, dilatându-se, astfel, sistemul de referință al discursului și ajungându-se la o ficțiune explicativă, euristică"414. În articole interesează doar caracterul exemplar al acestor istorisiri, faptele oferind premisele desfășurării argumentației jurnalistului și ale proiecției în paradigmatic și în regim de generalitate a poveștii. b) Naționalism/ cosmopolitism. Manifestând o atitudine critică față de generația care
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
jigăniile codrului, indicatori ai elementarității arhaice, participă la impresia globală de auroral; orice rupere a pactului cu pădurea suscită mâhnire. Ruralul, naturistul Labiș, în esență un emotiv „privind în amintire” spre „Carpații veșnici”, ascultând depărtări unde „buciumă vise” își adună ficțiunile în reluate discursuri impresive; rămase întocmai ca la începuturi, izvoare, dihănii și celelalte sunt repere familiare, niște constante afective într-o geografie a satului arhetipal. Nostalgia alpestră este cel mai adesea în legătură cu sentimentul pierderii meleagului originar al copilăriei și reluarea
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
arată și titlul, filmul este cam încîlcit și jonglează între poznele prostuțe ale acestui trio mortal și momentele de calm în care iese la iveală tandrețea acestor inadaptați cu inima de aur. Acestea fiind spuse, în universul actual standardizat al ficțiunilor televizate, filmul este destul de bun. Libération, 25 octombrie 1994 Textul (1) se mulțumește să-și îndeplinească contractul generic adoptînd un ethos distanțat, al unei persoane care expune și evaluează liniștit; el urmează, deci, rutina enunțiativă asociată scenei generice. Textul (2
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
situația de enunțare. Perfectul simplu nu poate fi utilizat pentru interacțiuni orale, unde există un schimb între un "eu" și un "tu" care își identifică enunțurile în raport cu situația de enunțare. Literatura narativă clasică privilegiază utilizarea perfectului simplu pentru că ea construiește ficțiuni autonome, separate de universul în care se mișcă cititorul. În textele de comunicare, utilizarea lor este foarte variabilă; îl găsim în special în reportajele sportive. Utilizînd perfectul simplu, enunțiatorul povestește niște evenimente pe care le prezintă ca trecute, punînd accentul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cuvîntul ÎMPREUNĂ. Este un proces ce mimează procesul însuși de recrutare, în care este vorba de integrarea unui element exterior unui "noi" al întreprinderii. În același mod, opoziția între prezentul deictic al lumii reale din (2) și prezentul non-deictic al ficțiunii din (4) este rezolvat prin recurgerea la imperativ ("SĂ CONCEPEM"), care anunță un program de realizat. Un "eu" de identificare Acum să reluăm publicitatea noastră pentru produsele de slăbit Week-End: Pentru că fiecare femeie este diferită, WEEK-END a creat o cură
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
fraza care urmează, ghilimelele sînt asociate modalizatorului "pretinsă" și comentariului între paranteze care îl identifică pe "celălalt" (în ocurență "guvernul de la Pekin") față de care se distanțează discursul: Pretinsa "apartenență" (este termenul utilizat de guvernul de la Pekin...) nu este decît o ficțiune istorică recentă. Le Nouvel Observateur, nr. 1 672, 21-27 noiembrie 1996 Interpretarea ghilimelelor Spre deosebire de ghilimelele cu utilizare autonimică, ghilimelele de modalizare autonimică nu sînt obligatorii. Enunțiatorul indică cititorului că discursul său nu coincide cu el însuși, dar nu dă și
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
chiar și după decesul acestuia”. În ce măsură aceste recomandări sunt și în realitate un fundament al practicii medicale a fost subiectul multor critici asupra profesiei medicale. În literatura bioetică americană, reglementările oficiale descrise mai sus au fost apreciate drept „formule ritualistice”, „ficțiune formalistă”, acceptate public de către profesioniști, dar larg ignorate și încălcate în practică. Mark Siegler (28) apreciază confidențialitatea drept un „concept decrepit”, fiind compromisă sistematic în rutina îngrijirilor medicale. În viața de zi cu zi este greu de echilibrat balanța între
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
ei, după care atât natura cât și arta revelează deopotrivă invizibilul în vizibil sau inteligibilul în sensibil, e mai aproape de sensul teologic al frumosului. Dar, după cum am observat, inteligibilul acesta conceput ca o idee abstractă și impersonală echivalează cu o ficțiune idealistă, ceea ce e cu totul altceva decât Dumnezeu ca frumusețe absolută și creator al frumuseților din lume. Din concepția esteticii tradiționale, acceptabilă întru totul e ideea că în natură frumusețea există în mod obiectiv, cu alte cuvinte e o proprietate
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ori la mitologia națională. „Mitologia creștină” avea însă, după Schelling, un sens invers decât cea greacă și deci nu era socotită compatibilă cu arta. În această concluzie se întâlneau cu clasicismul francez, pentru care adevărul creștin nu trebuia înjosit în ficțiunile artei. Cât despre mitologia națională, ea era încă socotită drept o barbarie în comparație cu frumusețea celei grecești. Voss, citat de Tudor Vianu, zicea că una față de cealaltă e „ca o cocină de porci față de un palat”. Ieșirea dintr-un asemenea impas
