8,103 matches
-
Călărașilor împotriva domnitorului muntean Alexandru Coconul. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Gherghița făcea parte din plasa Câmpul a județului Prahova, fiind compusă din satele Gherghița, Belciugul, Independența și Ungureni, totalizând 2128 de locuitori. În comună era o școală frecventată de 132 de elevi (din care 46 de fete) și patru biserici: biserica domnească din Gherghița, fondată în 1641 de Matei Basarab; o a doua fondată de un anume căpitan Preda, tot în Gherghița; una în satul Belciugul, de la începutul
Comuna Gherghița, Prahova () [Corola-website/Science/299757_a_301086]
-
cumpără o suprafață de 900 de hectare, și începe lucrările pe 20 ianuarie 1969. Noii locuitori se așază la Louvain-la-Neuve în 1972. Numărul studenților era totuși redus. În 1973, doar 676 de personae locuiau în Louvain-la-Neuve, dar numărul celor ce frecventau noua universitate se ridica la vreo 1500. În 1981, numărul neoluvaniștilor se ridică la 10.477. În ziua de astăzi, orașul are 10.000 de locuitori, plus 19.600 de studenți în cămine. Cum LLN e un oraș creat de
Louvain-la-Neuve () [Corola-website/Science/299768_a_301097]
-
său. Mai departe, dezvoltarea talentului este supervizată de către Wilhelm Würfel, renumit pianist și profesor al Conservatorului din Varșovia. Acesta îi predă lecții valoroase de orgă, posibil chiar pian, însă la un interval neregulat de timp. Între 1823 și 1826 Chopin frecventează cursurile Liceului din Varșovia, acolo unde își desfășura activitatea tatăl său. Odată cu toamna anului 1826, Chopin începe studiul teoriei muzicale, basului continuu și compoziției alături de compozitorul Józef Elsner în cadrul Conservatorului. Este posibil ca Chopin să fi avut contact cu Elsner
Frédéric Chopin () [Corola-website/Science/299123_a_300452]
-
recensământ la 118.000 de adepți. Unii baptiști obiectează la aplicarea etichetelor "protestant", "denominațiune", "evanghelic" sau chiar "baptist" cu privire la ei înșiși sau la bisericile lor, în timp ce alții acceptă aceste etichete. Unii resping eticheta "baptist", preferând să fie numiți "creștini care frecventează biserici baptiste". În plus, o modă recentă (mai ales între megabiserici și cei care îmbrățișează "mișcarea căutătorilor") este de a elimina adjectivul "baptistă" din numele bisericii, fiind perceput ca o barieră în comunicarea cu persoanele care au vederi negative despre
Baptism () [Corola-website/Science/299130_a_300459]
-
al Școlii de Literatură "Мihai Eminescu" din București (de unde a fost exmatriculat în urma unei vizite făcute lui Tudor Arghezi, care era în dizgrația autorităților vremii). Și-a continuat studiile la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, unde îl frecventa pe Lucian Blaga, motiv pentru care la absolvire nu a primit repartiție. A revenit la Oradea, unde a lucrat ca funcționar la „Societatea de Științe Istorice și Filologice” și ca profesor de școală, după care a devenit pentru un deceniu
Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Science/299159_a_300488]
-
firme de consultanță precum și în domeniul editorial. În ultimii ani ai regimului comunist inițiază activități de rezistență activă anticomunistă. Organizează grupuri de tineri, promovând, în special în mediile studențești, valori și repere culturale românești interzise sau marginalizate în timpul regimului comunist. Frecventează unul din cele mai prestigioase grupuri intelectuale din acea vreme, constituit în jurul filosofului Petre Țuțea, redutabil oponent al regimului comunist. Este apropiat de personalități culturale ca Ioan Alexandru, Dumitru Stăniloae, Ernest Bernea, George Munteanu ș.a. Organizează dezbateri și colocvii, promovând
Marian Munteanu () [Corola-website/Science/299192_a_300521]
-
