7,834 matches
-
să supraviețuiască asaltului frazeologic. Dincolo de revizuirea constituției, destinată a elibera națiunea din opresiunea votului cenzitar, critica liberal conservatoare expune un nivel al politicii practice ignorat de visătorii utopici. Educația, descentralizarea, organizarea unei magistraturi independente sunt tot atâtea promisiuni abandonate după generoasa lor codificare. Efectul progresului este subminat de această continuă accelerare, în absența unei temeinicii a edificării. Logica maioresciană, asemenea celei a lui P.P. Carp, fidelă prudenței, se obstinează să puncteze dificultatea cu care se articulează, în spațiul autohton, acel civism
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
de la 1866 și compromisul pe care ea îl ipostaziază, epoca luptelor revoluționare a ajuns la sfârșit. Viitorul nu mai poate fi așezat sub semnul unei mistici a utopiilor, după cum nu mai poate fi redus la invocarea unui set de concepte generoase. Epoca de la 1884 este a construcției lucide și de durată. Cuvântul de ordine pe care îl descoperim în pledoariile lui Carp este întoarcerea la realitate și încercarea de resuscitare a fondului organicității autohtone. În termenii lui Maiorescu, „Era nouă“ este
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
cabinetelor asupra voinței naționale va crește. Masa rurală, neprotejată împotriva acestor intervenții brutale, va furniza alibiul care să justifice coruperea reprezentării politice. Logica lecturii lui P.P. Carp îl plasează cu un pas înaintea contemporanilor săi. În afara asanării climatului electoral, reforma generoasă este cărămida pe care se așază tirania electivă a guvernelor care se succedă. Vasăzică, dacă dvoastre - și acesta este ținta guvernului - dacă dvoastre vreți să ridicați nivelul de neatârnare al colegiilor, atunci, bazat pe experiența trecutului, eu trebuie să zic
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
efectelor lor «interne» asupra membrilor, cât și datorită efectelor «externe» asupra corpului politic, în general. în interior, asociațiile induc membrilor lor obișnuința cooperării, solidaritatea și conștiința publică. Tocqueville sesiza că «sentimentele și ideile nu se reînnoiesc, inima nu devine mai generoasă, iar spiritul uman nu se dezvoltă decât prin acțiunea reciprocă a oamenilor, a unora asupra celorlalți». Această observație este susținută de sondajele cuprinse în Cultura Civică, întreprinse în cinci țări, printre care și Italia, sondaje care arată că membrii asociațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
parohia greco-catolică, constituită la 27 februarie 1954 de către mons. Octavian Bârlea, a acționat pe plan spiritual, social și cultural pentru ajutorarea exilaților români, de cele mai multe ori indiferent de religia lor. Astfel, sediul Misiunii de pe strada Ribera a oferit un spațiu generos activităților culturale ale intelectualilor din exil. Pe plan cultural, Misiunea s-a implicat în organizarea sărbătorilor naționale ale românilor în colaborare cu alte asociații ale exilaților, prin găzduirea de reuniuni mai mult sau mai puțin formale ale intelectualilor din exil
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
abordare a istoriei recente. Karpinski se autolimitează intenționat la cronica celor 46 de ani ai regimului, asumându-și selecția faptelor și concisele judecăți conclusive care le însoțesc. Rezultă un calendar surprinzător, pe care îl regăsim în bună măsură și în generoasa narațiune a lui Buhler, cu aceeași asociere a incidentului de stradă cu decizia politică la vârf. Spre deosebire de Pierre Buhler, Karpinski eludează în mod explicit medierea între aceste paliere, el neplângându-se atât de implicarea directă a contemporanului în realitatea pe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
comunei Scobinți, jud. Iași, Gheorghe Hrițcu au semnat un acord de înfrățire întrecele două localități prin care și-au promis să-și fie alături la bine și la râu. „Am venit în R. Moldova pentru prima data. Îmi pare foarte generoasă ideea înmagazinării unei activități umane de sute de ani. E prima noastră înfrățire, prin care vom face schimburi de experiență, ne vom ajuta în problemele economice pe care le avem la nivel de comune”, ne-a spus primarul din Scobinți
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
de rigiditate și de conservatorism. Educarea capacităților creatoare în procesul de învățământ a constituit obiectul a numeroase studii și cercetări de-a lungul vremurilor. Astăzi este unanim admis punctul de vedere conform căruia oamenii se nasc cu însușiri diferite, mai generoase sau mai sărace. “Zestrea ereditară prescrie limita superioară până la care poate ajunge individul, dar nu asigură și atingerea acestui scop, căci intervine mediul, educația, blocaje ori diverși factori ce pot influența pozitiv ori negativ zestrea genetică.” Psihologul român Al. Roșca