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
neînsuflețite, cum e o furtună sau un incendiu, naturii subomenești, cum e un leu sau un tigru, naturii omenești, cum e eroul, naturii supraomenești, cum sunt obiectele religioase ale sublimului, sau pur și simplu imaginației, cum sunt fantomele întunericului sau ficțiunile mitologice! în raport cu sublimul mistic, pur, real și supranatural, sublimul estetic e variat, eterogen și în totalitatea izvoarelor lui, foarte impur din punct de vedere teologic. Această eterogenitate, acest conglomerat cu aspect aproape grotesc ne face să înțelegem la ce distanță
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ale fanteziei. El e singura făptură din lumea văzută, care imită în plăsmuirile lui, nu natura, ci pe însuși Dumnezeu creatorul. De aceea geniul e numit „creator în gradul al doilea”. Creația lui însă nu e o realitate, ci o ficțiune fermecătoare, o idealizare a lumii desfigurate de urâtul păcatului, un simbol al nemuririi născut din groaza morții, care devastează viața. În tot ce e mare, în tot ce strălucește ca adevăr, ca bine și ca frumos din creațiile naturale ale
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
geniile sunt, fără să știe, colaboratorii lui Dumnezeu în lume prin aceste imagini sublime, a căror valoare fictivă ne sugerează realitatea superioară a lumii spirituale. Sfințenia însă nu e genialitate. Ea nu se manifestă în ordinea fanteziei și nu lucrează ficțiuni. Sfințenia e natura acestei lumi, purificată de păcat și ridicată la valoarea supremei realități, care e viața veșnică. Frumusețea, pe care o visează geniul, se realizează în sfânt. Nu ascetul singur o realizează ci energia harului dumnezeiesc, singura care poate
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
o antiteză, genul ambigen sau neutru ne apare ca o sinteză a lor. În ordinea vieții, există făpturi de sex bărbătesc și de sex femeiesc; sinteza lor însă, care e categoria androginului, nu există pe plan concret, ci e o ficțiune logică, dacă e vorba de un concept filosofic, sau un simbol, dacă e vorba de o plăsmuire artistică. Această idee de o puritate absolută nu trebuie confundată cu hermafroditul, care e un accident monstruos al biologiei, un fel de stranie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
face ca adevărurile ei să fie accesibile nu doar magilor, ci și poeților (și, prin extensie, și cititorilor capabili să-i înțeleagă); de aici, utilizarea de către Domnu Stamatin a textemului [3] (fragmentul din Strigoii lui Eminescu): "mi-am închipuit că ficțiunea aceasta poetică, pe care v-o prezint, poate forma obiectul unei istorisiri cu mult mai reale decât combinațiile de fapte diverse ale cărților dumneavoastră obișnuite" (p. 13). În ceea ce privește "conținutul" acestei cunoașteri spirituale, el constă în sesizarea sensurilor simbolice ale crengii
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
va desface și amăgirea care se numește trup. Dar ceea ce e între noi acum, lămurit în foc, e o creangă de aur care va luci în sine, în afară de timp." (p. 145) Mai mult, metafora citată ne revelează nu doar sensul ficțiunii sadoveniene (iubirea este o "creangă de aur", un instrument spiritual universal de a transcende trupul, spațiul și timpul), ci și modalitatea prin care textemele, în calitate de cuante referențiale, pot contribui la construcția sensului "poetic" al unui text și la creația de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Inserarea voinței duce la subiectivitate și la eroare. 6. Intelectul este influențat și de slăbiciunea simțurilor. "de aceea știința încetează acolo unde încetează vederea lucrurile invizibile fiind observate puțin sau deloc"59. 7. Intelectul este îndreptat spre abstractizare așa apărând ficțiuni ale spiritului omenesc pierzându-se legătura cu realitatea. Prin identificarea acestor forme ale idolilor Bacon realizează un fel de psihologie a creației științifice pe care dorește să o folosească în cenzura imaginarului. El descrie modul în care imaginea se formează
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
el este creatorul, prin faptul de a crea lumea prin conștientizare. Rolul său este complex și de multe ori înțeles parțial. În întâmpinările culese de părintele Mersenne se precizează că: "Ideile tuturor corpurilor n-au fost înlăturate (...) decât printr-o ficțiune a spiritului, iar nu în chip actual și-n adevăr"121. Se poate observa că nu a fost înțeles rolul cogito-ului. El nu are rolul de a "imagina", ci de a crea, pur și simplu, o lume. Ea este pentru
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este predicția ce se autorealizează și cum funcționează aceasta la nivelul științei? Este una dintre metodele cel mai des întâlnite prin care imaginarul se împlinește în real. Nu este necesar ca inițial o construcție să fie reală, ci doar o ficțiune, dar ulterior aceasta poate căpăta un suport în realitate atunci când se îndeplinesc anumite condiții. Predicția inițială este o formă ce există doar la nivelul fanteziei, neavând nici un suport în planul real. Ulterior, pe bază modului în care percepem lumea modificăm
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]