8,611 matches
-
Vulcănescu, Deosebirile dintre Luther și catolici, text reprodus în Mircea Vulcănescu, Posibilitățile filosofiei creștine, ediție îngrijită de Dora Mezdrea, București, Anastasia, p. 113. 15 Ibidem, p. 115. 16 John Meyendorff, Ortodoxie și catolicitate, București, Sofia, 2003, p. 7: Problema istoriei mântuirii, abordată de Cullman și în operele anterioare, a fost discutată în cadrul dialogului ecleziologic între teologia provenită din Reformă și teologia catolică (n.n. C.M.) -, sub toate aspectele, și în special sub acela esențial, referitor la relația dintre jertfa lui Hristos și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
după voia lor slobodă; după judecata și hotărârea lor... Omul nu-și poate tulbura decât ordinea lui; pe a lui Dumnezeu nu; dar pe a lui, da; pe a lui și-o poate tulbura, și își poate pierde sufletul, adică mântuirea. Și așa, prin voia lui, a păcătuit Iuda când a vândut pe Hristos; și și-a pierdut sufletul; și e blestemat; și se va chinui; în veac și în veac, și dincolo de veac. Așa cum a hotărât Dumnezeu nu după voia
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
încă și pînă în veacul al nouăsprezecelea. Mandatarul Europei vine să mîntuie popoarele creștine de sub jugul turcesc și începe prin a-și anexa o parte a unui pămînt stăpînit de creștini, în care nu-i vorba de jug turcesc? Ciudată mîntuire într-adevăr. Cuvîntul nostru este: De bună voie niciodată, cu sila și mai puțin". Și tot aici citim o atenționare la care, de ar fi luat seama cei care au votat acceptarea fără luptă a ultimatumului sovietic din 26 ianuarie
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Susținător în tinerețe al liricului absolut, e nevoit a recunoaște că poezia e încă valoare relativă. Și-și afirmă gîndul ce i-a fost călăuză în opțiunile care l-au diriguit: "Să alegi între grațios și Grație, între încîntare și Mîntuire, iată canonul întrebării. Suflet mai degrabă religios decît artistic, am vrut în versificările mele să dau echivalentul unei stări absolute ale Intelectului și viziunii: starea de geometrie și, deasupra ei, extaz". Poezia proprie rămîne adevăratul chivot al lirismului absolut. Este
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pe Tronul Dumnezeirii Sale, la dreapta Părintelui Ceresc; așadar, după Dumnezeiescul Său exemplu, repauzații în a 40-a zi după moartea lor, intră definitiv în situația ce se cuvine valorii lor morale. După exemplul Domnului, Care după ce a terminat lucrarea mîntuirii noastre prin viața și moartea pe Cruce, a pus coroană la lucrarea Sa în înălțarea la ceruri a 40-a zi după moarte. Sufletele repauzaților, terminînd cursul existenței lor pămîntești, primesc de la Dumnezeu, a 40-a zi pedeapsă sau recompensă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
aflați la poalele Muntelui Purgatoriului, în lungul primei nopți vor trece prăpastia care desparte Antepurgatoriul de Muntele Purgatoriu. La trecerea prin Poarta Purgatoriului, lui Dante i se imprimă pe frunte cele șapte "P"-uri. Cărarea care duce spre purificare și mîntuirea, cum citim în Cîntul IV este strîmtă, dificilă și va fi cu greu străbătută de Dante. Pe cele șapte trepte ale Purgatoriului în ascendență, trufașii pe primul, invidioșii, cei plini de mînie, nepăsătorii, zgîrciții și risipitorii, pe penultimul sînt lacomii
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
sau ai exclude/ ce spovedești, nu mai puțin știut e/ păcatul tău, ce-l știe mare Jude!/ Dar dacă nu rămîn buzele mute/ și culpa izbucnește,-n curtea mare/ se trag potrivnic cu tăișul cute". E spovedania care deschide calea mîntuirii creștine și la catolici și la ortodocși. Tot aici Frumoasa călăuză îi arată că are de-mplinit: Aici codrean scurt timp tu ai să fii,/ și cetățean cu mine pe vecie/ al Romei după care-i Hrist roman./ Deci, pentru lumea
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Sf. Vasile cel Nou, care-I spune cu blînd și lung glas: Iar tu înțelege de toate cele arătate ție, și te îngrijește pentru ele, că mare folos vei lua dintr-acelea, și pe alții mulți îi vei întări spre mîntuirea lor. Pentru aceasta am vrut a-ți arăta ție acestea, ca neguțătorie să faci cu dînsele, și de multe ori să înmulțești talantul care îți este încredințat ție. Deci nu le ascunde, ci le vestește aceste toate sfintelor Bisericilor mele
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
sfera mai departe cată,/ pîn' ai să vezi șezînd acea Regină/ cui e domnia aceasta închinată". În ultimul cînt, al XXXIII-lea, la rugămintea Sfîntului Bernard, Sfînta Fecioară Maria obține de la Dumnezeu, pentru Dante, harul de a putea privi ultima mîntuire - putința de a ridica ochii spre lumina supremă. Contemplă misterul Sfintei Treimi și misterul celor două firi ale lui Iisus. După, cu o ultimă fulgurare mintea-i rămîne învinsă și se încheie marea viziune ce-a închegat Divina Comedie: "Ca
