9,535 matches
-
Antonescu. În al doilea rând, guvernul național legionar a găsit o serie de legi din timpul lui Goga și al lui Carol, care restrângeau drepturile cetățenești și limitau activitatea evreilor în diverse domenii economie. Considerăm utilă precizarea că, în perioada interbelică, principala preocupare a mișcărilor de extremă dreaptă din România a constituit-o opoziția față de emanciparea evreilor și acordarea de drepturi cetățenești evreilor, prin tratatele de pace și prin Statutul minorităților, care „au deschis evreilor drum larg de infiltrare în toate
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
politic din România în perioada septembrie 1940 - ianuarie 1941, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1976. Stoenescu, Alex Mihai, Armata, Mareșalul și evreii. Cazurile Dorohoi, București, Iași, Odessa, București, RAO Internațional Publishing Company, 1998. Șerban, Stelu, Elite, partide și spectru politic în România interbelică, Editura paideia, București, 2006. Veiga, Francisco, Istoria Gărzii de Fier 1919 1941. Mistica ultranaționalismului, traducere de Marian Ștefănescu, ediția a 2-a, Editura Humanitas, București, 1989. Zaharia, Gh., Fătu, Mihai, România în regimurile fasciste și totalitare din Europa, II, București
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Edart, 1994. Palty, Sonia, Evrei, treceți Nistrul!, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2006. Raport Final, editori: Tuvia Friling, Radu Ioanid, Mihail E.Ionescu, Comisia internațională pentru studierea Holocaustului în România, Iași, Polirom, 2005. Rosen, Avram, Contribuția evreilor la progresul industrial în România interbelică, Editura Hasefer, București, 2002. 331 Sebastian, Mihail, Cum am devenit huligan, București, Editura Humanitas, 1990. Theodoru, Radu, A fost sau nu Holocaust?, Editura Lucman, București,2003. Volovici, Leon, Ideologia naționalistă și „problema evreiască”. Eseu despre formele antisemitismului intelectual în România
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
putut participa la Festivalul de la Slănic. Îmi propun să vin la manifestările de la Bacău . Peste cîteva ore plec în Austria și Italia pentru trei săptămîni. Dacă voi avea răgaz, voi veni cu o scurtă sinteză despre Al. Philippide în lirica interbelică. Salutări cordiale și bune urări. Const. Ciopraga </citation> (6) <citation author=”Constantin Ciopraga” loc="Iași" data =”15 apr[ilie] 1972”> Dragă domnule Călin, Scrisoarea dumneavoastră mi-a parvenit acum trei zile. Aș veni la Bacău <footnote id="1">Îi făcusem
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
până la urmă, nu au fost așa de uniți, după cum se va vedea. În ziua de 25 aprilie 1945, după instalarea „primului guvern democrat din România” (așa cum lătrau ziarele comuniste) prezidat de către dr. Petru Groza (președintele unei obscure organizații de stânga interbelice numite Frontul Plugarilor), o parte a evreimii bucureștene s-a adunat la Templul Coral pentru a sărbători Înființarea la San Francisco (SUA) a Organizației Națiunilor Unite, dar și pentru a protesta Împotriva restricțiilor impuse de englezi față de emigrarea evreilor În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
evreiască. Terdiman se lăudase cu „...combaterea acestor nemulțumiri ce nu au fost Îndreptate contra Guvernului ci contra unor persoane din administrația locală și chiar a Partidului”. Bogatul fond arhivistic „Poliția Huși” ne-a relevat faptul absolut surprinzător că În perioada interbelică (1919-1941) În orașul dintre vii exista o activitate comunistă În care fuseseră Înglobați EXCLUSIV evrei de-ai locului. Spre exemplu, În vara anului 1937, când nici nu se pomenea de vreun nou război În Europa, În casa lucrătorului Smil Weintraub
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Organizatoric” a motivat vizionarea acestei pelicule de un mare număr de spectatori scriind că „...afacerea a interesat Întreaga evreime” și avea și de ce deoarece Leon Blum (1872-1950) a fost unul dintre puținii evrei ajunși În vârful politicii europene În perioada interbelică, atunci când antisemitismul era, În multe țări, politică de stat. Raportul se termina cu două lozinci sacrosante pentru mulți ani, de atunci Încolo: „Trăiască Republica Populară Română” și „Înainte pentru depășirea Planului de Stat”. b.j. Ne-am Împrumutat, vai de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de francezi, alți frați de gintă latină (10), SUA (6), RFG (3), unul englezesc și unul spaniol. b.Î. „Am corectat discursul tovarășului (...)” Reînființarea județelor la Începutul anului 1968 fără ca măcar să se reamintească de cele două preponderent maghiare din perioada interbelică (Ciuc și Trei Scaune) a produs unele emoții În zonele cu pricina dar Ceaușescu va fi motivat perimarea numelor lor atunci când le-a redenumit Harghita și Covasna. Mureșul rămăsese Mureș iar spiritele se calmaseră, oarecum, În ciuda desființării regiunii Mureș Autonome
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
