8,564 matches
-
de simplu. A.V. Simplu nu era nici în anii '60, când se cultivau intens aranjamentele orchestrale semnate, printre alții, de Constantin Arvinte... O.B. ...da. A.V. ... este adevărat că acele aranjamente se depărtau uneori de spiritul autentic al folclorului, înfrumusețând, încărcând inutil melodia originală, orchestrațiile aveau un aspect aproape simfonizat, dar presupuneau auzul foarte bun al instrumentiștilor din ansambluri, al interpretului, să știi să dirijezi, să citești o partitură. O.B. Sigur. Am dirijat un concert al Filarmonicii din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de zile, "Cântarea Basarabiei", totul notat cu minuțiozitate. După scriitură, nu cred că autorul își încerca ideile la pian sau la alt instrument, numai după cum îi sunau în ureche. De altfel, creația lui Paul Constantinescu are un izvor puternic în folclor. A.V. Cum a fost începutul drumului "cu bagheta în mână"? O.B. Eu doream să mă specializez ca dirijor. Am dat un concurs pentru a merge la Viena. Era obligatoriu să cunoști limba germană. Nu se punea problema testului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
doamnă Leontina Văduva: dacă n-ar fi fost să porniți pe drumul cântului vocal, ce altceva ați fi putut face foarte bine? L.V. Oricum aș fi cântat, dar aș fi continuat ceea ce face mama, m-aș fi dedicat cântecului popular, folclorului. A.V. Câtă muzică populară ați cântat înainte de a alege opera? L.V. Am cântat cu mult înainte. La vârsta de 14 ani am început să apar pe scenă în concerte de muzică populară... A.V. Deci, acela a fost primul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
importul ieftin și de prost gust, ci că au existat perioade în istoria poprului nostru când se trăia curat românește, ne-a declarat doamna profesoară Maria Agapi. Convinși că o mare parte a identității noastre ca popor este reprezentată de folclor, elevii Școlii Normale, conduși de doamna profesoară Maria Borș, au cântat și au dansat pe muzică populară, iar cei de la Funny English, conduși de domnișoara profesoară Dorina îușcă, au rostit vechi colinde românești. Corul Strop de ler, dirijat de domnul
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
devenise Europa Răsăriteană. Popularea Europei Răsăritene a fost ultima operație de dominație intelectuală a Iluminismului asupra acestui spațiu, o populare imaginativă, simbolică, cu oameni cărora li se atribuiau trăsături identitare, rasiale chiar, în concordanță cu noile discipline ale etnografiei, antropologiei, folclorului și științei raselor, ale căror baze se puneau 67. Similar, etapele descoperirii alterității colonizate, definite de semioticianul Tzvetan Todorov, cu referire la cucerirea Americii, au fost: cucerirea, posedarea (colonizarea), distrugerea și/sau reversul (nerealizat) al acestora, comunicarea, înțelegerea, iubirea, toleranța
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
niciodată de preocuparea pentru viața lor, pentru traiul lor și pentru finalitățile cărora, mai mult sau mai puțin conștient, cu toții le suntem supuși și anume plăcerea și fericirea. Omul este o ființă rațională, în înțelesul termenului oferit de Descartes. În folclorul nostru se vehiculează chiar ideea conform căreia cel care a descoperit banii este un norocos și nu-și poate abandona norocul pe stradă. Putem imagina o lume în care găsitorul bancnotei să nu o ridice de pe stradă? Nu, pentru că atunci
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Conceptuală numărul de 12 posturi se asigura astfel: ... - 1 post de la Institutul de Lingvistică; - 1 post de la Institutul de Fonetica și Dialectologie; - 2 posturi de la Institutul de Istorie și Teorie Literară "George Călinescu"; - 1 post de la Institutul de Etnografie și Folclor; - 1 post de la Institutul de Sociologie; - 1 post de la Institutul de Teorie Socială; - 1 post de la Institutul de Matematică; - 2 posturi de la Institutul de Chimie Organică; - 1 post de la Institutul de Geodinamica; - 1 post de la Institutul de Biologie. b) La
