7,390 matches
-
discipoli, o paradigmă sociologică de rezonanță națională și internațională ce a susținut și generat prima Școală sociologică națională și o vastă mișcare monografică. Momentele principale ale construcției paradigmei sociologiei monografice pot fi sintetizate după cum urmează: utilizarea sistemului monografiei sociologice ca fundament analitic al cercetărilor nemijlocite pe teren a satelor românești, prin operaționalizarea lui în tipurile fundamentale de ipoteze ale cercetării empirice (ipoteza monografiei exhaustive sau integrale, ipoteza monografiei cu problemă-cheie, ipoteza monografiei sumare sau tipologice, comparative, ipoteza monografiei zonale cu și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
erau imposibil de aplicat marilor creații omenești. În același timp, D. Gusti a evaluat critic experiența lui Wundt, făcând două observații de mare finețe analitică: a) psihologia experimentală centrată pe viața sufletească a individului ar fi trebuit să servească drept fundament indispensabil cercetării vieții sociale. Dar la Wundt nu se face legătura între tratarea problematicii psihologiei popoarelor și rezultatele psihologiei experimentale; b) psihologia popoarelor descrisă de Wundt nu pleca de la popor sau de la națiune, ci doar de la manifestările lor variate, ignorându
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
c) K. Marx, E. Durkheim, M. Weber și T. Parsons; d) G.H. Mead, A. Schutz, P. Berger și T. Luckmann. Respectând simetria față de prima secțiune, în capitolul următor sunt analizate la nivelul celor trei discipline (economie, științe politice și sociologie) fundamentele teoriei neoinstituționale. În economie sunt trasate cadrele conceptuale ale teoriilor costurilor tranzacției (O. Williamson, D. North), inițiate de R. Coase, și ale teoriilor evoluționiste (S. Winter și R. Nelson). În științele politice sunt prezentate perspectivele instituționalismului istoric și ale teoriilor
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
conceptuale ale teoriilor costurilor tranzacției (O. Williamson, D. North), inițiate de R. Coase, și ale teoriilor evoluționiste (S. Winter și R. Nelson). În științele politice sunt prezentate perspectivele instituționalismului istoric și ale teoriilor alegerii raționale. În ceea ce privește sociologia, abordarea pornește de la fundamentele sau liniile teoretice pe baza cărora se construiesc analizele neoinstituționale: teoriile cognitive inițate de concepția lui H. Simon, teoriile fenomenologice și culturale inspirate de concepțiile lui C. Geertz în antropologie, P. Berger și T. Luckmann în sociologie și studiile de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
majoră a neoinstituționalismului în sociologie” (p. 79). Acest ultim pilon se focalizează pe „concepțiile împărtășite ce constituie natura realității sociale și cadrele prin care se produce semnificația” (p. 79). Aceste sisteme sunt operaționalizate, fiecare oferind o bază de supunere, un fundament al ordinii, mecanisme de impunere, o logică, o serie de indicatori și fundamente ale legitimării. Schema detaliată a acestei operaționalizări (p. 74, tabelul 3.1) poate constitui pentru cei interesați de acest domeniu un instrument foarte util și bine sistematizat
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
concepțiile împărtășite ce constituie natura realității sociale și cadrele prin care se produce semnificația” (p. 79). Aceste sisteme sunt operaționalizate, fiecare oferind o bază de supunere, un fundament al ordinii, mecanisme de impunere, o logică, o serie de indicatori și fundamente ale legitimării. Schema detaliată a acestei operaționalizări (p. 74, tabelul 3.1) poate constitui pentru cei interesați de acest domeniu un instrument foarte util și bine sistematizat pentru înțelegerea de ansamblu a cadrelor de analiză instituțională. R. Scott își îmbogățește
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