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
Proză: Amintiri. Povestiri romantice, ediție comentată de Alexandru Marcu, Scrisul Românesc, Craiova, 1930, p. 104. În octombrie 1879, Alecsandri XE "Alecsandri, Vasile" a ținut un discurs În Senat Împotriva acordării de drepturi cetățenești evreilor - Poporul român este „un popor blând, generos, ospitalier, inteligent, iubitor de progres”; un popor care a Învins pe toți cotropitorii, dezastrele, persecuțiile. De data aceasta el se află În fața unei noi invazii, a evreilor, care vin din Nord, jinduiesc după frumoasa țară a românilor, vor să o
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
de nehotărâre) Domnule Alex, eu cred în latura umană, nu în modestie. Eu nu știu ce înseamnă modestie... A.V. Credeți că a fi uman, înseamnă de toate. N.M. Da, nu suntem perfecți. Sunt convinsă că sunt și arogantă, și prietenoasă, și generoasă, și zgârcită le am pe toate. Știți ce îmi amintesc? Iarăși amintiri... Eram în București, și am participat la o audiție pentru un mare impresar din acea vreme, era o femeie, iar domnul Herlea ne-a oferit casa lui, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
simt când începe să analizeze fiecare frază. Nimeni nu-i perfect. Dar, ce pot să vă spun este că fiecare artist, pe scenă, vrea să dea tot ce poate. Pentru mine, nici un artist nu are defecte. Eu sunt mult mai generoasă decât lumea muzicală, să spun așa. Văd sclipirea din fiecare voce. Și acel ceva care care îl atrage să fie pe scenă, să fie artist. A.V. În ce țară ați simțit cel mai mult acest tip de public, simplu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
A.V. E de prisos să vă întreb dacă mergeați la concertele celor două orchestre importante din București a Filarmonicii și a Radioteleviziunii. O.V. Mergeam la concerte, da. Mi-l amintesc pe George Georgescu, îi văd și acum mișcarea generoasă a mâinii deasupra tuturor instrumentelor din orchestră, mergeam duminică dimineața la concertele dirijate de Mihai Brediceanu. Important este că, în clasa a XII-a, aveam noțiuni de mișcare a brațelor, de urmărire a partiturii. Ca student, sigur, lucrurile au luat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Hamlet. De ce Hamlet? Din mai multe motive. În primul rând, mi-era dor de un text clasic. De la Nora eu n-am mai lucrat pe un text clasic. Mi-era pur și simplu dor de conflicte mari și de tematici generoase, cu incomparabil mai mare greutate decât în textele contemporane. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, după Vremea dragostei, vremea morții și Balul simt nevoia unei schimbări; în zona aceasta a mișcării, a improvizației, am epuizat o etapă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
imaginea mea. Era, cred, cel mai miraculos proces tehnologic pe care îl văzusem în viața mea. Doamna de la studio continua să nu zâmbească. Amintirile a generații întregi au forma pătrățoasă a fotografiilor Polaroid. Banda albă de sub fotografie, cu un spațiu generos pentru „legende“ haioase ale pozelor, porecle și cuvinte dulci pentru cei dragi, a rămas o marcă a filmelor Polaroid. Bucuria dezvăluirii, nuanță cu nuanță, a unei fotografii sub ochii celor care apar în ea va rămâne și ea doar o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
marketing prin care a apărut și revista care-mi găzduiește articolul din rubrica de față. CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Prințese date uitării sau necunoscute... Emil BRUMARU Forma poate fi gustată în toate felurile ei, depinde de spectrul, îngust sau larg, generos, infinit al „privitorului“, de rafinamentul lui, de „degenerarea“ dorințelor sale care, uneori, ating patologicul divin, monstruosul delicat, animalier (paianjeni îngrozitori lucrați ca o bijuterie de lux, gușteri cu guși umflate doar aparent dizgrațios etc.)... sau diformul medieval ce te face
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
unul dintre proiectele de relevanță și bună colaborare, între instituțiile de învățământ și Biblioteca Județeană Gh. Asachi, Iași. PRACTICI DE SÂNTANDREI- un proiect de suflet Un articol de prof. Eugenia Drișcu Timp de șapte ediții s-a derulat în spațiul generos al Bibliotecii “Gheorghe Asachi” din Iași, un proiect ambițios: PRACTICI DE SÂNTANDREI. Inițiat de doamna profesoară Maria Agapi, de la Școala Normală “Vasile Lupu”, proiectul a adunat de-a lungul timpului oameni care iubesc tradițiile strămoșești, care mai cred încă în
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
ca o variațiune la tema webereană "a unicității Apusului", Gerard Delanty îi opune, asemeni istoricului britanic Norman Davies, comunitatea culturală europeană, cuprinzând atât Apusul cât și Răsăritul, așa cum a conceput-o Hugh Seton-Watson. Dacă nu ar fi existat asemenea contribuții generoase și oneste ne-am fi putut întreba, sceptici, dacă, dincolo de diviziunile politice, au mai fost oare aplicabile idealurile nobile ale unității europene în timpul Războiului Rece? Spiritul european a fost păstrat viu de personalitățile cu un larg orizont cultural și istoric