transumaniști autodeclarați s-au întâlnit formal la începutul anilor 1980 la Universitatea din California, Los Angeles, care a devenit centrul principal al gândirii transumaniste. Aici, FM-2030 a ținut cursuri despre ideologia sa futuristă "a treia cale". La centrul media EZTV frecventat de transumaniști și alți futuriști, Natasha Vita-More a prezentat "Breaking Away", filmul ei experimental din 1980 pe tema descătușării oamenilor din limitările lor biologice și din gravitația pământului, în drumul lor către spațiu. FM-2030 și Vita-More au început în scurt
Transumanism () [Corola-website/Science/299200_a_300529]
-
urmat o școală evreiască de meserii, în urma căreia a primit calificarea de lăcătuș. Între anii 1944-1946 recuperează clasele pierdute, iar în 1947 susține examenul de bacalaureat. Îmbrățișează doctrina comunistă, întrând în contact cu aceasta între anii 1945 - 1947, când a frecventat anumite grupări ale UTC-ului, iar mai apoi pe cele ale Tineretului Progresist. După intrarea în Partidul Comunist, se înscrie la cursurile Universității din Cluj, unde întâlnește mulți studenți cu convingeri asemănătoare. Între anii 1949-1953 este trimis la studii la
Ion Ianoși () [Corola-website/Science/299196_a_300525]
-
seria Enderby); în casa "Applegarth" din satul Etchingham, Sussex, situată la doi pași de rezidența Burwash în care locuise Rudyard Kipling, precum și în Chiswick (surburbie a Londrei), aflată în apropierea studiourilor TV BBC White City pe care Burgess le-a frecventat în acea perioadă. După vacanța petrecută împreună cu soția sa în URSS, unde s-au oprit la Sankt-Petersburg (Leningrad), Burgess a scris "Honey For the Bears" (trad. "Miere pentru urși") și a conceput parțial limbajul folosit în "Portocala Mecanică". Catre sfârșitul
Anthony Burgess () [Corola-website/Science/299222_a_300551]
-
a fost creatorul total. L-au cântat Mihaela Mihai și Sergiu Cioiu precum și Margareta Pâslaru, Cornel Constantiniu, Doina Spătaru, Liana Lungu, Luminița Dobrescu, Mirabela Dauer, Corina Chiriac. Legătura dintre și Constantin Brâncuși este profundă. La vârsta de 20 de ani, frecventând cenaclul Elenei Farago din Craiova, ia contact cu creația geniului născut la Hobița. Mentori i-au fost profesorii Nicolescu Plopșor și Vasile Paleolog. Cu modestia care îl caracterizează, ascunde faptul că și datorită intervenției sale, în deceniul al șaselea al
Alexandru Mandy () [Corola-website/Science/299263_a_300592]
-
anul 1925. A funcționat în case particulare, în localul școlii și la Căminul cultural, astăzi funcționează în localul din curtea Primăriei, construit în 1964. Primele date statistice referitoare la efectivele școlare din localitate se referă la anul școlar 1919-1920, când frecventau școala un număr de 268 de elevi, pregătiți de trei învățători și trei profesori. Numărul de elevi a crescut constant, astfel încât în anul școlar 1948-1949 frecventau școala un număr de 268 de elevi, pregătiți de opt învățători și doisprezece profesori
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
statistice referitoare la efectivele școlare din localitate se referă la anul școlar 1919-1920, când frecventau școala un număr de 268 de elevi, pregătiți de trei învățători și trei profesori. Numărul de elevi a crescut constant, astfel încât în anul școlar 1948-1949 frecventau școala un număr de 268 de elevi, pregătiți de opt învățători și doisprezece profesori. După colectivizare, un mare număr de lociutori sau stabilit în mediul urban, determinând scăderea populației școlare. În 1989-1990 numărul de elevi era de 190, astăzi numărul
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
