12,265 matches
-
trimite înapoi Diadohului George al Greciei portretul și de a rupe în felul acesta logodna care era ca și încheiată. Misiune mai mult decît delicată, al cărei eșec fu, pentru moment, complet. Deși îl elogia în termeni nemăsurați pe prințul grec, prințesa considera că ar fi un act necinstit să-l facă să creadă în niște sentimente pe care nu le încerca... (Trei luni mai tîrziu, la Lucerna, logodna princiară devenea oficială). Trebuia, de asemenea, să insist pe lîngă prințul Carol
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de viață, continuă astăzi rătăcirile Societății Națiunilor, arătîndu-se incapabilă de a pune pe picioare o armată internațională, deși existența acesteia este recunoscută de către toate statele ca fiind indispensabilă și ar fi fost atît de necesară în Palestina sau la frontiera greacă, nu ne putem împiedica să tragem concluzia că lecțiile trecutului nu servesc la nimic în viața guvernelor și a popoarelor, spre a evita repetarea acelorași greșeli în împrejurări asemănătoare. Adunările, oricare ar fi ele, sînt lovite, în această privință, de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
poliției secrete fasciste, a comentat, în salonul unui club dintr-o capitală europeană 250, supărătoarea turnură a campaniei militare împotriva Greciei prin incredibila reflecție: "N-avem decît puține trupe angajate, iar eșecul era fatal după trădarea acestor d.... de generali greci...". Astăzi, cînd vedem influența pe care a avut-o această nefericită expediție în Abisinia asupra evenimentelor ce au urmat pînă la catastrofa din 1939, cu cortegiul de sancțiuni, de dificultăți militare ale acestei aventuri și adeziunea definitivă a Italiei la
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ai Austro-Ungariei și ai Rusiei. 92 Ischl, orășel din Tirol, unde Împăratul avea un castel de vînătoare. 93 "Quos ego...", aș trebui, vorbe amenințătoare la adresa subordonaților, sub formă abuzivă (din Virgiliu, "Eneida", I, 135). 94 Cel mai vîrstnic dintre regii greci care au asediat Troia, reputat pentru înțelepciunea sfaturilor sale. 95 Fiul regelui Leopold I al Belgiei. A refuzat tronul României, care i s-a oferit în 1966. Era căsătorit cu sora Regelui Carol I. 96 Acestea formează Libia din zilele
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
nu își mai poate controla rațional comportamentul. Pentru anticii greci Eschil, Euripide și Aristotel, a fi "paranoic" înseamnă a nu fi în toate mințile: de la grecescul παρά "alături de/dincolo de" și νοũς "spirit" (Aubrey 1970: 2-12). "Furia poetică" caracteristică bardului antic grec, despre care Platon vorbește în pasajul celebru din dialogul Ion, tocmai de acest aspect pare să ne amintească. Termenul a călătorit în timp și în spațiu, sensurile lui inițiale s-au schimbat continuu, astfel încât realitatea la care se referă este
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
au căscat timp de 90 de minute, în puntea de timp pierdut dintre spectacolul fastuos dinainte de start și artificiile festivității de premiere. mai 2004 Domn străin Un antrenor neamț de generație veche, sexagenarul Otto Rehhagel, a pus ordine în fotbalul grec, dominat ani la rînd de harababură și fidel peren micii ciupeli. La măsuțele scoase pe trotuarele din Plaka pot să sfîrîie calamarii și poate să curgă retsina, acel vin dulceag în jurul căruia grecii au frecat biluțele mătăniilor de vreo trei
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
încă dau senzația că se suie pe corăbii fără să știe exact unde vor să ajungă. Dacă tot papă diurna continentală la malul Atlanticului și adulmecă miasme de Vinho Verde, eurospectatorul Mircea Sandu ar trebui să ia notițe din tabăra greacă. Ei n-au avut nici o generație de aur, nici de platină, nici de argint, n-au avut nici un Hagi, însă, la un moment dat, au băgat la cap că numai un neamț îi poate face să vîre mătăniile în buzunare
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
1996. Printed in ROMANIA LAURA MESINA UITAREA ROMEI Studii de arheologie a imaginarului INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Cuprins Cuvânt înainte / 47 Este posibilă o arheologie a imaginarului? / 55 Semantică și ritual. De la kolóssos la imagines / 87 I. Ritualul funerar grec și mitul memoriei / 87 II. Funcția ceremonială romană: funus imaginarium / 112 III. Un "bazin semantic" greco-roman / 152 Gândirea greacă, despre politic și imagine / 161 I. Elemente de teorie a politicului în filosofia greacă / 161 II. Controverse ale imaginii / 183 Imaginarul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