HOTĂRÎRE nr. 743 din 24 decembrie 1993 privind avizarea infiintarii unor centre de cercetare ştiinţifică în subordinea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109733_a_111062]
-
2. Circuite hibride 3. Traductoare, senzori 4. Tehnologii noi în industria chimica 5. Terapie cu laser 6. Cercetări în biologie cu aplicații în medicina și agricultura ( 2 teme ) 7. Cercetări în matematica 8. Tehnologii noi în agricultura 9. Etnografie și folclor 10. Donație către Republica Moldova de cărți tehnice românești 11. Inventica 12. Protecția muncii. ---------------------------
HOTĂRÎRE Nr. 884 din 9 decembrie 1994 privind alocarea din Fondul la dispoziţia Guvernului României pentru relaţiile cu Republica Moldova pe anul 1994 a sumei de 100 milioane lei pentru finanţarea unor teme de cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111502_a_112831]
-
nr. 27/1990, sumele provenite din aplicarea timbrului folcloric se încasează de către Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, urmînd a fi utilizate potrivit prevederilor art. 3 lit. j) din Legea nr. 35/1994 , pentru editarea de către Institutul de Etnografie și Folclor a colecției "Disc-document". După înființarea unei organizații de creație în domeniul folcloric, se vor aplica prevederile art. 2 din Legea nr. 35/1994 . Anexă 6 TIMBRUL ARTELOR PLASTICE 1. Potrivit prevederilor art. 1 lit. f) din Legea nr. 35/1994
NORME METODOLOGICE Nr. 48.211 din 12 septembrie 1994 privind perceperea, încasarea, virarea, utilizarea, evidenta şi controlul destinaţiei sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric şi al artelor plastice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111645_a_112974]
-
sau locale, după caz, prin hotărîre și se transmit comisiilor județene, în vederea analizării conținutului acestora. Articolul 3 Prin ordin al prefectului se va constitui în fiecare județ o comisie compusă din 5-9 membri, specialiști în istorie, heraldica, sociologie, economie, geografie, folclor și alte domenii, si un secretariat tehnic. Comisia va fi completată cu reprezentantul unității administrativ-teritoriale a cărei propunere de stema se analizează. Articolul 4 Comisia județeană analizează fiecare propunere de stema, urmărind să se asigure concordanță elementelor acesteia cu specificul
HOTĂRÎREA nr. 64 din 15 februarie 1993 privind metodologia de elaborare, reproducere şi folosire a stemelor judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109264_a_110593]
-
Cotruș s-a fixat asupra lui Horia, imagine simbolică a trecutului național. S-a simțit martir și profet printr-o extrapolare a propriilor sale afecte asupra Craiului neîncoronat al Apusenilor, dar și receptînd vibrațiile eroice ale figurii acestuia, transfigurate de folclor. Vorbind despre Horia, vorbea, grație unui transfer simpatetic, despre sine însuși: "de jos,/ te-ai ridicat drept, pietros, viforos, pentru moți,/ pentru cei săraci și goi, pentru toți.../ și-ai despicat în două istoria,/ țăran de cremene/ cum n-a
Metalirismul lui Aron Cotruș (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12535_a_13860]
-
Lovinescu, așa cum ar fi declinarea numelui de Ion Popescu la debutul originalului poet în cenaclu, și relatează fapte anecdotice din timpul stagiului de doctoranzi în Germania a lui Ion Barbu și Tudor Vianu, care au circulat ca un fel de folclor până în vremea noastră. Un alt portret ce merită să fie remarcat este acela al lui Dinu Nicodin, tip de snob, pe numele lui adevărat Nicolae Ioanid. E destul de asemănător cu acela din abia citatele Memorii ale lui E. Lovinescu: "Bine
I. Peltz memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12541_a_13866]
-
