7,663 matches
-
reprezintă ponderea cea mai mare este greu de presupus, deoarece orice determinare este În funcție de individ și de circumstanțele mediului In explicarea comportamentului agresiv, a cauzelor și condițiilor acestuia, se conturează trei modele: -teoria despre ,, instinct”, care definește agresivitatea ca un instinct spontan, Însă nu poate fi vorba despre un instinct de excitație endogenă, decât În cazuri extreme, ci se presupune că depinde mai mult de excitanții exteriori declanșatori - cu cât instinctul rămâne nesatisfăcut, cu atât organismul caută un excitant declanșator; -teoria
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
deoarece orice determinare este În funcție de individ și de circumstanțele mediului In explicarea comportamentului agresiv, a cauzelor și condițiilor acestuia, se conturează trei modele: -teoria despre ,, instinct”, care definește agresivitatea ca un instinct spontan, Însă nu poate fi vorba despre un instinct de excitație endogenă, decât În cazuri extreme, ci se presupune că depinde mai mult de excitanții exteriori declanșatori - cu cât instinctul rămâne nesatisfăcut, cu atât organismul caută un excitant declanșator; -teoria despre frustrare-agresiune, ce conține doua ipoteze, pe de o
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
trei modele: -teoria despre ,, instinct”, care definește agresivitatea ca un instinct spontan, Însă nu poate fi vorba despre un instinct de excitație endogenă, decât În cazuri extreme, ci se presupune că depinde mai mult de excitanții exteriori declanșatori - cu cât instinctul rămâne nesatisfăcut, cu atât organismul caută un excitant declanșator; -teoria despre frustrare-agresiune, ce conține doua ipoteze, pe de o parte că agresivitatea presupune Întotdeauna o frustrare, iar pe de altă parte cea În care presupune că frustrarea duce la diferite
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
gr la mie, ceea ce denotă faptul că, sub influența alcoolului, sinucigașii aleg cea mai sigură modalitate de autoagresiune, precum și faptul că interacțiunea dintre cele 2 droguri este letală. De asemenea se certifică faptul că alcoolul funcționează ca un decenzurant al instinctului de conservare; prin numărul de cazuri ce prezintă o imbibiție alcoolică deosebit de mare, de peste 1 gr la mie.(515 cazuri), existând un raport de 2,2/1 la aceste cazuri, față de subiecții cu o valoare a alcoolemie de 0 gr
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
nouă ediție. Petru Popescu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, LCF, 1972, 52; Cornel Regman, Selecție din selecție, București, 1972, 354-359; Georgescu, Printre cărți, 169-179; Petrescu, Scriitori, 138-142; Iorgulescu, Rondul, 164-170; Martin, Metonimii, 327-335; Ungheanu, Arhipelag, 124-143; Nicolae Manolescu, Basic instinct, RL, 1993, 14; Claudiu Constantinescu, Florile răului, RL, 1993, 14; Valeriu Cristea, „Eu sunt unul din scriitorii care s-au afirmat de ambele părți ale Cortinei de Fier sau ale Atlanticului” (convorbire cu Petru Popescu), CC, 1993, 5-6; Octavian Soviany
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
umană și nici vreun aspect al acesteia, ca urmare a concretizării ei prin limbă. Cu toate acestea, și în acest caz există o capacitate, o aptitudine manifestată, care însă nu stă, ca în cazul omului, în raport cu rațiunea, ci stă în raport cu instinctul, iar această situație are ca rezultat faptul că, în vreme ce facultatea umană rațională se manifestă în forme specifice fiecărei comunități umane istoric constituite, aptitudinea animalică instinctivă are manifestare unică în cazul tuturor indivizilor și tuturor colectivităților. Ca atare, limbajul animal este
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
C. sunt enunțate explicit de către Marcel Iancu într-un articol-program, intitulat Însemnări despre artă (1924): repudierea esteticii romantice și clasice și a vechiului concept de creație bazat pe cultul frumosului, antiraționalismul, antididacticismul în artă, elogiul ingenuității artei primitive, întemeiată pe instinct și spontaneitate. Din toate aceste însemnări, mai mult sau mai puțin elaborate, prinde contur celebrul Manifest activist către tinerime al constructiviștilor, inserat în numărul 46 din 1924 și influențat de cel similar al revistei olandeze „De Stijl” din 1920, care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
imita demersul fiziocraților în teoria economică de a abstrage un domeniu pretabil studiului științific din complexitatea raporturilor internaționale (Waltz, 1990). Deși sesizase importanța anarhiei internaționale, Morgenthau era un realist al primei imagini: cauzele războiului erau adânc înrădăcinate în natura umană (instinctul individual de a căuta puterea). Teoria lui asupra balanței de putere nu putea fi, pentru Waltz, o teorie explicativă a politicii internaționale. Ea era produsul unei analize considerate deficitare și, în plus, cuprindea elemente prescriptive la nivel de unitate. Construcția
