8,110 matches
-
o limită a determinismului" (Baudrillard, 1983 c) sau un efect cibernetic al unor sisteme de control fantastice (Kroker și Cook, 1986). Deleuze și Guattari (1977) aclamă dispersia schizoidă, nomadă a dorinței și subiectivității, valorizînd tocmai descompunerea și dispersia subiectului în modernitate. În toate aceste teorii, identitatea apare ca extrem de instabilă, în anumite teorii postmoderne, dispărînd cu totul de pe "scena" unde: ""Sinele TV" este individul electronic par excellence care obține tot ce se poate prin simularea materialelor oferite de media: o identitate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Împreună, aceste studii ar trebui să facă lumină în privința dinamicii identității în așa-numita societate postmodernă. Televiziunea și postmodernitatea În vreme ce intervenția postmodernă în domeniul artelor este adesea interpretată drept o reacție împotriva modernismului 4, împotriva canonizării elitiste sufocante a operelor modernității, intervenția postmodernistă în domeniul televiziunii este o reacție împotriva realismului și a unui sistem de genuri codificate (Sitcom, telenovele, filme de acțiune etc.) care caracterizează sistemul televiziunilor comerciale din Statele Unite. În acest sens, intervențiile postmoderne din televiziune reiau atacul la adresa
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
reclamă, tocmai aceste conexiuni și asocieri dintre diferite părți stabilesc mesajul care pune în legătură țigările Virginia Slims cu progresul. Reclama le transmite femeilor că fumatul este progresist și acceptabil din punct de vedere social și asociază Virginia Slims cu modernitatea, progresul social și multdorita caracteristică a supleții. De fapt, Lucky Strike realizase o campanie publicitară de succes în anii '30, asociind fumatul cu scăderea în greutate ("Ia o țigară Lucky în loc de o bomboană"), iar Virginia Slims uzează de această tradiție
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
construcții simbolice cu care consumatorul este invitat să se identifice pentru a-l determina pe acesta să folosească respectivul produs. Ca urmare, bărbatul Marlboro (respectiv fumătorul) fumează virilitate și vigoare naturală o dată cu țigara, iar femeia Virginia Slims dă dovadă de modernitate, suplețe și putere feminină atunci cînd aprinde această țigară "ușoară". Acest gen de lectură a reclamelor nu numai că îl ajută pe individ să reziste manipulării, dar arată cum un element atît de inofensiv ca publicitatea poate prezenta mutații majore
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în mediul cultural contemporan. Identitățile moderne, oricît ar fi fost ele de multiple și supuse schimbării, par să fie mai stabile, în vreme ce schimbarea, fragmentarea, jocul teatral cu identitatea par să fie mai acceptate decît în epoca anterioară, mai consistentă, a modernității. Pe de altă parte, în acest fel crește gradul de libertate a individului de a se juca cu propria identitate și de a-și schimba în mod radical cursul vieții (ceea ce, pentru unii indivizi, poate fi un lucru bun); dar
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de mileniu. Continuînd analiza culturii, politicii și identității contemporane și a terminologiei potrivite pentru a descrie momentul actual, vom cerceta fenomenul Madona, care se află într-o strînsă legătură cu problematica schițată în acest capitol. NOTE 1 În legătură cu identitatea în modernitate vezi Berman, 1982 și eseurile adunate de Lash și Friedman, 1992. În legătură cu discursurile modernității vezi Antonio și Kellner, în curs de apariție. Interpretarea pe care o dau aici modernității este aceea a unei epoci de schimbări rapide, de inovații și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a descrie momentul actual, vom cerceta fenomenul Madona, care se află într-o strînsă legătură cu problematica schițată în acest capitol. NOTE 1 În legătură cu identitatea în modernitate vezi Berman, 1982 și eseurile adunate de Lash și Friedman, 1992. În legătură cu discursurile modernității vezi Antonio și Kellner, în curs de apariție. Interpretarea pe care o dau aici modernității este aceea a unei epoci de schimbări rapide, de inovații și de negare a vechiului o dată cu crearea noului, un proces legat de capitalismul industrial, de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cu problematica schițată în acest capitol. NOTE 1 În legătură cu identitatea în modernitate vezi Berman, 1982 și eseurile adunate de Lash și Friedman, 1992. În legătură cu discursurile modernității vezi Antonio și Kellner, în curs de apariție. Interpretarea pe care o dau aici modernității este aceea a unei epoci de schimbări rapide, de inovații și de negare a vechiului o dată cu crearea noului, un proces legat de capitalismul industrial, de revoluțiile democratice, de urbanizare și diferențierea socială și culturală. În urma convențiilor teoriei sociale moderne, îmi