creșterea productivității muncii și creșterea salariilor, cu consecințe asupra evoluției cursului de schimb și a competitivității internaționale; acumulările de rezerve create de creșterea productivității muncii au fost mereu erodate de o politică a veniturilor cu tentă electorală, fiind afectat însuși fundamentul aprecierii reale a monedei naționale și implicit convergența reală. Aceeași nesincronizare aciclică în mix-ul de politici economice, face ca în prezent cele mai favorabile condiții monetare, din ultimii 20 de ani, să nuși poată îndeplinii rolul de stimulare a
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
diferența dintre absorbția actuală și cea „potențială”. Chinn și Prasad (2003) și mai târziu Lee et al. (2008) definesc absorbția „potențială” ca absorbția întâlnită în condițiile în care outputul se află la nivelul potențial iar contul curent este corelat cu fundamentele macroeconomice (cu alte cuvinte current account norms așa cum sunt definite de autorii citați - „valori ale contului curent consistente cu determinantele pe termen mediu ale balanței economii-investiții”). 2.3. Estimarea CAAB pentru România. Analiza comparativă CAB versus CAAB. Implicații pentru politicile
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
CAAB. Implicații pentru politicile macroeconomice Prima etapă în calculul CAAB în cazul României este legată de estimarea valorilor de echilibru ale contului curent (a*t - current account norms). Am estimat valorile de echilibru ale contului curent (current account norms) în raport cu fundamentele macroeconomice pentru perioada 2000-2012, plecând de la metodologia macroeconomic balance approach (abordarea bazată pe ipoteza echilibrului macroeconomic). Această procedură pornește de la ipoteza că soldul contului curent în cazul unei țări este egal cu soldul balanței economii-investiții și deci, variabilele ce influențează
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
mai mare risc îl reprezintă reversarea măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare. Practic, nefinalizarea ajustării fiscale ar aduce costuri majore. Primul risc este cel legat de căderea puternică a credibilității procesului de ajustare fiscală. Prin creșterea salariilor și pensiilor fără fundament de productivitate și, respectiv, finanțare, în ambele cazuri, ar demonstra angajamentul limitat al guvernului pentru finalizarea unui proces la care s-a angajat față de creditorii internaționali, investitori, populație etc. Al doilea risc l-ar reprezenta activarea scenariului negru pentru România
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
G. face distincție între „biografia poetului” și „biografia omului”, numai prima interesându-l pe critic. Determinantele operei s-ar afla în ființa scriitorului, în întâlnirea unor predispoziții native „cu anumite împrejurări biografice, istorice și cu un anume univers cultural”. Investigând fundamentele operei, criticul se oprește inițial la „sentimentul misterului cosmic”, pe care îl evidențiază în toate componentele operei lui Blaga, inclusiv în filosofia sa. Gândirea magică și gândirea mitică - consideră exegetul - își au sorgintea în copilărie și în orizontul satului, văzut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287139_a_288468]
-
o structură simplă dacă fiecare axă (factor) va traversa grupul de variabile. Vezi spre exemplificare figura 10, unde avem următoarea structură factorială: Figura 10. Obținerea unei structuri simple prin examinarea configurației grafice a variabilelor O a doua abordare are ca fundament o metodă de rotație analitică, susținută de o procedură matematică, în care nu intră judecăți subiective. Metoda de rotație poate fi ortogonală (păstrează ortogonalitatea factorilor după rotație) sau oblică. Există mai multe metode de rotație ortogonale și oblice. Voi descrie
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