zgură de Hunedoara, după o rețetă a lui Mircea Rednic. Ca un pasionat telespectator ce ești, speri că luaseră cu ei și un televizor portabil unde o oltencuță îndurerată se tânguie, demnă și realistă totuși, la Etno Tv, probând că folclorul autentic e pe mâini bune: Credeai neică că-i mai bine, Să pleci neică de la mine... - Ce om fără suflet! Oftezi cu compasiune. De fapt, la ce să te aștepți de la un ins-ligament din primul vers ? Însă imediat te reechilibrează
Desfătări telespectatorice by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12592_a_13917]
-
printre arbori/ și eu de ea mă lipesc, iubito,/ precum atunci, precum atunci / de făptura ta somnoroasă" (O ceață caldă). Nu o dată sevele acestei imagisticii limpide, înșelător transparente, pornesc din sugestiile folclorice tratate fantast, transpuse pe bolta unor tîlcuri patetice. Folclorul informează lăuntric producția lui Grigore Vieru, în temeiul unei fibre congenere. Nu altminteri a procedat Federico Garcia Lorca, în raport cu poezia populară andaluză, ajungînd, cum afirmă un exeget al său, la "o împletire somnambulică a unor rudimente de acțiune abia indicate
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
piaptănă pletele De dragul Mariei/ Și-a Mântuitorului Lucește pe ceruri/ O stea călătorului” subtilă aluzie la Steaua ce i-a călăuzit pe Magi din Răsărit până la peștera Bethleemului acum 2000 de ani. Eminescu s-a adăpat la izvorul nesecat al folclorului românesc, începutul cunoscutei „Doina” „De la Nistru pân-la Tisa/ Tot Românul plânsu-mi-s-a”, nefiind altceva decât ideea unui colind din Transilvania ce glăsuiește: „P'lângă Mureș, p'lângă Tisa/ Maica Sfântă plimbă-mi-s-a” unde, din dorința de a-L face pe Prunc mai
Aspecte creștine in lirica eminesciană. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_245]
-
1985) a lui Romulus Vulcănescu, voința de a constitui un „panteon autohton” exista deja, dar discursul rămînea mai ponderat: Dragobete, „făptură mitică”, fiind în primul rînd „tînăr, voinic, frumos și bun”. Mai puțin entuziasm mitologic găsim în cercetările vechi de folclor; în ciuda tonului nu întru totul științific, acestea ne apar ca mai puțin atinse de ideologii naționale și comandamente politice, mai dispuse să se păstreze, cu prudență, în limitele faptului atestat local. Simeon Florea Marian, în Sărbătorile la români (1898-1901, reeditare
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
aici se deschide o problemă delicată legată de literaritatea creației populare. Las în seama folcloriștilor să facă, dacă e cazul, completări. Chiar în contextul unei maxime exigențe estetice mi se pare că 11 titluri sunt mult prea puține pentru excelența folclorului românesc. Dintre clujeni, Nicolae Bot, Dumitru Pop și Ion Șeuleanu, componenți ai colectivului de redactori al dicționarului, pot exprima opinii demne de toată atenția. Literatura până la 1800 este reprezentată de 12 titluri, dintre care două de poezie (Viiața lumii de
Catalogul bibliotecii esențiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13114_a_14439]
-
informații. Nu credem că ultima pagină în istoria primarului Sorocii, Aurel Ștefanelli, a pus-o un ofițer NKVDist, în Siberia la Ivdellag, prin care menționează că Aurel Ștefanelli a murit la 31 ianuarie 1945. Nicolae BULAT Muzeul de etnografie și folclor Soroca
Despre scrisorile lui Eminescu, Slavici și Ciprian Porumbescu la Soroca. In: Curierul „Ginta latină” by Nicolae Bulat () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2242]
-
și nu doar istoriografică), neezitând să-și corecteze anumite afirmații din lucrări anterioare despre Bartók. Faptul că stăpânește magistral cele două limbi indispensabile acestei cercetări îi favorizează autorului accesul la sursele principale - arhivele Bartók de la Budapesta. Astfel, descrierea culegerilor de folclor din Banat și Transilvania, inclusiv tipologia acestor culegeri (practic, al doilea capitol), devine un document prețios pentru alți cercetători. Grija pentru o cât mai mare exactitate, probitatea profesională și încercarea păstrării unei obiectivități a aprecierilor personale dau un sentiment de
