7,539 matches
-
se poate spune nimic, nu se pot face afirmații adevărate sau false, nu se pot formula teze și teorii.84 Imaginea filozofiei ca știință al cărei obiect este analiza teoretică a semnificațiilor și valorilor reprezintă ea însăși o consecință a neînțelegerii logicii limbajului nostru. Abia desprinzându-ne de ea vom putea comunica bine cu ceea ce este „mai înalt“ și vom putea înțelege corect rolul cunoașterii, al științei în viața oamenilor. Ceea ce conferă semnificație și importanță recomandării finale: „Despre ceea ce nu se
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
totul, căci este oricum foarte apăsător să nu fii înțeles de nimeni.“ (L. Wittgenstein, Briefe, p. 252.) Ne putem închipui ce a simțit Wittgenstein când a citit „Introducerea“ scrisă de Russell, un text care reprezintă o expresie exemplară a acestei neînțelegeri. 28 R. Rhees, Discussions of Wittgenstein, pp. 9-10. 29 Pentru precizări și dezvoltări vezi și P. M. S. Hacker, Insight and Illusion, revised Edition, Oxford University Press, 1986, îndeosebi pp. 16-22. 30 Astfel Pears subliniază că munca lui Wittgenstein la Tractatus
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
o face numai știința. Dar privirea de ansamblu (Überblick) corectă asupra acestor banalități este extrem de greu de obținut și extrem de importantă.“15 Aceste rânduri ne amintesc de observații din „Cuvântul înainte“ al Tractatus-ului, de observația că problemele filozofice sunt rezultatul neînțelegerii logice a limbajului nostru, ca și de aceea că prin indicarea sursei lor și prin înlăturarea acestor probleme nu s-a realizat mare lucru. Există însă elemente noi. Când vorbește aici de banalități, Wittgenstein are în vedere identificarea contextelor și
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
opera lui de tinerețe și în cea mai târzie, este însă evident. Calea propusă în Tractatus a fost cea a cercetării formei logice a expresiilor limbajului, formă care „se arată“ în simbolism. Problemele filozofice iau naștere în mod sistematic din neînțelegeri ale logicii limbajului, care pot fi puse în evidență prin utilizarea tehnicilor logicii moderne. Apariția și persistența lor este așadar consecința unor greșeli de ordin logic. Îndată ce aceste greșeli sunt identificate, faptul că nu suntem în fața unor probleme autentice devine
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
În loc de asta, ar trebui să spunem că fără acest acord regulile vor fi fără sens, nu vor fi reguli.“ (p. 159) 63a Sugestia lui Kripke că Wittgenstein ar fi formulat, ca și Hume, un argument sceptic se sprijină pe o neînțelegere caracteristică, subliniază Whinch. „El nu observă bunăoară că distincția pe care o accentuează Wittgenstein nu este atât cea dintre enunțurile «filozofice» și cele ale «gândirii comune» despre ceea ce este urmarea de reguli, cât cea dintre practica noastră comună a urmării
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
despre limbaj, despre etică, despre valori în genere Wittgenstein adoptă o atitudine „mistică“, o impresie pe care a comunicat-o apropiaților săi după întâlnirea de la Haga, era din punctul de vedere al celui din urmă cea mai netă expresie a neînțelegerii lucrării sale. În ciuda aprecierii sincere a contribuțiilor teoretice pe care le aduce Tractatus-ul, citirea WITTGENSTEIN ȘI RUSSELL 331 textului produs de Russell i-a întărit lui Wittgenstein certitudinea dureroasă că el nu a fost înțeles de omul despre care credea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
propozițiile limbajului nostru cotidian sunt în realitate, așa cum sunt ele, pe deplin ordonate din punct de vedere logic.“20 Dacă ne întrebăm cum a fost posibil ca o minte de calitatea aceleia a lui Russell să cadă pradă unei asemenea neînțelegeri putem presupune că el a citit manuscrisul acceptând drept ceva de la sine înțeles că Wittgenstein a rămas pe poziția pe care se situa în discuțiile lor din anii 1912-1913. Această bănuială este coroborată de o reflecție retrospectivă din autobiografia intelectuală
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
la 2 zile. Acest sistem imunitar NU ARE NEVOIE DE ANTICORPI. La copii îi circulă în vene sistem imunitar. La un adult perioada de la începutul unei infecții pînă la apariția anticorpilor este de pînă la 3-5 săptămîni. Tot una din neînțelegeri este că după administrarea unui vaccin sistemul imunitar rămîne mult timp la 60%-70 % din eficacitate. Urmează o infecție în care sistemul imunitar nu mai face față și are nevoie de un antibiotic. În continuare sistemul imunitar este din ce în ce mai secătuit
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