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de păcat a spiritului creștin (che nel pensier rinnova la paura), apăsarea conștiinței împovărată de vini precum și aspirația inexorabilă de a ieși din robia răului. Sensul anagogic, ce decurge pe planul suprafiresc, dezvăluia bunătatea Providenței, care arată limanul luminos al mîntuirii sufletului contritat dar plin de speranță în momentul căinței". Despre cele patru sensuri vorbește și Sfîntul Augustin în De utilitate credenti, citat și de Sf. Toma în Summa Theologiae: "Scriptura care este numită Vechiul Testament prezintă patru sensuri, adică: istoric, etiologic
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
conține: estetică, Gloria sau Slava lui Dumnezeu (1961-1969); acțiunea lui Dumnezeu, Teodramatica (1973-1983); gîndirea lui Dumnezeu, Teologia (1985- 1986) este opera cea mai importantă a teologului elvețian. Opera sa se edifică pe ideea că toți oamenii trebuie să fie mîntuiți, mîntuire adusă oamenilor cînd Dumnezeu, întrupat în persoana Fiului, ia asupra Sa păcatele omului, coboară în iad pentru a vesti și aduce mîntuire oamenilor din toate timpurile și se întoarce la Tatăl în dimineața Paștelui. Sintetic, aceasta este fapta bună a
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
mai importantă a teologului elvețian. Opera sa se edifică pe ideea că toți oamenii trebuie să fie mîntuiți, mîntuire adusă oamenilor cînd Dumnezeu, întrupat în persoana Fiului, ia asupra Sa păcatele omului, coboară în iad pentru a vesti și aduce mîntuire oamenilor din toate timpurile și se întoarce la Tatăl în dimineața Paștelui. Sintetic, aceasta este fapta bună a lui Dumnezeu la care oamenii au acces prin estetică, o pot trăi și imita în dramatică și o pot recunoaște ca temei
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
chiar a declanșat, un mod de gîndire bazat pe abstracțiune. Inevitabil, a implicat și alte categorii la fel de importante. Astfel, individul, persoana, a constituit ocazional un factor lucrativ în alte culturi, însă numai puternica afirmare dogmatică a sufletului individual, a dramei mîntuirii și luptelor sale, înfăptuită de gîndirea iudeo- creștină, a putut pune bazele unei depline acceptări, din partea societății, a individualismului, libertății și egalității. Or, ca să mai adăugăm un exemplu fundamental, înlocuirea timpului circular, recurent, cu conceptul liniar inerent istoriei originii, căderii
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
fie organizarea unui stat agricol și trebuințele lui. Cînd trebuințele de consum sînt mai mari decît poate fi producția la care e avizat, atunci ruina sigură îl așteaptă și pe individ și pe stat, oricare ar fi expedientele temporare de mîntuire. Cît despre industrie - adică despre putința de-a imprima obiectelor o valoare însutită sau înmiită de cea care-a avut-o înainte de-a le atinge mîna noastră - ea nu se poate înființa și nu s-a văzut încă nicăieri
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
sale lucrări. "Știința este în zilele noastre o "vocație", bazată pe specializare și pusă în slujba introspecției și a cunoașterii raporturilor obiective. Ea nu este un har primit de un vizionar sau de un profet cu scopul de a acorda mîntuirea sufletului sau de a face revelații; ea nu este nici parte integrantă a meditației înțelepților și filozofilor care-și pun întrebări cu privire la sensul lumii. Iată care este condiția ineluctabilă a situației noastre istorice, de care nu putem scăpa dacă ne
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de secol de la acel moment mirabil. Cine face politică se va abate prin chiar acțiunile ce la întreprinde de la preceptele eticii absolute, transformîndu-se la rîndu-i, sub presiunea rezultatelor faptelor sale. Politica, sigur, nu-i o cale pe care să obținem mîntuirea sufletului: Într-adevăr, politica se face cu capul, dar, neîndoielnic, nu nu mai cu capul. În această privință, adepții eticii convingerii au deplină dreptate. Dar în privința felului în care trebuie să acționezi: conform eticii convingerii sau conform eticii responsabilității, și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
sa. Tot în sfera escrocheriei și totodată a trufiei omenești se înscriu și așa zisele ,,indulgențe “ , adică niște hîrtii care dacă erau cumpărate, oamenii erau ,,asigurați “ că li se iartă păcatele. Bineînțeles că așa ceva nu are legătură nici cu mîntuirea nici cu evoluția spirituală, ea reprezentînd o formă de escrocherie asemeni ,,jocurilor “ tip ,,Caritas “ din zilele noastre. Jaful a existat dintotdeauna și mare parte din populația României simte pe propria piele ce înseamnă acest lucru. Cam în aceeași situație se
