10,917 matches
-
și lingușirea, alibiurile furnizate de scuze, invocarea conspirațiilor sînt răspunsuri tipice pentru membrii acestor culturi. Cunoașterea este situațională și relațională, iar ambiguitatea sporește deseori în situații de incertitudine, în loc să se dizolve. Culturile puternic dependente de context sînt alcătuite din subiecți modest autodeterminați, predispuși la fatalism și dezangajare (Hall, Hall, 1990). în opoziție, culturile slab dependente de context, precum cele din America de Nord sau din majoritatea țărilor din Europa Occidentală, produc indivizi logici, liniari, predictibili, individualiști și orientați spre acțiune. în aceste arii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
precum Germania. De asemenea, și procesul comunicării în masă este influențat de caracterul puternic sau slab al dependenței de context al culturii analizate. în mod special, este de așteptat ca și conținutul informațional al publicității, de exemplu, s\ fie mai modest în culturile puternic dependente de context decît în culturile slab dependente de context (Biswas, Olsen, Carlet, 1992; Lin, 1993; Al-Olayan, Karande, 2000). Așa cum sublinia E.T. Hall, "înțelesurile și contextele sînt inextricabil legate unele de altele" (Hall, 2000, p. 36), astfel
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
politice și economice. Cele două seturi de dimensiuni evocate explică mai mult de 70% din varianța interculturală din cele peste 80 de eșantioane naționale și corelează semnificativ cu serii întregi de indicatori agregați structural, care pot anticipa prevalența unui scor modest sau înalt pe fiecare dimensiune generică în parte (vezi figurile 8, 9, 10). Conform asocierilor prezentate mai sus, tensiunea dintre valorile rațional-seculare și cele tradiționale reflectă contrastul dintre societățile care acordă o poziție modestă sau de prim-plan religiei și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
care pot anticipa prevalența unui scor modest sau înalt pe fiecare dimensiune generică în parte (vezi figurile 8, 9, 10). Conform asocierilor prezentate mai sus, tensiunea dintre valorile rațional-seculare și cele tradiționale reflectă contrastul dintre societățile care acordă o poziție modestă sau de prim-plan religiei și exigențelor morale și instituționale impuse de aceasta. Societățile cu scoruri mari la această dimensiune culturală sintetică încurajează strategii socializatoare bazate pe deferență și respect față de autoritate, formulînd standarde "absolute" care să mențină și să
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
incertitudinii, orientarea asupra viitorului și egalitatea între sexe (corelație negativă). Aceste corelații sugerează că externalitatea dinamică este în general asociată cu distanța mare față de putere, colectivismul și conservatorismul. în plus, din cauza punerii în relație a externalității dinamice cu nivele mai modeste de dezvoltare socioeconomică, corelarea sa cu un grad mare de evitare a incertitudinii și o orientare crescută asupra viitorului poate sugera că munca grea și condițiile de viață dificile au generat credințe în predictibilitatea forțelor externe și în asigurarea unui
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
conduitelor disfuncționale de către o serie de logici explicative implicite, asumate generalizat. în evaluarea noastră vom examina pertinența premisei care alimentează o întreagă retorică a lamentației în mediul public românesc privitoare la performanța profesională scăzută din mediul educațional, pusă pe seama resurselor modeste, climatului de muncă nefacilitant și "moștenirilor" grele ale trecutului mai mult sau mai puțin recent (evocatoare fiind, bunăoară, discuțiile de pe forumul edu cer ro, care reunesc un grup de elită al cercetării științifice autohtone) și vom încerca să individualizăm contribuția fiecărui registru
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
costisitoare și iluzorie. Un alt factor relevant al modelului axiomelor sociale este complexitatea socială, care exprimă convingerea implicită asupra existenței mai multor căi potențiale de comportament în situații specific diferite. Faptul că subiecții se caracterizează printr-un scor mai degrabă modest al complexității sociale mărturisește despre paleta comportamentală precumpănitor săracă pe care o pot activa în mediul educațional profesorii, într-o lume românească în care răspunsurile comportamentale care urmează logica devianței tolerate sînt atît de persistente (Gavreliuc, Jinaru, Gavreliuc, 2009). Exemplul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai degrabă decît să se angajeze în conduite diversificate și nuanțate. Corelațiile din interiorul modelului dintre controlul destinului și religiozitate (r = +0,47, p < 0,01), precum și scorurile mari la cinism social, asociate cu scoruri scăzute la controlul destinului prefigurează modesta autodeterminare a subiecților. Una dintre sursele cauzale cele mai consistente ale acestor simptome dezangajate o constituie, așadar, capacitatea scăzută de "stăpînire a propriei vieți", calificată deficient atît în plan cognitiv, cît și în plan afectiv (corelația dintre autodeterminare și controlul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