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
se menționează în Ecleziast. Dar atotputernicia divină nu intră în contradicție cu liberul arbitru pentru că divinitatea nu-l constrânge pe om să aleagă un anumit lucru și nu altul. Omul posedă liber arbitru, deoarece alegerile sale nu sunt dictate de instinctul natural, ci de judecată. Toma susține că omul fiind rațional este necesar să fie înzestrat cu liber arbitru. II.1.3. Problema libertății în filosofia modernă În perioada de început a filosofiei moderne, raționalismul și preocupările pentru cercetarea științifică a
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
1.4. Conceptul de libertate în filosofia contemporană Reluând distincția kantiană dintre noumen și fenomen, Arthur Schopenhauer consideră că lucrul în sine se identifică cu voința: tot ceea ce ființează este voința de a exista, manifestată fie ca forță, fie ca instinct. Orice fenomen, spune gânditorul este necesar ( determinat), privit în sine, ca voință, orice fapt interior al omului este liber, nefiind supus legii cauzalității. A. Schopenhauer identifică esența umană cu voința pură, egoistă, nemodificabilă, ajungând astfel, la contestarea libertății, la fatalism
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
naturale Fr. Nietzsche tinde să vadă oamenii ca ființe biologice angajate într-o continuă luptă pentru supraviețuire, luptă în care ceea ce contează este energia, forța, vitalitatea; valorile creștine - mila, umilința, supunerea - au un rol negativ, demobilizator; ele slăbesc voința și instinctul vital. Fr. Nietzsche afirmă că ”Dumnezeu a murit!”, idee din care decurge și incompatibilitatea creștinismului cu realitatea aspră a existenței umane, văzută în termenii unui darwinism aplicat vieții sociale. Antropologia filosofică transferă dezbaterea problemei libertății din sfera ontologiei generale, în
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
generale, în sfera ontologiei umanului, a concepțiilor despre natura și condiția specifică omului. În loc de a interpreta voința umană ca pe un tip de forță, similară forțelor fizice din natură, dar acționând în interiorul personalității, Schopenhauer își propune să explice forța și instinctele ca pe niște forme elementare ale unei voințe universale, care ar constitui însăși esența profundă a tot ceea ce există. Lucrul în sine se identifică cu voința. Tot ceea ce există este, în fond, voința de a exista, care în natură se
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
voințe universale, care ar constitui însăși esența profundă a tot ceea ce există. Lucrul în sine se identifică cu voința. Tot ceea ce există este, în fond, voința de a exista, care în natură se manifestă ca forță (în lumea nevie) sau instinct (în lumea vie). Fenomenele se identifică cu reprezentările. Voința e primă și originară, gândirea este ulterioară, este un simplu instrument al voinței. Ea poate doar examina natura motivelor implicate, dar nu poate determina voința însăși, care este inaccesibilă, inscrutabilă și
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
ca o valoare intrinsecă, nu ca o pregătire pentru viața de dincolo, scriitorul râvnește gloria pământească, nu mântuirea veșnică a sufletului. Omul care îngenunchiat umilit și neputincios în fața altarului, simte că este o ființă în carne și oase, că are instincte, sădite în el de natură, pe care biserica căutase în zadar, să le înăbușe, dar pe care în bună parte izbutise să le disciplineze, simte, în sfârșit, că el poate să se călăuzească singur prin lumina rațiunii naturale, nu a
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
trebuitoare a oricărui om, pentru a fi într-adevăr om. Semnificativ este îndeosebi titlul unei opere a lui Pico della Mirandola, Despre demnitatea omului, de care Biserica nu ținea seama. Omul Renașterii, așa cum ni-l descrie Jacob Burckhardt, este omul instinctelor puternice, aventurierul, exploratorul, condotierul, omul problematic care nu se sfiește a se socoti ca un product al Pământului, al naturii, nu al etericului cer, omul păgân și demoniac, îmbătat de frumusețile realității și târât de năzuințele libere ale vieții. Știința
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
constrânge pe om să aleagă un anumit lucru și nu altul. Cea mai bună dovadă a existenței liberului arbitru este rațiunea sau judecata omului, idee prezentă la Descartes. Așadar, omul posedă liber arbitru căci alegerile sale nu sunt dictate de instinctul natural ci de judecată. Necesitatea de a-l recunoaște ca ființă morală a obligat gândirea creștină să susțină existența liberului arbitru. Substratul moral al ideii religioase de liber arbitru este interpretat de Nietzsche în termeni extrem de negativi. Ideile directoare ale
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
