KorAP: Find »[drukola/base=instinct & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...286 287 288 ...303 >

7,575 matches

Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906

în care putem spune că Nietzsche caută rădăcinile instinctive ale moralei, religiei, științei, filosofiei, respectiv prezența interpretării în numele voinței de a trăi. Critica adevărului, așa cum o întreprinde Nietzsche, nu poate fi luată în serios decât dacă "voința de putere" sau "instinctul" nu se situează la rândul lor pe poziția unui adevăr ultim la care totul poate fi redus. Și într-adevăr, pentru Nietzsche, ele sunt numai un reflex al condițiilor anterioare de civilizație, produsul istoriei, nu rădăcina ei. Acesta este punctul

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462

evreilor din Basarabia XE "Basarabia" și Bucovina XE "Bucovina" de către forțele armatei și Poliției românești, care au fost dirijate prin directivele nemijlocite ale dictatorului Ion Antonescu XE "Antonescu, Ion" . Autorul demonstrează că nu este vorba aici de o izbucnire de instincte necontrolabile, ci de o politică dirijată, al cărei scop final era lichidarea evreilor din România, În cadrul căreia masacrul de la Iași și, apoi, masacrul și deportarea din Basarabia XE "Basarabia" și Bucovina XE "Bucovina" urmau să constituie o fază În planul

Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
adjunctul primului-ministru Mihai Antonescu XE "Antonescu, Mihai" și alți miniștri, corpul judiciar militar și civil, Direcția CFR și salariații săi, precum și cetățeni români din toate straturile sociale din Iași și din Împrejurimi. Pogromul nu a fost o izbucnire spontană de instincte criminale, ci rodul unui plan anticipat, și a fost executat În urma unui ordin explicit, care a fost modificat În cursul zilei pogromului, când a devenit clar că autoritățile au pierdut controlul asupra pogromiștilor și asupra soldaților, orașul devenind un abator

Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
Jafuri, violuri și asasinări de evrei s-au petrecut și la periferii În noaptea de 28/29 iunie, Însă acolo au luat Încă de pe atunci forma unui asalt În masă asupra unor oameni fără apărare, un fel de dezlănțuire de instincte sinistre, cum se petrecuse la București În a doua și a treia zi a pogromului (22-23 ianuarie 1941). Mărturiile despre aceste crime sunt numeroase, dar din lipsă de spațiu nu le vom prezenta aici. Aparent, În centrul orașului se instaurase

Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
ororii. Cu atât mai greu poate fi descrisă „fabrica morții” de la Chestura din Iași, din cauza concentrării neobișnuite, În spațiu și timp, a ororilor comise de ființe umane Împotriva altor ființe umane, prin improvizarea de mijloace de masacrare, Înfierbântarea continuă a instinctelor, apariția unei stări de extaz În fața corpului torturat, a sângelui care curge, a capetelor sparte și a mormanelor de cadavre. Nicăieri În România nu a existat o asemenea concentrare de moarte și de dorință de a ucide ca la Chestura

Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
au sărbătorit apoi evenimentul, Îmbătându-se din banii jefuiți. Când au Început Împușcăturile, șoferul Constantin Gavrilovici XE "Gavrilovici, Constantin" a pus mâna pe arma unui rezervist În vârstă, care leșinase la vederea oribilelor scene din curtea Chesturii, și, „mânat de instincte criminale și antisemite... a Început să Împuște cu ea pe evreii care căutau să se salveze din curtea Chesturii”. Alți doi muncitori care nu au găsit arme s-au năpustit „cu pumnii și picioarele” asupra evreilor care au escaladat gardul

Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
neașteptate, În fața unor evrei Înspăimântați, plini de sudoare, bătuți și sângerând (parte dintre ei erau grav răniți, deoarece fuseseră Împușcați În timp ce Încercau să evadeze), care au Încercat, cu ultimele lor eforturi, să fugă de o moarte sigură, conduși doar de instinctul primar de autoconservare, fiind astfel incapabili să judece și să-și aprecieze faptele. În clădire locuiau un medic cu familia lui (ei nu se aflau atunci În locuință), un profesor la liceul comercial din apropiere, un maior În retragere, soțiile

Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
rând, supraviețuitorii care au ajuns la Roman XE "Roman" au călătorit, timp de patru nopți, În căldura distrugătoare a unor corpuri În descompunere, Înghesuiți În „trenul morții”, iar aerul curat din afara vagoanelor a provocat un șoc care le-a adormit instinctul de conservare. Slăbiciunea corpului, slăbiciunea sufletului și oxigenul care le umplea din nou plămânii i-au doborât Într-o adâncă letargie, uzi cum erau, pe planșeul de ciment În noaptea rece. Toate mecanismele de apărare s-au prăbușit. Dimineața, zeci

Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
diplomatice de la București. Tuturor le era clar, cum vom dovedi În continuare, că România poartă răspunderea pentru marile campanii de exterminare. Ambasadorul Franței XE "Franței" (Vichy), Jacques Truelle, a comunicat la Începutul lui iulie că declararea războiului a provocat „izbucnirea instinctelor celor mai rele ale populației”, aducând numeroase exemple În acest sens. El s-a referit și la comunicatul guvernului că 500 de iudeo-comuniști au fost executați la Iași. Ambasadorul a transmis reacția Ministerului român de Externe - În realitate, al lui

Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750

bine. Oamenii au înțeles că au voie să facă ce vor. Acuma, nu știu dacă fac, realmente, tot ce ar putea să facă, pentru că, am impresia, se uită un pic în dreapta și în stânga în loc să aibă încredere în simțul artistic, în instinctul și în talentul lor. A.V. Ce credeți că ar trebui făcut în plus la concursul și festivalul "Eurodans"? Ce idei, ce propuneri aveți în privința organizării? G.C. Mie mi-ar plăcea să existe un premiu al publicului, de exemplu. În

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
pian nu știi, de exemplu, cum se va desfășura. A.V. Cum, nu-ți faci un plan de lecție?... A.B. (râde) Nu! Recunosc că nu am fost foarte bună la metodică... Trebuie să mă las condusă foarte mult de instinct. A.V. Totuși, în afara instinctului, firește, cultura ta muzicală și experiența acumulată ca interpret dublează, de multe poate își câștigă un rol superior instinctului, nu? Când ai ceva de comunicat, de explicat studentului. A.B. Aici lucrurile se influențează reciproc

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
cum se va desfășura. A.V. Cum, nu-ți faci un plan de lecție?... A.B. (râde) Nu! Recunosc că nu am fost foarte bună la metodică... Trebuie să mă las condusă foarte mult de instinct. A.V. Totuși, în afara instinctului, firește, cultura ta muzicală și experiența acumulată ca interpret dublează, de multe poate își câștigă un rol superior instinctului, nu? Când ai ceva de comunicat, de explicat studentului. A.B. Aici lucrurile se influențează reciproc, fiindcă, sigur, nu poți să

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
că nu am fost foarte bună la metodică... Trebuie să mă las condusă foarte mult de instinct. A.V. Totuși, în afara instinctului, firește, cultura ta muzicală și experiența acumulată ca interpret dublează, de multe poate își câștigă un rol superior instinctului, nu? Când ai ceva de comunicat, de explicat studentului. A.B. Aici lucrurile se influențează reciproc, fiindcă, sigur, nu poți să predai fără să cânți. Și asta, pe măsură ce trec anii, devine un efort tot mai mare. Să-ți găsești timp

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
ai realizat Integrala preludiilor, a fost perioada Mozart căreia îi corespunde Integrala sonatelor pentru pian, înregistrată la Societatea Română de Radio. Ai pregătit aceste etape, cu momentele lor de vârf pe scenă și în studio? Au fost și ele "copiii instinctului"? A.B. Decizia de a face un anumit repertoriu este în mare parte dictată de instinct. N-a fost ceva calculat. Asta și datorită felului cum se desfășoară viața muzicală la noi, pentru că nu există încă un impresariat, nu există

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
la Societatea Română de Radio. Ai pregătit aceste etape, cu momentele lor de vârf pe scenă și în studio? Au fost și ele "copiii instinctului"? A.B. Decizia de a face un anumit repertoriu este în mare parte dictată de instinct. N-a fost ceva calculat. Asta și datorită felului cum se desfășoară viața muzicală la noi, pentru că nu există încă un impresariat, nu există un manageriat muzical, nimeni nu-mi cerea un anumit lucru, aveam deplină libertate să aleg ceea ce

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
în perioada deportării și a lagărului... A. V. Nu vi s-au spus povești, dar ați trait multe povești adevărate, dramatice, tragice, care au nutrit scrierile Dumneavoastră. N.M. Da. Erau, însă, povești de coșmar. Povești care se structurau pe câteva instincte fundamentale: foame, frig, frică. Poveștile astea dominau atunci copilăria mea. Sigur că existența domestică, cu poveștile banalității, să zic așa, nu dispăruse cu totul, în lagăr existau toate calitățile și defectele omenești solidaritatea, invidia, adulterul, hoția, compromisurile, complicitățile toate existau