exprimă liber trăirile, dorințele, fiind și tratați fiecare în parte ca o persoană distinctă. Independența este valorizată și încurajată. Cultura individualistă pune accentul pe realizarea personală. 8.5.4. Clasa socială în toate societățile, clasele sociale cu o condiție mai modestă tind să fie colectiviste, în timp ce clasele înalte sînt precumpănitor individualiste (Triandis, 1995). Acest aspect va corela semnificativ și cu modul în care părinții își vor crește copiii. Astfel, cei din clase sociale superioare vor avea tendințe individualiste, valorizînd realizarea personală
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
asigurare a bunăstării materiale și a respectului de sine bazat pe competență, în culturile individualiste. Semnificația diplomelor este diferită: asemenea documente sînt calificate drept importante și sînt expuse în locurile vizibile "celuilalt" în societățile colectiviste, dar au valoare simbolică mai modestă în cele individualiste. în cadrul pregătirii profesionale, obținerea certificatelor, chiar și prin mijloace ilegale, este mai importantă decît dobîndirea competențelor manifeste în culturile colectiviste, spre deosebire de cele individualiste, în care dobîndirea competențelor este prețuită mai mult decît dobîndirea certificatelor și diplomelor. în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
normativă (ce are în vedere sentimentul "de obligație" pe care îl resimte angajatul de "a rămîne"). Autorul studiază influența idiocentrismului și a alocentrismului asupra acestor componente ale angajamentului față de organizație și observă că registrul afectiv are o influență mult mai modestă la indivizii cu un idiocentrism mare. Mai mult, factorii sociali, operaționalizați în studiu prin dezaprobarea familiei, au fost predictori mai slabi în ce privește angajarea și intenția de a părăsi organizația pentru subiecții idiocentriști, dar mai influenți pentru subiecții care împărtășesc valori
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
competitivității. Culturile masculine pun accentul pe comportamentul tipic masculin și pe diferențierea dintre sexe, iar valorile dominante sînt succesul, banii, competiția, performanța. între rolurile de gen există diferențe vizibile: bărbații "trebuie" să fie asertivi, centrați pe cîștigul material, iar femeile modeste, "la locul lor", tandre și preocupate de calitatea vieții. Accentul este pus, în primul caz, pe echitate, competiție și performanță. Culturile feminine, dimpotrivă, nu accentuează diferența dintre sexe, rolurile de gen sînt mai fluide și valorizează precumpănitor cooperarea în defavoarea competitivității
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
perceput\ ca o obligație pentru ambele sexe (Basabe et al., 2002, p. 106). Pentru G. Hofstede (1980/2001), feminitatea caracterizează societățile în care rolurile de gen se suprapun peste comportamentul implicit asumat de subiect, atît femeile, cît și bărbații fiind modești, tandri și interesați de calitatea vieții interpersonale. Simplificînd, în societățile masculine, normele sociale sînt orientate spre sine, banii și valorile materiale sînt mai importante, iar omul "trăiește pentru a munci", pe cînd în cele feminine, normele sociale sînt orientate spre
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
constituie protecția mediului, preocuparea rezovării problemelor sociale, iar conflictul se rezolvă prin negociere. De asemenea, religia joacă în general un rol simbolic vital și numai bărbații pot fi preoți în culturile masculine, în schimb religia joacă un rol social mai modest, iar preoții pot fi atît bărbați, cît și femei în culturile feminine. în culturile masculine, în familie predomină, după cum era de așteptat, structura tradițională, fetele pot să se exteriorizeze prin lacrimi ("au voie să plîngă"), spre deosebire de băieți, care în schimb
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de comportament, alegerea materiilor de studiu, reperul pentru evaluarea elevului, modul în care este lăudat elevul, modul în care se face aprecierea calităților elevului, a eșecului și modul de aplicare a pedepselor. în culturile feminine elevii încearcă să se comporte modest și practică solidaritatea și cooperarea. în schimb, în culturile masculine încearcă să se impună, să iasă în evidență și preferă concurența reciprocă. Alegerea materiilor de studiu în culturile feminine se bazează pe interesele intrinseci, iar bărbații pot alege și materii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în culturile cu EI slabă, dar inflexibil în culturile cu EI puternică. La fel, sistemul de control este lax, relaxat în culturile cu EI scăzută, dar rigid, strîns în cele cu EI crescută. Riscul este asumat în culturile cu EI modestă, dar evitat în culturile cu EI puternică. Agresivitatea este evitată sau neacceptată în culturile cu EI scăzută, în timp ce comportamentul agresiv orientat spre propria persoană spre alții este acceptat în culturile cu EI mare. Conflictul și concurența în culturile cu EI
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dar evitat în culturile cu EI puternică. Agresivitatea este evitată sau neacceptată în culturile cu EI scăzută, în timp ce comportamentul agresiv orientat spre propria persoană spre alții este acceptat în culturile cu EI mare. Conflictul și concurența în culturile cu EI modestă se pot păstra la un nivel al fairplayului și sînt, de obicei, constructive, dar în culturile cu EI sporită, conflictul poate degenera în agresiune explicită și, ca urmare, ar trebui evitat. Stresul la locul de muncă este perceput în măsură
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