de reacție este denaturat. Se întîlnesc două situații una cînd reacția sistemului imunitar este încetinită iar alta în care reacția sistemul imunitar este extraordinar de puternică. În acest ultim caz apar și reacții autoimune. Una din altele mari greșeli este neînțelegerea unor alte mecanisme ale sistemului imunitar : Grețurile și evacuarea bolului alimentar, întîlnită și în cazul celor ce li se administrează antivirale. Este normal ca organismul să evacueze din stomac substanțele toxice administrate. *Un alt mecanism neînțeles este febra. Orice copil
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
cea mai influentă din lume în timp ce Parlamentul European este considerat drept un organism cu influențe reduse, încă tributar intereselor statelor, consfințite în tratate. Aceste etichetări sunt învechite, de multe ori bazate pe rapoarte ale mass-mediei prost informate și pe o neînțelegere a procesului complex de luare a deciziilor în cadrul Parlamentului European. Kreppel susține că Parlamentul European și Camera Reprezentanților au trei caracterisitici în comun, caracteristici care lipsesc atunci când comparăm Parlamentul European cu parlamentele naționale 76. Camera Reprezentanților din SUA reprezintă o
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
egal, având aceleași drepturi și îndatoriri în raport cu celelalte state, excepție făcând cuantumul contribuției la bugetul organizației, nivelul fiind proporțional cu contribuția pe care fiecare dintre respectivele state o vărsa la bugetul ONU201. Istoria Organizației Africii Unite a fost presărată cu neînțelegeri între membri, fapt care a condus la rezultate destul de puțin spectaculoase. În general, liderii statelor membre împărtășeau principii comune, cum ar fi năzuințele legate de suveranitatea națională, eliberarea teritoriilor aflate sub ocupație, neamestecul în treburile interne ale altor state, neutralitatea
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Consiliului; * a doua prevede redistribuirea între sectoarele bugetare; * a treia, respingerea bugetului anual sau a celor suplimentare; * iar a patra, privilegiul de a aproba sau nu modul în care Comisia a cheltuit banii votați prin buget. Procedura concilierii în cazul neînțelegerilor dintre instituțiile comunitare 325 și situații conflictuale Amendamentele aduse tratatelor în 1970 și 1975, nu numai că i-au dat Parlamentului capacitatea de a influența dezvoltarea politică a comunităților, dar a generat și noi posibilități privind conflictul instituțional în materie
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
adaptărilor reciproce În cazul perturbărilor neanticipate: pe de o parte, instituie o zonă de toleranță În cazul conflictelor de interese ce nu depășesc o anumită magnitudine și, pe de altă parte, presupun informarea reciprocă a părților și arbitraje În cazul neînțelegerilor majore. Zona de toleranță echivalează În fapt cu asumarea unui schimb reciproc, și care nu a fost negociat anterior și care dă astfel posibilitatea partenerilor să-și dovedească credibilitatea și să genereze Încredere. Reciprocitatea, posibilă În limitele zonei de toleranță
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și care nu a fost negociat anterior și care dă astfel posibilitatea partenerilor să-și dovedească credibilitatea și să genereze Încredere. Reciprocitatea, posibilă În limitele zonei de toleranță a contractului cadru, face ca partenerii să prefere soluționarea „internă” a eventualelor neînțelegeri, decât să apeleze la instanțele de judecată. Apelul la instituții (instanța de judecată) - ca mecanism de a reduce riscul În tranzacții - este, paradoxal, de natură a slăbi Încrederea reciprocă Între parteneri. Ca exemplu, În studiul nostru asupra industriei confecțiilor, majoritatea
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
si, după cum știți, am rolul de a ajuta diferiți elevi să-si rezolve conflictele lor. Din câte văd, aveți un conflict. Ion: Se pare că el are probleme cu educația! Mircea: Uită-te la tine! Mediatorul: Văd că aveți unele neînțelegeri. Ați dori să le soluționați prin mediere? Mircea: Eu nu sunt împotrivă. Ion: Nici eu. Mediatorul: Puteți să-mi spuneți cum vă numiți? Ion: Ion. Mircea: Mircea. Mediatorul: Îmi pare bine. Pentru început vreau să vă explic anumite lucruri. Tot
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
fără rând si vroiai să mănânci. Astfel, te-ai înfuriat când ai văzut că Ion vrea să cumpere chiar înaintea ta fără rând? Mircea: (Dă din cap afirmativ.) Etapa 3 Mediatorul: Haideți să vedem ce putem face ca să soluționăm această neînțelegere. Mircea: Dacă își cere scuze pentru ce a făcut si altă dată nu va lua fără rând înaintea mea, eu nu mai am nici o pretenție la Ion. Ion: Mie îmi pare rău de ce am făcut, dar nici tu nu ai
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
fost ușor să treceți peste emoțiile pe care le-ați avut, dar ați făcut-o si ați reușit, deoarece ați dorit să discutați împreună calm si vă încurajez ca, pe viitor, să faceți același lucru când veți mai avea unele neînțelegeri. Regulile pe care le respectă un mediator în cadrul medierii. Spuneți elevilor că în timpul medierii ei vor trebui să respecte anumite reguli. Acestea din urmă îi vor ajuta să conducă sesiunile de mediere cu succes. Distribuiți elevilor fișa de mai jos