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
nu este arta mea arta mea a fost de a găsi persoanele potrivite să tălmăcesc acest lucru, pentru că eu nici n-am cântat, nici n-am regizat, nici n-am dirijat și nici n-am compus. Dar, am avut un instinct, mă rog, o pregătire foarte bună sau suficientă ca să iau deciziile juste pentru cei pe care i-am angajat. Asta înseamnă arta de a conduce. A.V. Încalc regula stabilită la început, de a vă adresa întrebări pe care nu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
nu înțeleg, nu pot nici să fac doi pași"! Actorul american, sau poate, cel român, care este mai instinctiv, mai emotiv, e gata să încerce ceva, și cred că prefer acest gen de actori. Prefer actorii care își respectă inteligența instinctului, sau inteligența intuiției, sau inteligența emoției. Pentru că avem în trup mai multe inteligențe. Când ne gândim la inteligență, ne gândim totdeauna la cap. De aceea, când ajungem să vorbim despre acești mari filosofi, care sunt filosofii români, ei sunt totdeauna

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421

arma ostașilor care aveau ordinul de a nu scăpa niciun civil. Grozăvia sinistrului era așa de puternică încât tulburase adânc pe toți cei de față, soldați și comandanți. Într-o stare sufletească în care rațiunea era gonită și înăbușită de instinct, oamenii confirmau misiunile primite, le executau febril sau se ascundeau, retrăgându-se deoparte, după cum, probabil, era firea fiecăruia. Astfel unii soldați trăgeau încruntați, calm, alții se închinau și trăgeau iar arma le tremura în mână, alții trăgeau aiurea, alții chiar

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528

singură. Tot dormind o găsea și femeia care făcea curat, Babuta... Era de spaimă cât somn băga într-însa, ca și mâncare, halea ca apucata... Aristița o certa, o speria că o să se îngrașe. Pocnea! VERBA WOLANd Ruxandra CESEREANU Killer instinct de poet Auzindu-mă folosind expresia „killer-instinct“, lumea m-a întrebat, mai ales în ultimii ani, ce înseamnă să ai „killer-instinct“ ca scriitor? Iar eu a trebuit să răspund în chip explicit și relativ logic. Așa că, iată: înseamnă să știi

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
notariat special de legalizare pentru poezia autentică și e foarte bine că nu există așa ceva. Poezia (valoarea ei) nu poate fi măsurată cu rigla și cântarul. Nici la kilogram sau litru. De aceea, eu mizez pe altceva: pe acest killer instinct al poetului. Simt forța unui poet și a poeziei sale, atunci când percep al său killer instinct de creator, energia lui, tăria lui, vibrațiile sale. Poetul autentic este un prădător față de sine însuși. Când scriu poezie port cu mine și lumea

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
valoarea ei) nu poate fi măsurată cu rigla și cântarul. Nici la kilogram sau litru. De aceea, eu mizez pe altceva: pe acest killer instinct al poetului. Simt forța unui poet și a poeziei sale, atunci când percep al său killer instinct de creator, energia lui, tăria lui, vibrațiile sale. Poetul autentic este un prădător față de sine însuși. Când scriu poezie port cu mine și lumea întreagă (încochiliată), și cea mai ascunsă odaie a sângelui meu. Poetul cu killer instinct trebuie să

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
său killer instinct de creator, energia lui, tăria lui, vibrațiile sale. Poetul autentic este un prădător față de sine însuși. Când scriu poezie port cu mine și lumea întreagă (încochiliată), și cea mai ascunsă odaie a sângelui meu. Poetul cu killer instinct trebuie să fi avut măcar cognitiv experiența morții ori a nebuniei. Apoi mai cred că poetul trebuie să fie o bestie. O dihanie. Tăria lui să fie o namilă. Cu jumătățile de măsură nu merge. Cu focurile de artificii și

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537

la ea franchețea privirii și o pasiune (adânc înrădăcinată, nedemonstrativă) de a ajunge la esența lucrurilor, la realitatea lor stabilă, dincolo de vălurile aparențelor. Intuiție, experiență, dorința și capacitatea de a nu fi părtinitoare. Puțini sunt printre noi cei pe care instinctul (etologic) și tradiția (tribală) a partizanatelor să-i domine atât de puțin. Iar luciditatea privirii ei nu o ocolește nici pe ea însăși - calitate a prozatorului de anvergură, dar, poate, și a jurnalistului de excepție. O lungă prietenie îți dă

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722

guvernează devenirea umană. Intervine, în cazul omului, educația care dotează indivizii umani cu comportamente care se opun efectelor eliminatorii ale selecției naturale. Omul își depășește limitele și devine ,,altceva", trecând dincolo de legile naturale ale selecției. ,,Selecția naturală a selectat astfel instinctele sociale care, la rândul lor au dezvoltat comportamente și au favorizat dispoziții etice, dar și, datorită progresului integrat al capacităților raționale, dispoziții instituționale și legale anti-selective și anti-eliminatorii. În felul acesta selecția naturală și-a determinat propriul declin ..."311. Omul

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]