acest faimos maestru, Gautama se îndreaptă spre Răjagṛha, capitala regatului Magadha. Regele Bimbisăra, fermecat de tânărul ascet, îi oferă jumătate din regat, dar Gautama refuză această ispită și ajunge discipolul unui alt maestru, Udraka Rămaputra (păli: Uddaka Rămaputta), care expunea fundamentele și scopurile Yogăi. În scurt timp, Gautama l-a convins pe noul său maestru de realizările sale anterioare, iar acesta i-a explicat cum se poate ajunge la o nouă stare numită „nici percepție, nici non percepție”. Când Gautama a
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
tânguirea existențială și deplângerea soartei trecătoare. Învățătura lui Buddha presupune o viziune realistă asupra vieții și a lumii și privește lucrurile în mod obiectiv (yathăbhūtaṃ). Morala buddhică se reduce la un ansamblu prescriptiv de reguli, fără ca acestea să aibă un fundament filosofic propriu-zis. Pe de o parte, această morală interzice, prin intermediul unor reguli, săvârșirea unor fapte reprobabile, precum furtul, minciuna și uciderea, iar pe de altă parte, cultivă unele valori ale moralei laice: generozitatea, modestia, bunătatea, respectul și înțelegerea tuturor ființelor
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
manager de proiect, expert, formator pentru managementul și evaluarea educațională și instituțională, expert evaluator ARACIS în domeniul administrării afacerilor. A publicat: Introducere în Științele sociale (2011), Micro și macroeconomie, Sinteze și aplicații (2010), Doctrine economice (2010), Etica în afaceri (2008), Fundamente epistemologice ale comunicării (2008), Comunicare și relații publice (2007), Management educațional (2004), Managementul carierei didactice (2002). Silvia Popescu, (c) 2013 Institutul European, Iași www.euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 euroedit@hotmail.com Descrierea CIP
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
nivelul și complexitatea pregătirii mele, las o parte din exponate să-mi comunice despre creațiile culturale din diferite epoci), studiul Silviei Popescu îmi dovedește că interculturalitatea trebuie abordată științific, cu ajutorul unor definiții ale conceptelor importante, al unor principii transformate în fundamente, al unor abordări logice argumentative și demonstrative, astfel încât comunicarea interculturală să asculte de imperative tehnologice, demografice, de pace, de conștiință de sine, de moralitate. Studiul Silviei Popescu accentuează asupra raportului dintre cultură și limbă, pentru că limbajul este implicat în transmiterea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
știință este reprezentată de Comunicarea interculturală. La data apariției cărții, teoria cunoașterii științifice era dominată de o tendință formalistă și normativă, dar Kuhn, prin conceptul său de "paradigmă", revoluționează gândirea științifică. Paradigmele stau la baza acordului oamenilor de știință asupra fundamentelor ce disting orice cercetare științifică matură; ele sunt definite ca "realizări științifice universal recunoscute, care, pentru o perioadă, oferă probleme și soluții model unei comunități de practicieni"5. Orice știință evoluează din înșăși natura umană, din frământările vieții prin care
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
este un alt element critic al tranzacțiilor interculturale. Aceasta reprezintă orientarea culturală către lucruri precum Dumnezeu, natură, viață, moarte, univers și alte teme filosofice legate de "ființare". Aceasta ne ajută să ne plasăm în univers, are rădăcini atemporale și reprezintă fundamentul oricărei culturi, pe care o influențează la un nivel profund, cu efecte subtile și dificil de relevat. Concepția despre lume influențează chestiuni foarte diferite, de la felul cum îi vedem pe ceilalți, la cum ne petrecem timpul ș.a. Credințele religioase reprezintă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Legătura dintre aceste două perspective ne poate ajuta să înțelegem mai bine barierele cu care se confruntă femeile sau bărbații în evoluția lor profesională. Studiile referitoare la modul cum sunt percepute cauzele performanței pornesc de la teoria atribuirilor. Bazându-se pe fundamentele puse de teoria lui Weiner încă din anii 70, cercetările tind să se focalizeze pe 4 cauze principale ale performanței, care pot fi privite din punctul de vedere al locusului (intern/extern) și al stabilității (stabil/instabil): * abilitatea cauză internă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