agreat de atotputernicii zilei, i se interziseseră lui Raveica referirile „...asupra personalității sale” lăsându-se „...numai aprecierile asupra volumului recenzat”. În consecință, redacția (la „indicățiili” lui Vrăbiescu) a renunțat la următorul paragraf: „Cititorii mai vîrstnici știu, Însă, că În perioada interbelică, cărțile lui D.D. Roșca au fost printre cele mai citite cărți de filozofie de la noi. Alături de Mihail Ralea, Tudor Vianu, George Călinescu, D.D. Roșca face parte din galeria figurilor de savanți și gînditori români raționaliști Rămâne inexplicabil pentru cetățeanul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
stârnite de bravul cenzor, „Redacția a renunțat la toate pasajele semnalate, rămînÎnd doar finalul”. Deci, un fleac ciuruit. În fosta dictatură a „proletarilor” de la vârful Puterii, se vorbea la nesfârșit despre „revoluționara presă comunistă” ce-ar fi existat În România interbelică, mințindu-se astfel cu nerușinare. Scopul acestor deșănțate calupuri propagandistice nu era altul decât acela al inducerii În eroare a omului simplu, netrecut prin pușcăriile și lagărele de muncă de tip nazist ce umpluseră cândva teritoriul patriei de tip sovietic
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
statică, portret, compoziție. A realizat expoziții personale la Lugoj (1945), București (1946, 1975-retrospectivă). Artistul iubește viața, natura pe care o transcrie cu emoție și sensibilitate, o recompune pe pânză în limbajul culorii și al formei. Pictorul a fost în Iașul interbelic și s-a menținut după aceea ca o prezență distinctă prin pregnanta sa personalitate artistică , dar și prin rolul pe care l-a avut în evoluția învățământului artistic local și în cadrul instituțiilor de artă: custode al Pinacotecii ieșene (1941-1949), director
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
despre acest neobosit slujitor al școlii” spunea fostul său student, pictorul C. Radinschi. Moare la 23 aprilie 1963 și este înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI ARTICOLE: -PASCAL, GETA, Pinacoteca și Școala de arte frumoase din Iași în perioada interbelică, „Cercetări istorice” (serie nouă) XII-XIII, Iași, 1981-1982, p. 55-58 -VASILOVICI, VIRGINIA, Roman Simionescu un profesor care nu concepea inerția (evocare) „Buletin Info artis”, Iași, an II, nr.16 - 18, iunie 2002, p.9 -TONITZA, N.N., Corespondența, București, Meridiane, 1978, p.
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
de Stomatologie. A scris și a colaborat la redactarea a numeroase comunicări în țară și străinătate, dar momentul de înflorire și de notorietate profesională a fost legat de Iași și de colaborarea cu distinșii profesori de la Facultatea de Medicină. Învățământul interbelic ieșean i-a favorizat nu doar o specializare temeinică, dar și o deschidere culturală clasic umanistă. Avea numeroși prieteni în rândul intelectualității ieșene din acele timpuri precum: Corneliu Baba, George Lesnea, Petru Hârtopenu, Ion Frunzetti, prof.dr. Gr.T. Popa, Alexandru Miller
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
noiembrie 1996), „Medicina Stomatologică”, vol.5, nr.3, mai - iunie 2001, p. 93 ZAROJANU, GHEORGHE (1900-1979) JURIST Gheorghe Zarojanu a fost un reprezentant al generației de eminenți juriști, care au onorat justiția ieșeană și i-au asigurat prestigiul în perioada interbelică. Născut la Iași, la 4 ianuarie 1900, Gheorghe Zarojanu urmează cursurile primare și gimnaziale la Vaslui și Dorohoi, localități în care familia sa se mută datorită serviciului tatălui său, Constantin Zarojanu, funcționar la administrația financiară. În perioada 19141919, elev în
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
prin simpatie o condescendență rasistă care cere palme. în fine, cel mai longeviv ruletist al cazinoului, un tip care joacă sub numele de Latin Lover (Ion Rițiu), se dovedește a fi nimeni altul decît Cristian Vasile, legendar trubadur al Bucureștiului interbelic și, după cum ni se arată într-o serie de flashbackuri, prieten la cataramă cu tînărul Moldovan. Acesta din urmă e jucat de Petr Falc, un manechin ceh ales pentru asemănarea lui frapantă cu tînărul Nicolaescu (deși aceasta tinde să lase
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
bun pe vremea cînd făcea Cu mîinile curate, asta e din cauză că pe-atunci încerca să imite economia narativă a vechilor filme hollywoodiene. încă nu descoperise Frumosul. Acum are o idee clară despre Frumos (în cazul de față, despre eleganța Bucureștiului interbelic) și e la fel de infantilă ca ideea lui despre aventură. Deci nu, nu s a prostit pe parcurs ; n-a fost niciodată mult mai bun ca acum. Pur și simplu a avut noroc cu comunismul : pe vremea cînd n-aveam parte
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
mai avut și la alte filme despre nazism. E o melodramă arătoasă și lucrată competent, dar e subțire și subțirimea ei e exact opusul bogăției texturale a romanului. în 1990, cînd Schlattner a început să scrie (în germană) despre Făgărașul interbelic al copilăriei sale, a făcut-o din dorința de a le povesti celor cîțiva enoriași ai săi (din comuna sibiană Roșia) ce însemna Sărbătoarea Adventului pentru o comunitate săsească încă puternică. După doi ani avea un roman (publicat, după alți
