7,198 matches
-
oriental, abur prizat pentru efectul de opiaceu de către simboliștii români. Influența grecească își spune cuvântul pe parcursul secolului XVIII în istoria celor două țări Românești, Muntenia și Moldova, conduse prin delegație otomană de o administrație grecească fidelizată pecuniar, selectată dintre membrii negustorilor cu dare de mână a unui cartier grecesc al Istambulului, numit Fanar. Loghi vizează mai puțin acest eteroclit greco-bizantin, cât imaginea ideală a unei Grecii, răsfrântă pitoresc într-un cromatism viu, senzual. Karnabatt vede în peisajele lui Loghi reflexe onirice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
s-ar numi acea parte a antitezei, demonismul. La celălat pol se află Gheorghe, Banul C, Maria și domnul Grigore Ghica (personaje evident idilizate, portretistic), ori elementul angelic. Un singur personaj din galeria negativă, nu are corespondent la polul pozitiv, negustorul si cămătarul Chir Costea Chiorul, iar faptul este ușor de Înțeles. În sondarea procesului social al parvenirii, scriitorul Își Îndreaptă atenția, În primul rând, asupra personajelor negative. Așa se explică faptul că În roman, fiecăruia din cei vizați li se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Dionisie: „casa veche, mare cat o cazarma”. Și Unchiul Tache este un personaj balzacian: ursuz, avar, bătrân. Locuia Într-o singura cameră, care-i servea de sufragerie, birou și dormitor. Tot balzacian este Vasilescu Lumânăraru, milionarul analfabet. O lume de negustori Îi oferă ca imagine lui Ștefan Gheorghidiu viața ca pe un imens hipodrom, În care toți joacă și câștigă la Întâmplare. Personaj balzacian este și Nae Gheorghidiu, Îmbogățit prin zestre, ahtiat de avere, un Stănică Rațiu ajuns În stadiul de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
tratează-ți angajații bine” (apud So, 1990). Influența religiei prin familie asupra condiției generale a unei societăți este, iată, cât se poate de clară. „Casa comerciantului era socotită o entitate sacră care simboliza cultul ancestral. Standardele serviciului familial față de casa negustorului erau foarte ridicate, rivalizând cu cele ale samurailor. Conduita leneșă, extravaganța sau lipsa de onestitate erau condamnate. Declinul afacerilor le aducea rușine strămoșilor.” (apud So, 1990). Dezvoltarea în lumina teoriei sistemului mondial modern Dezvoltare sau expansiune. Centru-periferie Wallerstein explică dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fie influențată cumva de „noul sector privat” al economiei. La sfârșitul lui 1995, România postcomunistă era cam tot atât de capitalistă ca și Humuleștii lui Creangă, în care gospodarii locali își exploatau terenurile agricole în regim de proprietate privată, iarna le vindeau negustorilor țesături, oale și lemnărie, iar Ionică a lu’ Ștefan a Petrii avea suficient ethos capitalist ca să vândă o pupăză la târg. Altfel, „noii capitaliști români”, asemenea celui care și-a cheltuit banii pentru a transforma decorurile unui serial american într-
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
corespunzător de militari români, pentru a-și lucra ogoarele. Pentru înfăptuirea acestui deziderat este necesar: a.Să se revizuiască evreii aflați în prezent la autoritățile militare și civile și să se ridice toți evreii care nu sunt necesari (muncitori necalificați, negustori, evreii cu meserii secundare, care n-au nici o utilitate practică, etc.); b. Intensificarea urmăririi celor nesupuși la muncă și urmând să se procedeze la sancțiuni riguroase conf. Legii Nr. 59 din 3 Februarie 1459 și Instrucțiunile Generale Nr. 21.456
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
obligație, parte din evreii medici, farmaciști și acei a căror funcționare este absolut indispensabilă și nu pot fi înlocuiți cu români. În scopul de a nu prejudicia viața economică se vor lua dintr-o localitate o jumătate din numărul de negustori și meseriași de orice branșă și care vor face obligatoriu rotație la această muncă. Deasemenea vor putea fi exceptate femeile cu copii mici și cele gravide. Cei ce se vor sustrage dela această obligațiune, precum și acei ce vor mijloci sau