François; Rus, Călin, Interculturalitate: cercetări și perspective românești, Presa Universitară clujeană, Cluj Napoca, 2002; Popa M., Petelean A., Management comparat, vol. 1-2, Ed. "Dimitrie Cantemir", Tirgu-Mureș 2001; Popescu, Silvia, Comunicare și relații publice, Editura Universității "Titu Maiorescu", București, 2007; Popescu, Silvia, Fundamente epistemologice ale comunicării, Editura Renaissance, București, 2008; Pratt, Marry Louise; Manley, Ron G.; Bassnett, Susan, Intercultural dialogue, British Council, 2004; Raymond, Jean-Jacques, L'action culturelle exterieure de la France, éditions La Documentation Française, Paris, 2000; Rey, Micheline, De la logica "mono" la
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
cetățenia globală, consolidează atașamentul față de prima, fiindcă nu poate satisface aspirațiile celei de-a doua. Simultan, ele adoptă niște politici care, fără a lua în calcul precedentul sovietic de redistribuire a resurselor spațiului în profitul periferiilor, consolidează în egală măsură fundamentul statelor naționale în diferitele lor republici. De altfel, în ceea ce o privește, Cehoslovacia se inspiră din experiența moscovită. Subdezvoltată la început din toate punctele de vedere, Slovacia se va transforma economic și social grație prelevării continue operate asupra vecinei sale
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ROLUL COMUNITĂȚILOR LOCALE ÎN DEZVOLTAREA TURISMULUI DIN PARCUL NAȚIONAL MUNȚII RODNEI - REZERVAȚIE A BIOSFEREI John Samad SMARANDA Ariile protejate - fundament pentru dezvoltarea turismului Stabilirea ariilor protejate de către societăți este un fenomen cu o veche tradiție, cu motivații culturale, științifice sau de altă natură. În multe cazuri, impulsul inițial în constituirea acestor zone a fost călătoria, ceea ce a determinat ca legătura
ROLUL COMUNIT??ILOR LOCALE ?N DEZVOLTAREA TURISMULUI DIN PARCUL NA?IONAL MUN?II RODNEI - REZERVA?IE A BIOSFEREI by John Samad SMARANDA () [Corola-publishinghouse/Science/83108_a_84433]
-
Ethridge s-a Întors În Statele Unite și și-a redactat raportul către Departamentul de Stat? După cum am observat, americanii au plecat documentați la Conferința de la Moscova, În decembrie 1945. Raportul Ethridge și memorandumurile politice ale Departamentului de Stat au constituit fundamentul informațional al americanilor la Conferință. România (ca și Bulgaria) a fost prezentă În discuțiile dintre „greii” lumii, dar undeva la coada listei. Pentru dezamorsarea crizei, s-a convenit intrarea În guvernul Groza a doi miniștri din partea opoziției (un liberal și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
o plaseze autorii: aceea a științei politice. Trebuie spus dintru Început că această „istorie analitică a Convenției Democratice”, deși refuză „amprenta partizanatului politic sau a comentariului bazat În special pe opinii și judecăți de valoare” și ține să aibă ca fundament „judecăți empirice, factuale, teoria politică și comparativismul politic” („Prefață”, p. 11), stă În mod clar sub semnul subiectivității autorilor, ceea ce nu e neapărat un factor malign. În articolul „O istorie cu miză a Convenției Democratice” din Observator cultural (nr. 171
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și alezat tamburi de frână │ 5 1.1.269.│Dispozitive și pupitre comandă program │ 7 1.1.270.│Dispozitive/Aparate pentru tăiat hârtie │ 5 1.1.271.│Dispozitive universale pentru verificare și reglare aparatură artileristică │ 15 Nuci de numerotat imprimate, fundamente de lemn pentru coli │ 4 1.1.275.│Documentele care fac parte din colecțiile pentru copii │ 3 1.1.279. Dulapuri metalice pentru armamentul și muniția de infanterie, tocuri și cutii │ 10 │ │ │metalice pentru aparatură artileristică - în folosință 1.1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214672_a_216001]