47 Este posibilă o arheologie a imaginarului? / 55 Semantică și ritual. De la kolóssos la imagines / 87 I. Ritualul funerar grec și mitul memoriei / 87 II. Funcția ceremonială romană: funus imaginarium / 112 III. Un "bazin semantic" greco-roman / 152 Gândirea greacă, despre politic și imagine / 161 I. Elemente de teorie a politicului în filosofia greacă / 161 II. Controverse ale imaginii / 183 Imaginarul puterii creștine de rit bizantin / 195 I. Imaginea antică a divinului - imaginea filială divină - imaginea basileului / 198 II. Imaginarul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ssos la imagines / 87 I. Ritualul funerar grec și mitul memoriei / 87 II. Funcția ceremonială romană: funus imaginarium / 112 III. Un "bazin semantic" greco-roman / 152 Gândirea greacă, despre politic și imagine / 161 I. Elemente de teorie a politicului în filosofia greacă / 161 II. Controverse ale imaginii / 183 Imaginarul puterii creștine de rit bizantin / 195 I. Imaginea antică a divinului - imaginea filială divină - imaginea basileului / 198 II. Imaginarul puterii creștine și imaginea basileului / 210 III. Oíkonomía creștină / 221
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de cult Jupiter Capitolinul), prima jumătate sec. I î.Ch. Muzeul Vatican, Roma. Fig. 2.b. Alegoria Romei. Monedă (verso) din timpul domniei lui Nero (54-68 d.Ch.). Monetăria Romei. Fig. 3. Ludovisi Mars (probabil Ahile). Copie romană după o statuie greacă (Scopas), 340-30 î.Ch. Palatul Altemps, Roma. Muzeul Național Roman, Roma. Fig. 4. Mars Ultor, prima parte sec. II d.Ch. (copie). Templul augustean al lui Mars Ultor, Roma. Fig. 5. Augustus, ca Pontifex Maximus (27 î.Ch-14 d.Ch.). Palatul Massimo
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
papa Onorio III (1216-27) prosternat (detaliu). Mozaic, sec. XIII. Meșteri venețieni. Basilica San Paolo fuori le mura, Roma. Fig. 9.c. Încoronarea lui Ruggero II (1130-54) de către Iisus. Mozaic, secolul XII. Basilica Santa Maria dell'Ammiraglio (San Nicolò dei Greci) "La Martorana", Palermo. Fig. 9.d. Încoronarea lui Wilhelm II (1166-89) de către Pantocrator. Mozaic, 1166. Domul din Monreale, Palermo. Fig. 10.a. Împăratul Theodosius I (345-95), însoțit de fiii săi, Arcadius și Honorius, și de împăratul imperiului roman de vest
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
anul 330, odată cu afirmarea în "imperiul greco-roman" (Paul Veyne) a unui al doilea centru de putere, Constantinopolul, ne impune o prospectare mai adâncă, înspre texte de filosofie clasică, din secolele V-IV î.Ch. Date fiind influențele pe care cultura greacă le-a avut asupra celei latine, formațiunile discursive referitoare la politic au generat în lumea romană un viu ecou "semantologic" la autorii care i-au preluat pe Platon și pe Aristotel. Totodată, aceste texte au hrănit gândirea și au îmbogățit
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
fiind implicarea întregii Rome în procesul de comemorare, constatăm că imaginarius are o relevanță cu mult mai mare decât s-ar fi putut crede inițial. Se impune de aceea în etapa următoare o sondare mai adâncă, și anume către cetatea greacă, pentru a căuta noțiunile și ritualurile care pot lumina dinspre trecut semnificația formei primare a cuvântului latin. Totodată, textele clasice grecești revelă la rândul lor un mod de a reflecta asupra valorilor comune și mai ales asupra politicului, dezvoltat în
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
teleologia ceremonialurilor publice. Două rădăcini regăsim așadar aici: una, în ritualul funerar și în obiectele materiale care luau locul defunctului și a doua, în filosofia imaginii și a imaginației, precum și în soluțiile imaginative de a gândi politicul. Revenirea dinspre lumea greacă înspre secolul IV (sfârșitul principatului augustean și începutul imperiului creștin) ne duce către modul în care au fost integrate în teocrația basileică viziunile anterioare asupra practicării puterii, asupra ceremonialului și asupra imaginii sacre - aceasta, nod al unora dintre marile dispute
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
puterii au fost oglindite și ele, după câte cunoaștem acum, de diferite reprezentări, preluate și sedimentate în formele ulterioare de organizare politică, dar și în imaginarul colectiv. Continuitatea le-a fost asigurată și prin intermediul textelor de filosofie, transmise dinspre lumea greacă înspre cea romană (latină) și nu doar, astfel încât au putut constitui, la un anumit nivel de interpretare (neoplatonismul, gândirea stoică), o sumă de numitori comuni ai politicului, chiar atunci când, sub influența unei alte religii, paradigma guvernării s-a transformat (spre
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
la cei doi) în perioada de destrămare a democrației, dar ea s-a regăsit mai târziu în gândirea stoică, "filosofie" cu un impact practic mult mai mare asupra exercițiului de putere. Moses I. Finley dezvoltă o comparație interesantă între viziunea greacă asupra practicii puterii și cea romană, considerată mai pragmatică și totodată mai puțin complicată în ce privește constituțiile și regimurile aferente lor. Spre exemplu, una dintre diferențe ar consta în absența argumentului legitimității din guvernarea romană − fapt probat, afirmă cercetătorul, de Republica