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
mai putin rude cu acesta. S-a nascut chiar un fel de mit, multi localnici povestind cu un fel de nostalgie întâmplări închipuite, de năzbâtii și jocuri de copilărie pe care le-au împărțit cu "puștiul" Ion Iliescu, în anii interbelici. În mica urbe, oricine este dispus să dea relații despre președintele ales dar tot oricine îndruga tot felul de povești menite să te pună pe o pistă falsă. De aceea, redactorii Ziua au selecționat în materialul de față doar mărturiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
din București. Eftimie a murit pe la începutul anilor '80." Activitatea Kominternista a lui Eftimie Iliescu a fost confirmată, între altele, si de arestarea acestuia pentru acțiuni cu caracter secesionist. Conform directivelor Komintern-ului, "Partidul Comunist din România" (P.C.d.R.) milită, în perioada interbelică, pentru dezmembrarea statului român, reîntregirea României fiind considerată în documentele Komintern, elaborate la Moscova, drept o anexiune teritorială de tip imperialist, sustinandu-se teza leninista autodeterminării până la separare a diferitelor etnii (calificate drept popoare) și regiuni românești. Motiv pentru care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
sovietic, un instrument al politicii acestuia, că Armata Roșie, NKVD-ul etc. De aici mai rezultă însă un alt aspect important: membrii P.C.d.R, fiind cetățeni români aflați în slujba unui guvern străin, au fost, potrivit legilor românești din perioada interbelică, agenți ai respectivului guvern. Mai exact: spioni sovietici. Plătiți de un stat străin (U.R.S.S.), executând ordinele care veneau de la un organism străin (Komintern) și având sediul declarat într-o capitala străină (Moscova) membrii P.C.d.R. au îndeplinit perfect, în toată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
ai respectivului guvern. Mai exact: spioni sovietici. Plătiți de un stat străin (U.R.S.S.), executând ordinele care veneau de la un organism străin (Komintern) și având sediul declarat într-o capitala străină (Moscova) membrii P.C.d.R. au îndeplinit perfect, în toată perioada interbelică, calitatea penală de agenți ai unei puteri străine. În plus, aderind fără rezerve la teza stalinista a Komintem-ului - potrivit căruia România reunificata, de după primul război mondial, ar fi reprezentat un stat imperialist, constituit pe bază de anexări teritoriale - P.C.d.R. urmărea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
scos încă din 1924 în afara legii, activitatea să interzisă pe teritoriul României iar membrii săi considerați ilegali, deoarece acționau deschis pentru secesiunea statului român, conform teoriei lui Lenin de "autonomie a popoarelor până la separare". Așa cum este binecunoscut, în toată perioada interbelică P.C.d.R. a fost condus numai de secretari-generali de origine străină (cu exceptia primului, Gheorghe Cristescu ("Plăpumarul"), dintre care unii nici macar nu știau românește (Elek Koblos, Alexandru Danieluk, Vitali Holostenko, Boris Stefanov). Facem aceste precizări generale pentru cititorii mai puțin informați, ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
regimuri comuniste. Cum însă insurecțiile populare, regizate de Komintern și NKVD, necesitau strategii de tip militar, rolul GRU și al ofițerilor sovietici de informații militare devenea imperios necesar, mai ales în faza metamorfozării conflictului social în conflict armat (insurecțional). România interbelică a cunoscut două asemenea tentative, regizate de NKVD și GRU, de manipulare a unui conflict social într-o insurecție: prima dată, la Lupeni, în 1929; a doua oară la Grivița, în 1933. Secția pentru spionaj, terorism și insurecții a NKVD
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
aceea Caragiale e român, și rămâne, în ciuda trecerii timpului, cel mai actual dintre scriitorii români”. Sanda Cordoș remarca pe bună dreptate caracte- rul obsesional al acestei întrebări „Cine suntem ?” „cea care traversează întreaga istorie modernă a României și care, în interbelic, a dus la discuții substanțiale” ca expresia a ceea ce istoricul literar numește „nesiguranța de fond a românității”, întrebare ce „n-a chestionat niciodată o iden- titate mai șubredă, mai dezorientată, mai plină de neliniști”. Ceea ce devine extrem de important ține de
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
din ființe mărunte precum Kirilov profeți ai apocalipsei. Viziunea are carac- terul unui montaj cinematografic, a unui bricolaj clișeistic, diverse cadre mediatice decupate sunt reasamblate de o manieră manipulativă. Demonii caragialieni nu au încă gra- vitatea profetismului românesc al generației interbelice, nici febra viziunilor dostoievskiene, ei sunt doar limbuți. Există o anumită iritare a acestui posedat retoric, Nae, care reacționează acid la fiecare încercare a interlocutorului de a modera discursul hipertrofiat. Însă și încercările acestui interlocutor de a aplana delirul verbal
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]