selecției naturale, Nietzsche tinde să vadă oamenii ca ființe biologice angajate într-o continuă luptă pentru supraviețuire , luptă în care ceea ce contează este, energia , forța, vitalitatea, valorile creștine: mila , umilința, supunerea, având un rol negativ, demobilizator, ele slăbesc voința și instinctul vital, de aceea filosofia le respinge. Într-o lume a luptei pentru existență, a selecției celui mai puternic, valorile și ideile creștine nu mai au nici un sens, acesta este unul din motivele pentru care Nietzsche crede ca ”Dumnezeu a murit
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
numi „folosirea primară“ a expresiilor limbajului și concluziile la care putem fi conduși dacă reflectăm asupra acestor expresii, adică atunci când „filozofăm“: „Filozofia este o încercare de a ne elibera de un anumit gen de încurcături. Încurcătura «filozofică» privește intelectul, nu instinctul. Enigmele filozofice sunt fără însemnătate pentru viața noastră de zi cu zi, ele sunt enigme ale limbajului. În mod instinctiv noi utilizăm limbajul corect, dar pentru intelect această folosire este o enigmă.“ (L. Wittgenstein, Vorlesungen 1930-1935, p. 23.) 38 „Esențialul
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
atâtea genuri naturale, instinctive de raportare la alte ființe omenești, iar limbajul nostru este doar un mijloc auxiliar și o extindere a acestei raportări. Jocul nostru de limbaj este o extindere a comportării primitive. Căci jocul de limbaj este comportare.) (Instinct.) (L. Wittgenstein, Zettel, edited by E. M. Anscombe and G. H. von Wright, Berkeley and Los Angeles, University of California Press, 1967, p. 96.) 45 Ibidem, p. 97. 46 Pentru dezvoltări, vezi și P. M. S. Hacker, op. cit., îndeosebi pp. 293-295. Modul
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
fetele și băieții, în care se învață în aceeași clasă și tineri și tinere, tot felul de abuzuri săvîrșite de tineri asupra altor tineri pentru a părea mai grozavi în ochii tinerelor. De obicei o anumită genă moștenită de la maimuțe, instinct primar+hormoni, îndeamnă pe unii tineri să se culce cu mai toate tinerele din grupul respectiv. Omul fiindui necesar și o activitate socială tinerele sunt prinse între ciocan și nicovală, tinerele ce nu cedează la insistențele sexuale sunt respinse de
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
lemn iar pereții sunt realizați din aceste cărămizi. Pentru a se evita construirea unei case pe o zonă patogenă se lăsau la înnoptat în zona unde urma să se construiască o casă o turmă de oi. Aceste animale evită din instinct zonele patogene. Alt animal ce se ferește de zonele patogene este cîinele. Spre deosebire de cîine, pisica preferă pentru dormit chear zonele patogene. În scop terapeutic este necesar de evitat staționarea în zonele de dormit preferate de către pisică. La unele case în
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
realizeze treptat. Primele alimente pe care le mâncați trebuie să fie ușor digerabile. Puteți începe chiar prin simple infuzii pe care le-ați îndulcit cu zahăr sau miere, trecând mai apoi la consumul de legume fierte și pasate. Chiar dacă din instinct veți fi tentați să mestecați fructe sau legume crude, nu este recomandat să o faceți în acest stadiu. Chiar și sucurile de legume și fructe nu este indicat să fie consumate deocamdată. Însă, puteți alege alimentele bogate în fibre. Acestea
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
este destul de dificil să vă asigurați în acest sens. Dispozitivul utilizat în ziua de astăzi pentru detectarea acestui tip de probleme nu este foarte eficient, nu mai mult decât cel care pretinde că poate neutraliza undele nocive. Dacă aveți îndoieli, instinctul este singurul care vă poate ajuta. Dacă el vă spune să vă mutați, poate că ar trebuie să-l ascultați! Părerile sunt împărțite în ceea ce privește efectele reale pe care le pot avea asupra sănătății noastre contactul zilnic cu cuptoarele cu micounde
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
că s-ar face. Sau asta credeam că fac. Aveam o rochie neagră din bumbac, scurtă cât să nu se întâlnească prea brusc, în seara de septembrie, cu cizmele până la genunchi, care, așa cum hotărâsem că trebuie, nu aveau tocuri. Cu instinctul moștenit de la toate înaintașele mele, văzându-l pe Andrei că mă urmărește cu coada ochiului când mă îmbrac, am renunțat să mă retrag timid, decent și inofensiv, într-un colț, cum intenționasem la început, și am încercat cu nonșalanță mimată
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
mereu cu o realitate contradictorie, de a defini și explora sentimentul de culpabilitate care face din sudist un potențial erou de tragedie”. Criticul urmărește cum s-a format conștiința unei structuri de clasă și de castă, un spirit marcat de instinctul puternic al posesiei pământului, atitudinea de frondă, de reexaminare a preceptelor și valorilor, adesea în opoziție deschisă față de legi ș.a.m.d., toate alcătuind mentalitatea sudică, unde se raportează mereu prezentul la trecutul idealizat, unde individul se simte frustrat - ceea ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289865_a_291194]