număr de 268 de elevi, pregătiți de opt învățători și doisprezece profesori. După colectivizare, un mare număr de lociutori sau stabilit în mediul urban, determinând scăderea populației școlare. În 1989-1990 numărul de elevi era de 190, astăzi numărul elevilor care frecventează cursurile este de 145 în cele două unități, Școala cu clasele I-VIII Apoldu de Jos și Școala cu clasele I-IV Sîngătin. Printre numeroșii dascăli de excepție care au funcționat în școală se numără cățiva fii ai satului, dintre
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
această legătură a fost datorată hazardului, deoarece locuințele amândurora se aflau pe colina pariziană Montagne Sainte-Geneviève. Există zvonuri ale unei relații prealabile între Alexandrine și Paul Cézanne. Alexandrine ar fi putut fi model pentru grupul de pictori pe care îl frecventa Zola. Nicio dovadă însă nu justifică aceste afirmații. Începând cu 1863, Zola colaborează episodic, apoi regulat după 1866, la rubricile de critică literară și artistică ale diferitelor ziare. Cotidienele îi îngăduie tânărului autor să își publice textele rapid și astfel
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
Le Parnasse contemporain" publicată de editură Lemerre în 1875, poeziile lui Verlaine, Mallarmé, Charles Cros. Devine bibliotecar la Senat (1876). Apare primul său roman "Le Crime de Sylvestre Bonnard" (Crimă lui Sylvestre Bonnard) (1881), premiat de Academia franceză. Începe să frecventeze saloanele doamnelor de Loynes și Arman de Caillavet (1883). În același an are loc întâlnirea sa cu Renan. Este reprezentată piesă "Noces corinthiennes" (Nuntă din Corint) în anul 1884. Devine director al revistei "Leș Lettres et leș Arts" (1885) și
Anatole France () [Corola-website/Science/299900_a_301229]
-
publică din Exeter până în clasa a noua, când s-a înscris la Phillips Exeter (clasa din 1982), așa cum au făcut și frații săi mai mici Valerie (1985) și Gregory (1993). După ce a absolvit cursurile Phillips Exeter în 1982, Brown a frecventat cursurile Colegiului Amherst, unde era un membru al frăției Psi Upsilon. Juca squash, cânta Clubul Coral Amherst și era un student al scriitorului Alan Lelchuk. Brown a absolvit Amherst cu o dublă specializare, în Spaniolă și Engleză în 1986. Mai
Dan Brown () [Corola-website/Science/299305_a_300634]
-
Mondială”, unde descoperă pictura generației mai vârstnice: Corot, Millet, Daubigny, Delacroix. Este entuziasmat în special de operele lui Gustave Courbet, expuse simultan cu expoziția „Pavilionul Realismului”. Va avea nevoie totuși de zece ani pentru a înțelege și aprofunda arta lor. Frecventează câteva școli, se duce prin ateliere, dar nicăieri nu rămâne pentru mult timp. Încă de la început are o simpatie pentru pictura peisajelor, de aceea este interesat mai ales de cercul de la Barbizon (Millet, Daubigny) și de creațiile lui Corot, în
Camille Pissarro () [Corola-website/Science/299304_a_300633]
-
Occident (spre exemplu între august și octombrie 1863). Polina și Dostoievski se întâlnesc la Paris în luna august 1863, dar tânăra începe să-l tachineze spunându-i că s-a îndrăgostit de un student spaniol. În Wiesbaden și Baden-Baden, scriitorul frecventează cazinourile și prinde gustul jocurilor de noroc. Situația sa materială este însă precară, mai ales că, după moartea fratelui și a soției, este nevoit să îl întrețină pe fiul vitreg Pavel Aleksandrovici Isaev și devine principalul sprijin al familiei defunctului
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
dinainte de anul 1867, privitor la copilăria lui Klimt, nu avem aproape nici un fel de informații. Se dovedește de timpuriu talentat la desen, la 14 ani reușește la examenul de admitere la ""Kunstgewerbeschule"" ("Școala de Arte Aplicate") din Viena. Doi ani frecventează cursurile acestei școli și, concomitent, învață pictura în atelierul maestrului Ferdinand Laufberger. În 1879 ia parte, sub îndrumarea lui Hans Makart, la organizarea festivităților prilejuite de de aniversarea a 25 de ani de căsătorie a cuplului imperial. Fratele său, Ernst