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
viață pe care noi oamenii, aici, într-o lume materială, ca și modești învățăcei, le avem de învățat. Noi aici, pe pămînt, sîntem chemați să învățăm a fi puțin (și chiar mai mult) mai deștepți ! în asta constă de fapt Mîntuirea pe care Biserica n-o definește clar. Mîntuire- adică ieșirea (definitivă ) prin învățătură (după multe reîncarnări ) dintr-o lume materială plină de durere, întristare și suspin spre un alt plan al existenței, spre o Altă Lume . - ,, împărăția lui Dumnezeu “ Asta
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
Lucrurile nu sînt atît de simple precum le prezintă unii preoți. Viața pe care o ducem reprezintă adevărata încercare ! Fiecare credincios ar trebui să înțeleagă că meditația și preocuparea pentru viața trăită în adevăr și dreptate reprezintă Calea către Dumnezeu ! Mîntuirea la care face referire Biserica se face tot prin învățătură și o viață dusă pe Calea corectă, asta presupunînd învățarea corectă a Legilor, a face cît mai puține păcate (păcat însemnînd abaterea de la Lege) și a urma Calea arătată de
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
avut societățile din trecut. Nu este vorba de o abordare funcționalistă a religiei, indiferentă la tipul de religie, ci este vorba de a plasa chestiunea în centrul problemei creștine a iubirii aproapelui. Admițând o largă libertate față de dogma creștină a mântuirii, cele cinci demersuri post-seculare admit că solidaritatea umană filtrată prin discursul religios mai are șansa de a furniza un sens pentru omul societăților post-moderne. Caritatea, smerenia (ca admitere și asumare a propriei violențe), responsabilitatea, activismul social-politic sunt considerate forme contemporane
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
l-am respirat, oamenii cu care am fi putut sta de vorbă". Dacă am fi intrat în relație cu alți oameni, viitorul ar fi fost altfel. De aceea "trecutul poartă în el un indiciu secret prin care se raportează la mântuire"4. Nu doar că în prezent trăim trecutul, dar și viitorul depinde de trecut. De aici ideea surprinsă de Jürgen Habermas că, în gândirea lui Walter Benjamin, "generația prezentă poartă responsabilitatea nu doar pentru destinul generațiilor viitoare, ci și pentru
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Ordinea prezentului este o dreptate care se face celor care nu și-au putut împlini visurile și care acum sunt morți. Prezentul este o dreptate care se face trecutului și poarta prin care intră Mesia, spre a ne da șansa mântuirii. Privind lucrurile comparativ, dacă în conștiința tradițională românească trebuie ne să ferim în prezent de "fantomele nefaste ale trecutului" care ne pot bântui, doar prezentul fiind abonat la dreptate, în filosofia lui Benjamin despovărarea prezentului de responsabilitatea față de viitor se
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
omului și convertirea lui Saul pe drumul Damascului. De aici încolo, ea lasă locul religiei 20. Bryan Wilson: funcțiile latente ale religiei Utilizând distincția mertoniană dintre funcții latente și funcții manifeste, Bryan Wilson 21 indică drept funcție manifestă a religiei mântuirea și drept principale funcții latente tradiționale ale acesteia următoarele trei: funcția de coeziune socială (religia creează solidaritate și inoculează norme morale, asigurând baza controlului social; în același timp, religia legitimează scopurile și procedurile societății); funcția de configurare a identității indivizilor
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
canonică, demersurile lor sunt, din acest punct de vedere, mai îndrăznețe decât ale celorlalți. Girard socotește că rostul Patimilor și al reprezentării lor evanghelice e revelarea violenței mimetice constitutive umanului. Vattimo consideră secularizarea drept kénosis, etapă în planul divin de mântuire a umanității. Demersurile lor intră astfel în teritoriul faptelor despre care, socotea Wittgenstein, ar trebui să se tacă24. Girard și Wilson sunt rezervați, dacă nu chiar pesimiști, cu privire la viitorul umanității și, implicit, cu privire la puterea religiei de a susține un viitor
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
acesta trebuie organizat tot timpul, 24 de ore din 24, în gări, în trenuri și avioane, chiar în spitale. Dispare așteptarea, totul se concentrează pe trăirea clipei, totul "aici și acum". Raportarea la religie se schimbă; dintr-o religie a mântuirii în viața de dincolo, creștinismul a devenit o religie a armoniei și iubirii înțelese ca un confort aici. În acest fel, consumul nu a însemnat moartea creștinismului, ci instrumentul adaptării lui la hedonism. În trăirea religioasă se vede cel mai
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]