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
au dizlocat violent structurile de putere, ci doar s-au reașezat, pentru a răspunde noilor realități sociale sau spirituale (exemplele lui Augustus sau Constantin I sunt elocvente). E adevărat că nici la Aristotel și nici la maestrul său − singurii teoreticieni greci ai politicului, după cum îi numește Finley (179) − nu sunt explicitate sensul și importanța acordate de cetate legitimității și nici nu este precizat dacă ea ar impune o anumită obligație politică sau un comportament politic; totuși, legitimitatea ar fi subînțeleasă în
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
această interpretare a lui Finley este amendabilă dacă analizăm politicul prin prisma simbolisticii și a rolului ceremonialului public, eveniment central al vieții în comun în cetatea antică. Legitimitatea, dacă nu a fost dezbătută pe măsura importanței sale nici în filosofia greacă, nici în cea romană, era în schimb atent urmărită de comunitate și clamată în ritualul glorificării (chiar în funus imaginarium). În teoria și practica puterii s-au petrecut în timp diverse "fenomene de ruptură", generatoare de praguri epistemologice; ele au
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
urmă este responsabil în mare parte de desprinderea treptată a orientului creștin de teritoriile occidentale ale imperiului, până spre schisma finală, din 1054. Imaginarul lumii vechi pare a fi fost determinat în primul mileniu de clivajul european est-vest, între cetatea greacă și instituția romană a puterii, apoi între fosta capitală, "păgână" (Roma) și cea creștină (Constantinopol), dar și între augustus și basileus, concurat mai târziu de lumea regatelor și a imperiilor medievale din Occident, tinere și ambițioase. Putem spune ce s-
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
descrieri a evenimentelor discursive ca orizont pentru cercetarea unităților care se formează în interiorul lui. (Foucault, Arheologia cunoașterii 34) În căutarea lor se află și această "archæo-logie" a imaginarului. Semantică și ritual De la kolossós la imagines I. Ritualul funerar grec și mitul memoriei Ce anume asigură coerența acestui "fenomen" de gândire colectivă, imaginarul, garant identitar, depozitar de reprezentări colective, cu o capacitate reactivă proprie, necesară discursului legitimant pentru comunitate, atât în raport cu individul particular, cât și cu feluritele chipuri ale alterității
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
în ea, dar diferența să fie totuși evidentă (sensul se va păstra în latină, inclusiv pentru ritualul funerar, în varianta sa imperială din secolele I-IV d.Ch.). O observație care se impune aici este că, în mod contrar, în filosofia greacă viziunea "imaginată" nu rivalizează cu percepția senzorială (Vernant, Figure 23). Viziunea se formează pe baza percepției, pe care, în mod natural, o și îmbogățește. Dimpotrivă, iluzia (înșelăciune) presupune o prezență creată artificial, din cauza unor reflexe sau sentimente care provoacă o
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
imagine fantasmatică a corpului, eídōlon, și ea o phásma, o umbră, o iluzie. Diferit față de greci, deși vorbim tot de un ritual funerar, romanii vor utiliza și vor distribui altfel sememele (cele de mai veche tradiție greacă): imago, spre exemplu, denumea în cazul numit un obiect, o mască de ceară, cu o funcție riguros încadrată în ceremonialul public al morții și cu un simbolism nobil, bine determinat (după cum vom vedea). Înainte de eleați, grecii par a fi fost
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Pentru a discuta funcția imaginii în ritualurile funerare, acolo unde o regăsim în relație foarte strânsă cu cea mai veche formă lingvistică atestată (în latină) a imaginarului, este nevoie de o sondare, oricât de rapidă, în semantismul ei din limba greacă, în căutarea sememelor originare; de ce nu?, poate mai cu seamă în interpretările filosofice denumite convențional "materialiste". Ele ne-ar putea ajuta în înțelegerea substanței cuvântului pe care îl cercetăm și care, mult mai târziu, a intrat în relație cu ele
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
atomistă). Constatăm că nu se pierde foarte mult din această viziune pe parcursul secolelor, în drumul către credințele medievale creștine legate de grotesc (a căror replică plastică este amănunțit studiată de Jürgen Baltrušaitis, spre exemplu). Încadrarea "naturalistă" a imaginii, în gândirea greacă, se regăsește aproape neschimbată în semnificația alocată de romani măștilor de ceară ale strămoșilor, imagines, fie realizate fidel după chipurile reale, fie despre care comunitatea considera că sunt astfel (în cazul în care era vorba despre un erou îndepărtat, a
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]