Gustav Klimt () [Corola-website/Science/299357_a_300686]
-
cursurile acestei școli și, concomitent, învață pictura în atelierul maestrului Ferdinand Laufberger. În 1879 ia parte, sub îndrumarea lui Hans Makart, la organizarea festivităților prilejuite de de aniversarea a 25 de ani de căsătorie a cuplului imperial. Fratele său, Ernst, frecventează aceeași școală de artă. Cei doi frați, împreună cu un coleg, Franz Matsch, decid să lucreze în comun, și tinerii artiști primesc mici comenzi: decorări ale unor porțelanuri, proiecte pentru ilustrații. În 1880 obțin două comenzi mari: lucrări de decorațiuni la
Gustav Klimt () [Corola-website/Science/299357_a_300686]
-
după ureche" și dovedind un talent muzical deosebit. Începe să ia lecții de la diverși muzicieni, pana cand fu prezentat cunoscutului pedagog, Charles Hambitzer, care îl învăța tehnică de execuție convențională, îi face cunoscuți maeștrii muzicii europene și-l încurajazează să frecventeze concertele de muzică clasică. Ia în același timp lecții de compoziție cu compozitorul Rubin Goldmark. În 1916, prima sa compoziție, ""Rialto Ripples"", înregistrează un oarecare succes comercial. Doi ani mai tarziu, cunoaște primul succes răsunător cu cântecul ""Swanee"", scris pentru
George Gershwin () [Corola-website/Science/299404_a_300733]
-
departe de tradițiile epocii ca temă și tehnică picturală. Cu excepția lui Delacroix, care făcea parte din juriu, trezește sentimente ostile și este refuzat. Doi ani mai târziu, în 1861, tabloul său ""Cântărețul spaniol"" este selecționat. Vestit pentru eleganța sa, Manet frecventează concerte la modă, cafenele, parcuri. În aceste locuri își găsește inspirația pentru tablourile sale înfățișând viața pariziană. Unei astfel de seri i se datorează tabloul pictat în 1862, ""Concert în parcul Tuilleries"", în care putem recunoaște prietenii pictorului, printre care
Édouard Manet () [Corola-website/Science/299420_a_300749]
-
ani. În 1885 se înscrie simultan la Facultatea de Drept și la Facultatea de Litere și Filosofie, ambele din cadrul Universității București. Cu Titu Maiorescu, care îi este profesor, și care îl remarcă imediat, stabilește legături spirituale puternice și de durată. Frecventează, de asemenea, cursurile profesorilor Constantin Dumitrescu-Iași, Bogdan Petriceicu Hașdeu, V. A. Urechia, Grigore Tocilescu. În 1888, obține licența în drept cu teza ""Despre contracte"", cu mențiunea magna cum laude. În 1889, trece examenul de licență în filosofie cu lucrarea ""Realitatea
Constantin Rădulescu-Motru () [Corola-website/Science/299448_a_300777]
-
După ce a studiat un semestru la München, fiind student al lui Carl Stumpf, se mută la Leipzig. Acolo, timp de trei ani, lucrează în laboratorul vestitului psiholog Wilhelm Wundt. Alături de studiile psihologice, pe care le face sub îndrumarea profesorului Wundt, frecventează și alte cursuri, dintre care cele de fizică, fiziologie, chimie, psihiatrie și matematică sunt cele pe care le frecventează regulat. De asemenea, frecventează cursul de filologie română, ținut de profesorul Gustav Weigand. Se căsătorește cu o nemțoaică, care refuză să
Constantin Rădulescu-Motru () [Corola-website/Science/299448_a_300777]
-
de trei ani, lucrează în laboratorul vestitului psiholog Wilhelm Wundt. Alături de studiile psihologice, pe care le face sub îndrumarea profesorului Wundt, frecventează și alte cursuri, dintre care cele de fizică, fiziologie, chimie, psihiatrie și matematică sunt cele pe care le frecventează regulat. De asemenea, frecventează cursul de filologie română, ținut de profesorul Gustav Weigand. Se căsătorește cu o nemțoaică, care refuză să-l însoțească în România. Ca atare, această căsnicie nereușită va fi desfăcută ulterior. În 1892, își adaugă numele de
Constantin Rădulescu-Motru () [Corola-website/Science/299448_a_300777]