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care acesta este perceput și acceptat (vezi Wilson, 1985; Ewen, 1988). Moda contemporană oferă opțiuni în privința hainelor, stilului și imaginii; elemente prin care individul își poate construi o identitate personală. Într-un anumit sens, moda reprezintă o trăsătură constitutivă a modernității privită ca o epocă în istorie ce este marcată de permanente inovații, de distrugerea vechiului și crearea noului (Berman, 1982). Moda însăși se definește ca producătoare de gusturi, stiluri, haine și deprinderi. Moda perpetuează o personalitate modernă, neliniștită, mereu în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
crearea noului (Berman, 1982). Moda însăși se definește ca producătoare de gusturi, stiluri, haine și deprinderi. Moda perpetuează o personalitate modernă, neliniștită, mereu în căutarea a ceea ce este admirat, evitînd în schimb tot ce este vechi și desuet. Moda și modernitatea merg mînă în mînă, producînd personalități moderne care își caută identitatea în haine, înfățișare, atitudine și stil mereu noi, mereu după "ultimul strigăt" și care se tem să apară ca demodate și învechite. Desigur, moda în societățile moderne este limitată
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
între societățile modernă și tradițională este, în anumite privințe, o simplificare, dar utilizez această distincție pentru a pune în lumină trăsăturile caracteristice care realizează o legătură între modă, imagini și identitate în societățile moderne. Pentru mai multe informații asupra discursurilor modernității, contribuțiile și limitările lor, vezi Antonio și Kellner, 1994. 2 O mare parte dintre studiile culturale se concentrează asupra analizei de text și/sau receptării în exclusivitate, ignorînd în general economia politică și producția de cultură. În studiul său asupra
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
asistent (o posibilă aluzie la Malcolm X). Profeția de natură religioasă cu privire la sfîrșitul lumii codifică triumful tehnologiei în ipostaza de temă religioasă. Din punct de vedere alegoric, această profeție poate fi interpretată și în acest mod: sfîrșitul lumii înseamnă sfîrșitul modernității, eră în care omul era încă stăpîn sau avea impresia că este stăpîn. De aici încolo, computerele și programele inteligenței artificiale vor fi cele care vor stăpîni, așa cum arată Baudrillard, iar domnia acestora semnifică apropiatul sfîrșit al omenirii ca specie
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
putea spune s-a spus, tot ce se putea face a fost făcut și că nu ne mai rămîne decît să mînuim piesele jocului 27. În operele sale de după 1980, autorul francez prezintă imaginea intelectualului european alienat, martor la prăbușirea modernității, al cărei necrolog îl scrie cu detașare și ironie. Perspectiva sa cinică și nihilistă asupra epocii moderne se poate foarte bine remarca și în cartea sa de călătorii America (1988), unde Baudrillard, călătorind 28 prin SUA ghicește viitorul țării din
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
al lumilor". Mai mult decît atît, America după cum afirmă el mereu este centrul lumii, modelul către care se îndreaptă restul mapamondului. Deși folosește rareori termenul de "postmodernism" în acest text, Baudrillard pune în mod constant semnul egalității între ideea de modernitate și America văzută ca societate modernă tipică, care nu a fost niciodată o societate de tip feudal și nu a cunoscut limitările unei societăți tradiționale, reprezentînd astfel modernitatea în forma sa cea mai pură. Ca urmare, acel sentiment de "sfîrșit
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
acest text, Baudrillard pune în mod constant semnul egalității între ideea de modernitate și America văzută ca societate modernă tipică, care nu a fost niciodată o societate de tip feudal și nu a cunoscut limitările unei societăți tradiționale, reprezentînd astfel modernitatea în forma sa cea mai pură. Ca urmare, acel sentiment de "sfîrșit al lumii" resimțit în mod constant în călătoria sa prin America poate fi interpretat ca un sfîrșit al modernității, iar zorii unei lumi noi ar putea însemna începutul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
nu a cunoscut limitările unei societăți tradiționale, reprezentînd astfel modernitatea în forma sa cea mai pură. Ca urmare, acel sentiment de "sfîrșit al lumii" resimțit în mod constant în călătoria sa prin America poate fi interpretat ca un sfîrșit al modernității, iar zorii unei lumi noi ar putea însemna începutul unei noi postmodernități. Baudrillard însă nu se folosește de acești termeni, ca atare reflecțiile sale sînt doar remarci care trădează o imaginație apocaliptică latentă, care însă nu este niciodată pe deplin
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și de structură. Reducțiile sale semiologice sînt cu precădere vizibile în capitolul său Utopia Achieved (Utopia devenită realitate) în care sînt puse în contrast America și Europa și alte părți ale lumii. Pentru autorul francez, Statele Unite reprezintă "forma originală a modernității", lipsită de tradiții și istorie, "trăind într-o perpetuă simulare, într-un perpetuu prezent dominat de semne". Prin contrast, Euopa are o istorie, are tradiții politice și culturale (are, așadar, o politică și o cultură și are profunzime). Dimpotrivă, America