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
sunt calificate în volumul sus-numit ca "elite noi", căci sunt elite "mutante" care "se democratizează" la comandă și din interese personale, fie în tranziția spre democrația populară comunistă, fie în cea post-comunistă. Dacă în cazul elitei umane sunt aplicabile principiile generoase ale umanismului universal, în cazul definirii elitelor conjuncturale, peste criteriile profesionale se suprapun cele politico-ideologice care diminuează valorile general umane. Aceasta înseamnă că ele caută să se impună la scară populară și de masă atunci când schimbările politice o pretind, cu
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
dat, chiar și în situații dificile. Este calm, controlat, reținut, uneori ne păsător, mai greu adaptabil, rezervat la solicitările repetate, fiind un reprezentant fidel al temperamentului flegmatic. Atitudinea față de muncă este pozitivă. Reacționează bine la sti mulări, laude, recompense. Este generos cu cei din jur, oferă aju torul fără a cere nimic în schimb. Alexandru prezintă anumite dificultăți de socializare, își camuflează și inhibă competențele înalte ce-1 diferențiază de ceilalți copii. Solitudinea este, adesea, o constantă în viața copii lor
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
zilele pe masa oricărui om, reprezintă cea mai mare victorie a speciei umane de-a lungul existenței sale. Frica socială, despre care vorbeam, este liantul fundamental care ne ține împreună și ne obligă la generozitate, pe noi oamenii, niște ființe generoase dar și egoiste. Pentru că se întâmplă ceva interesant ,,evitarea pericolului nu presupune numai ,,fuga de" ceea ce induce frica, ci și ,,fuga spre" ceea ce oferă protecție, siguranța persoanei. Grupurile umane, familia, relațiile interpersonale, sunt cele care ne adăpostesc de primejdii. Acest
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
trăim rău. Războiul tuturor împotriva tuturor continuă. Când îl oprim? Când începem să ne purtăm ca niște vecini? Încercăm? De mâine? Sau mai bine de lunea viitoare? Sigur, o să spuneți că pe drumul acesta, al unui asemenea comportament atent și generos, trebuie să pășim cu toții deodată. Nu este adevărat! Încercați și individual, o să vă facă bine! România și orice altă lume nu-și poate depășii condiția dacă rămâne în acest joc semisălbatic al afirmării individuale prin distrugerea celuilalt. Capitalismul este și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
care până la creștinism nu exista. Oamenii nu mor ci doar trec dincolo unde vor fi judecați cu dreaptă măsură pentru cele ce au făcut pe acest pământ. Isus îl duce pe om la Tatăl și-l ajută să vadă lumina generoasă a iubirii și a iertării. Starea de acord cu lumea, pusă în poziția de lume iertată și iubită, nu poate fi decât una de armonie, care oferă omului stabilitatea și liniștea interioară. Odată cu creștinismul se încheie epoca romană, a desfrâului
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
dus la un avânt economic. ,,Iudaismul rabinic era o evanghelie a muncii, întrucât cerea evreilor să-și folosească harurile dăruite de Dumnezeu cât mai mult cu putință. Se cerea din partea lor acea capacitate și disponibilitate de a fi sârguincios și generos, nu în ultimul rând pentru a putea să îndeplinească și îndatoririle filantropice"336. Iudaismului îi datorăm infinita prețuire a vieții. ,,În teologia mozaică, omul este făcut după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, prin urmare viața lui nu este doar prețioasă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
-l obligă pe om să ofere fericire și stabilitate în exterior, căutându-și propria fericire și stabilitate. Gândul ne duce către brutarul și măcelarul lui Adam Smith care, nici ei nu oferă pâine și carne din dorința de a fi generoși, ci din egoismul celui care dorește obținerea de profit și care trăiește și muncește nu cu gândul la semenii din cartierul său, ci cu gândul la prosperitatea afacerii sale și la grosimea pungii proprii cu bani. Oamenii liberi, egoiști, au
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
este Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din anul 2000. La articolul 45 se spune: ,,Orice cetățean al Uniunii are dreptul de circulație și de ședere liberă pe teritoriul statelor membre". Dar ce se ascunde în spatele acestor articole de lege generoase și acestor principii frumoase? Percepția la noi este aceea că aceste libertăți ne sunt făcute cadou și că ar trebui să ne bucurăm de ele cât le mai avem pentru că este posibil ca într-o zi să nu la mai
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]