conduite, iar tendința semnalată este cea mai pronunțată la "generația 20" și cel mai puțin prezentă la "generația 35". O dată în plus, analiza intergenerațională pe dimensiunea autodeterminării evidențiază o puternică diferențiere în sens contraintuitiv, care atestă cum tinerii sînt mai modest autodeterminați decît vîrstnicii, spre deosebire de tendințele din studiile derulate în arii culturale occidentale (Deci, Ryan, 1985, 2000; Ryan, Deci, 2000). Totodată, pe subscala "alegerii percepute" din cadrul autodeterminării și pe dimensiunea stimei de sine nu se înregistrează diferențe intergeneraționale statistic semnificative, ceea ce
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a fi realizată doar între cohortele "50" și "20" . Singura "generație" imprevizibilă este "cohorta 35", care ilustrează instabilitate, ambivalență și vulnerabilitate (conservatorismul cel mai pronunțat, favorizarea ierarhiei cea mai intensă, egalitarismul, dar mai ales autonomia intelectuală și afectivă cea mai modestă dintre cele trei cohorte, sugerînd internalizarea unor precarități generaționale pe aceste registre). Rezultatele indică integrarea unui ansamblu de traume social-istorice, cu adînci implicații în profilul lor identitar (sînt deopotrivă "generația decrețeilor", dar și "generația care l-a dat jos pe
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
individualismul și colectivismul. Individualismul caracterizează acele persoane care, prin acțiunile lor, vizează atingerea propriilor obiective, chiar dacă există divergențe între scopurile personale și cele colective. Dimensiunea individualistă exprimă, așadar, nevoia de autonomie și independență a subiectului, legăturile cu ceilalți fiind valorizate modest. Societățile individualiste promovează o politică de tipul "fiecare pentru el", caracteristică lui homo economicus, care se reflectă într-un mod specific de comunicare și raportare la relațiile personale și profesionale. Colectivismul, pe de altă parte, exprimă patternul relațional al unei
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
evocate. Restrîngînd dimensiunea individualism/colectivism la nivelul societății românești, C. Mereuță (1998) a analizat o serie de patternuri și comportamente organizaționale, unele existînd sub forma unor remanențe ale regimului comunist. Astfel, cultura organizațională profesional individualistă se caracterizează printr-o formalizare modestă a comunicării, control scăzut, cooperare, atitudine pozitivă față de proprietatea privată, diferențieri salariale și asumarea responsabilității. Cultura paternalist colectivistă presupune un stil de conducere autoritar, evitarea conflictelor, precum și opțiunea pentru egalitate salarială și siguranța locului de muncă. în fine, cultura colectivistă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a cunoaște opiniile partenerului de relație, printr-un fel de retractilitate "naturală", asumată de timpuriu și întreținută de temerea că "celălalt" va profita de "ceea ce află despre mine" (McHugh, 2003). Nu întîmplător, ne atrage atenția autorul, adîncimea autodezvăluirilor este mai modestă în culturile naționale colectiviste, suplinită de o expansivitate pe dimensiunea orizontală, a întinderii autodezvăluirii, ceea ce conferă aparența unei autodezvăluiri echilibrate. Mesajul sugerat de aceste cercetări ar putea fi rezumat astfel: la colectiviști "se vorbește mult (despre sine)" (întindere a autodezvăluirii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Mesajul sugerat de aceste cercetări ar putea fi rezumat astfel: la colectiviști "se vorbește mult (despre sine)" (întindere a autodezvăluirii mare), dar "se comunică puțin", informația transmisă fiind "nerelevantă, superficială" (așadar, cu un grad de intimate și autenticitate al acesteia modest). Și mai interesante sînt tiparele relaționale articulate în zone de contact, precum în cazul întîlnirii dintre reprezentanții unor culturi cu profil cultural diferit. Se relatează, uneori cu umor, despre experiențele americanilor aflați în vizită pe teritoriile asiatice. Deseori, aceștia stîrnesc
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în figura 3. Rezultatele indică faptul că regiunile ce întrețin valori conservatoare, expresie a închiderii, în care există o cultură dominantă, exclusivă, iar "celălalt" este doar tolerat (precum statul sudic megaloman Texas sau Japonia), rata de creștere atracție-similaritate este mai modestă (panta "liniară" a creșterii atracției în funcție de similaritatea atitudinală este mai moderată). în spațiile precumpănitor multiculturale, favorabile deschiderii față de alteritate, în care există o istorie a relației interetnice și interconfesionale generoasă și în care "celălalt" este integrat, rata de creștere este
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
culturile europene și cele americane, pe de o parte, și cele asiatice ori africane, pe de altă parte. Cele dintîi s-au dovedit a fi cu scoruri mai ridicate pe dimensiunea extraversiei și deschiderii spre experiență și cu scoruri mai modeste la agreabilitate, așa cum reiese din figura 2. Cum se poate distinge, aceste clustere majore corespund grupurilor afine pe o hartă culturală derivată din ampla cercetare World Values Surveys, care discriminează între cele două dimensiuni culturale fundamentale în registru axiologic: valorile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]