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
repetarea esenței a ceea ce este perceput ca fiind conținutul mesajului. De exemplu: Elevul: „Eu doresc ca la noi în clasă să fie o bună înțelegere si armonie.” Mediatorul: „Tu nu vrei ca la voi în clasă să fie certuri si neînțelegeri.” Pentru a practica această tehnică, aranjați elevii în formă de cerc. Spuneți-le istorie, iar după fiecare indicați un elev care să parafrazeze. Continuați până când toți au avut posibilitatea să facă aceasta. Dacă un elev nu știe cum să parafrazeze
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
curte. Profesorul: Așa este. Dar de când am pierdut de la o echipă din vecinătate, între mine si ei au apărut conflicte. Elevul 2: După ce ați pierdut un meci cu o echipă din vecinătate, între tine si colegii de echipă au apărut neînțelegeri. Profesorul: Da. Ei au început să mă învinuiască că eu am fost de vină că am pierdut meciul. Elevul 3: Colegii tăi credeau că din cauza ta au pierdut meciul. Profesorul:......................... Elevul 4:............................ Ca exercițiu de alternativă sau suplimentar la exercițiul
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
-ul necesar dar, totuși, are toate șansele să eșueze din cauza neajunsurilor din sfera comunicării. Realitatea arată că managerii de la toate nivelurile, liderii organizațiilor mai mici sau mai mari au dificultăți în a transmite cu claritate și concizie ideile; ei provoacă neînțelegeri costisitoare din cauza abilităților modeste pe care le dețin în comunicarea verbală, scrisă și chiar nonverbală. Cercetările în domeniul comunicării în organizații au demonstrat importanța decisivă a abilităților de comunicare pentru conducători. Astfel, în studiile britanice se arată că managerii cheltuiesc
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Prezentăm intenția pe care o avem în conversație și rugăm partenerul să-și de-a acordul. Dacă este vorba de o discuție lungă, complexă și cu încărcătură emoțională, pentru a influența partenerul să coopereze și pentru a reduce pe cât posibil neînțelegerile, se recomandă să prefațăm conversația cu ceva de genul: "Mi-ar place să discut cu dumneavoastră câteva minute despre (subiectul principal). Când credeți că aveți timp disponibil pentru asta?" Practicând bine această etapă, vom fi încurajați să extindem lista partenerilor
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
cu suficientă precizie că poate fi un potențial lider al grupului. Prima dintre ele constă în faptul că punctele de vedere exprimate în grup trebuie aduse la un numitor comun. Dacă se exprimă idei diferite în discuții și, desigur, apar neînțelegeri, reprezintă un mod pozitiv de acțiune încercarea de a ajuta grupul să ajungă la consens prin formule de genul: "Așadar, ce părere aveți despre această soluție și despre cea dinainte?", " Putem fi de acord cu sugestia lui Dan ca să stabilim
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
a lua decizii bune și oportune. Reprezintă o abilitate a comunicării în grup să aducem ideile, opiniile și soluțiile la un numitor comun. A doua problemă se referă la deciziile care trebuie să devină fapte, acțiuni. Discuțiile din cadrul grupului și neînțelegerile apar mai întotdeauna din cauza acțiunilor care pot fi consecința luării anumitor decizii. Tot potențiali liderii de grup pot fi cei care sugerează cursul acțiunii. Ei încearcă să concentreze grupul pe sarcină pentru a se atinge obiectivul propus. În cadrul grupului, acest
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
soluționăm. Singura cale este studiul individual. Ca minim ajutor, examinăm gramatica și apelăm cât mai des la dicționarele limbii române sau ale altei limbi în care scriem. Prin corectarea unei greșeli de gramatică, de fapt, înlăturăm un posibil factor de neînțelegere, evităm o "fractură" logică a ceea ce comunicăm. Vorbărie Aceasta este o altă "barieră" pe care o vom menționa aici, care este o boală serioasă pentru cei mai mulți dintre cei care redactează materiale scrise sau vorbesc. Sporovăiala este ca o epidemie virală
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
franceză pentru supremație în Europa dura de 100 de ani, iar acum existau condiții favorabile pentru ca aceasta să fie angajată fără menajamente. Habsburgii erau destul de toleranți, ceea ce a favorizat expansiunea noilor religii și contribuind în acest fel la înmulțirea cauzelor neînțelegerilor. Suedia și Danemarca, regate care doreau să controleze Germania de nord, se situau în tabăra luteranilor. Toate aceste interese, ambiții și credințe divergente ale puterilor europene au degenerat în violență deschisă în anul 1606, în micul oraș german Donauwörth207: majoritatea
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]