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cu ceilalți, fiind reprezentați sub forma unui panteon de zeități voodoo. Aceasta pare să sugereze că centrul nu a putut menține unitatea, lumea viitorului fiind condamnat să retrăiască războaiele unor zeități aflate în conflict: tocmai viziunea lui Max Weber asupra modernității. 24 Teoria modernă a încercat de asemenea să înțeleagă prezentul din perspectiva trecutului; a se vedea eseul lui Condorcet asupra etapelor istorice, cele trei etape istorice din teoria lui Comte, periodizarea istoriei propusă de Marx, genealogiile și istoriile comparate la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
se sustrage interpretării". El susține, așadar, că poziția marxistă clasică conform căreia "inițiativa atotcuprinzătoare de care se bucură capitalul, ca eveniment istoric" este pozitivă, însă tot el proclamă imposibilitatea teoretizării acestuia. 32 În eseul Extazul comunicării, Baudrillard (1983c) compară mitologia modernității, de exemplu viteza și automobilul, cu experiențele caracteristice postmodernismului, dînd ca exemplu "extazul comunicării" în special prin intermediul mass-media, a computerelor și a noilor tehnologii. El a declarat acea experiență ca "desuetă", după care el însuși s-a lăsat absorbit de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
iar conștiința, spiritul, gândirea secundare, derivate; neagă existența sufletului 26. mister = ritual religios secret în Grecia și Roma antică, la care participau numai cei inițiați; ex. religiile misterelor (culte păgâne) 27. modernism = 1. curent filozofic novator (sec. 19-20) care exacerba modernitatea, respingând tradiționalismul și academismul; proclama exclusivist unele noi principii de creație (simbolismul, expresionismul, constructivismul și curentele de avangardă); 2. denumire sub care au fost condamnate, în 1907, de către Biserica catolică orientările progresist-liberale care încercau să înnoiască dogmatica, știința Bibliei și
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
de necazurile vieții, care nu au fost puține în acea vreme, așa încât rememorarea a ceea ce au făcut pentru școală poate fi plină de învățăminte. Acest liceu, prin oamenii lui, a încercat, încearcă și cred că și reușește să conducă spre modernitate spiritul locului, ceea ce se va realiza cu atât mai mult și mai repede cu cât oamenii născuți, crescuți și educați pe aceste meleaguri se vor întoarce, vor reveni, către spațiul geografico-social din care au plecat, cu experiența lor, cu idei
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
bine în șea, etc.) și prin afirmația tranșantă că în întrețeserea unor astfel de subtilități stă valoarea poeziei, lucru în răspăr cu teza militantă a vremii. Descoperind acum câțiva ani caietul cu această compunere am rămas eu însumi uimit de modernitatea gândirii mele de atunci. Dincolo de stilul linear al expunerii, ideile mele nu s-au schimbat. Poezia ca abur miraculos creat în jurul unui personaj insolit este însuși demersul central al poeticii mele de azi. A.B.Când și unde ați debutat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
un conglomerat fără identități. Mie nu-mi place la înghesuială, nu suport călcăturile pe bombeuri, datul din coate, lipsa de aer. Sunt un claustrofob literar. Una este , așadar, ceea ce-mi place că scriitură, fiind, în mod declarat, de partea modernității, și una este ceea ce am decis să scriu, nu cantonat în epoci apuse, ci prelungind în prezent un traseu adus în față cititorilor cu veacuri înainte. Și aici, însă, am încercat să inovez. Cât s-a putut și mi-au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
formă de a face poezie care vine din preclasicism și de aceea li se pare unora depășită. Numai că pe mine nu mă interesează curentele literare decât că teorie. În teorie, în teatru și în proză, paradoxal, sunt de partea modernității, chiar a experimentului. În teatru l-am jucat pe Eugen Ionescu și am și câștigat premiul I de interpretare la Festivalul Național al Artei Studențești cu rolul profesorului din "Lecția". Apoi am jucat, în premieră pe țară, în 1969, " În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
vechime în istoria literaturii mondiale. Numai că, deseori, m-am străduit să demonstrez că el, sonetul, poate stă foarte bine alături de noi cei de azi, luându-ne de braț, eliberându-ne împreună de avatarurile contemporaneității. Detașarea unora, a promotorilor unei modernități cu picioare de lut, de emoție, de sensibilitate, ignorarea superioară a acestor jaloane esențiale ale poeziei, duce la construcții sterile, împietrite, cerebrale, la gesturi nefirești și lipsite de finalitate. Ei, cei ce vor să fie moderni cu orice chip, se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]