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
în vederea stabilirii faptului că, într-adevăr, compozitorul a apelat aici la un text original în limba română. În același capitol, demersul analitic se îmbină cu cel etnomuzicologic, în detalierea acelor piese bartókiene ce au o legătură directă sau indirectă cu folclorul românesc. M-au interesat aici analizele modale și precizările terminologice cu privire la anumite concepte (precum modul acustic), dar și argumentația bine fundamentată în cazul tuturor detaliilor melodice, timbrale, ritmice etc. din piesele analizate. Reiese cât se poate de clar faptul că
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
românism și al acestei provincii istorice românești greu încercate, deși la moștenirea publicistică eminesciană accesul a fost foarte târziu. În condițiile vitrege în care multă vreme (până spre sfârșitul anilor 50) nu s-a editat nicio carte în limba română, folclorul poetic românesc păstrat pe cale orală a suplinind în mare această lipsă, Eminescu, descoperit cu întârziere de generația șaizecistă, a fost asumat și identificat cu însăși limba română. În percepția majorității românilor basarabeni, imaginea geniului tutelar este suprapusă peste cea a
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
altă poezie despre drapelul românesc, - Curcubeul, înclusă în volumul Trei iezi (1970), carte interzisă și topită imediat după publicare -, sau că a introdus, tot pentru întâia oară, în primul abecedar alcătuit pentru copiii Basarabiei pagini din Eminescu, Rebreanu, Blaga, din folclorul românesc, că a realizat primul abecedar pentru preșcolari - Albinuța (1970, împreună cu Spiridon Vangheli, în alfabet chirilic, evident, reeditat după 1989 în grafie latină) - după care au învățat și învață încă generații întregi de copii basarabeni -, că a publicat primul text
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
a înaripat masele cu versurile sale (în Mișcarea pentru Eliberare Națională) puse pe note de el însuși sau de Eugen Doga, Ion și Doina Aldea Teodorovici, interpretate cutremurător de aceștia sau de mulți alții și devenite notorii, întrate aproape în folclor prin popularitatea lor, redeșteptând astfel sentimentul național, că a fost unul dintre fondatorii Frontului Popular din Moldova (1989) și ai Marii Adunări Naționale (27 august 1989), că a participat la a XIII-a sesiune a Sovietului Suprem al R.S.S.Moldovenească
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
ales după 1991, el a scris o poezie oracular-mesianică cu valoarea unui strigăt existențial. care a înscris un fenomen unic în spațiul basabean, ca și în cel larg românesc postdecembrist, fiind cântată de stadioane întregi de tineri și circulând asemeni folclorului. Bagatelizată, din păcate, de ignoranți sau răuvoitori, de postmoderniștii marcați de sindromul demolărilor și demitizărilor - care n-au privit-o prin prisma necesarei opere de unire a celor două maluri de Prut prin vers incendiar și muzică pe care aceasta
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
totuși mai aproape,/ cu fiecare clipă de magicul/ ' A fost cândva, odată...'" Nu există în poezia românească de data recentă o mai inspirată reprezentare a familiarizării ființei omenești cu moartea. Poeta prelucrează într-o manieră rafinată o viziune naivă, specifică folclorului românesc: "E toamnă!/ Un soare atât de blând,/ că Moartea stă cu noi în berării/ și, de a toamnei frumusețe îmbătata,/ își uită coasa-n bălării." (München) Așa ceva se poate întâmpla la München numai când există acolo o româncă. Teatru
Setea de poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17656_a_18981]