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
centrul de unde au fost ridicați, se va organiza și cazarea lor. Fac excepție dela aceste obligațiuni: a) parte din evreii medici, farmaciști și acei a căror funcțiune este absolut indispensabilă și nu pot fi înlocuiți cu români. b) jumătate din negustori și meseriași de orice branșă care vor face această muncă prin rotație. c) femeile cu copii mici și cele gravide. Cei ce se sustrag dela aceste obligațiuni precum și cei ce vor mijlociu sau autoriza direct sau indirect această sustragere vor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
DOMNULUI MAREȘAL, Secția IV-a propune: 1. A se da ordine Cercurilor Teritoriale să constituie imediat Detașamente de lucrători evrei, stabilind: ordinea lor de bătaie cu datele statistice. Să facă Detașamente de lucrători evrei ce vor fi folosite prin rotație (negustori și meseriași). 2. Cercurile Teritoriale să stabilească și organizeze hrana lor în legătură cu Comunitățile evreiești. 3. A raporta imediat Detașamentele organizate, Detașamente de valoarea a 500 oameni, fiecare complet încadrate cu elemente de conducere dintre evrei. 4. Întrebuințarea Detașamentelor în zona
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
142 evrei conform ord. Domnului General Comandant al Etapelor Generale No. 400.9551606 din 18 Mai 1944 și a fost pus la dispoziția Comandei Aerodromului Tecuci, unde lucrează efectiv din ziua de 18 Mai 1944. Un număr de cinci evrei, negustori și meseriași între 50-55 ani, urmează a fi întrebuințați în seria II-a. 2. În afară de acești evrei, mai sunt disponibili un număr de 148 evrei, care posedă carnete de scutire de muncă obligatorie, eliberate de către Comisariatul General pentru problemele evreiești
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
D-lui Colonel Iorga, de la Comandamentul General al Etapelor din ziua de 19 Mai 1944, am luat măsuri ca și acești evrei să fie trimiși la muncă tot la Corpul Aerian, împărțiți fiind în două serii, întrucât sunt meseriași și negustori. Prima serie se va prezenta la lucru în ziua de 21 Mai 1944 ora 6 dimineață. 3. Totodată mai raportăm că în urma vizitei medicale făcută de medicul acestui cerc, evreilor aflați la lucru, s'a constatat că un număr de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ca să se formeze o comisie medicală pe garnizoană spre a fi examinați și clasați. 4. Față de cele de mai sus, vă rugăm să binevoiți a ne ordona cât trebuie să fie durata unei serii de muncă pentru evreii meseriași și negustori, întrucât în ordinul primit nu se specifică aceasta. COMANDANTUL CERCULUI TERIT. TECUCI LT. COLONEL, ss. I. Moraru 1607 I. Moraru Șeful Biroului Evrei Lt. ss. Lăzărescu 1608 P. Lăzărescu *) Adnotare: "1958 21 MAI 1944. Secția I. Măsuri. Comunică hotărârea Domnului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ca supraveghetori în detașamente. 3/. Pentru evreii solicitați de către Armata Germană, în afară de cei care lucrează la pământ, șanțuri, tranșee, șosele, aerodromuri, etc., aprobarea se dă de Corpurile de Armată respective și în Garnizoana Bacău numai de Armată. 4/. Pentru luarea negustorilor la muncă să se aplice ordinul Nr. 33 din 7 Maiu 1944, al acestui Comandament. 5/. Secția IV-a și Serviciul Geniului dela Armată respectiv Serv. de Geniu și Biroul 4 dela Corpurile de Armată, vor lua urgente măsuri, pentru
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Georgescu; 6.IV.1930, București), prozator, eseist, critic și istoric literar, traducător. Este fiul Elizei (n. Constantinescu) și al lui lui George Georgescu (care moare când viitorul scriitor avea șase ani), funcționari la Banca Națională a României și descendenți ai unor familii de negustori și antreprenori. Copilăria și-a petrecut-o în București (în zona Calea Moșilor- Olari-Popa Petre-Zece Mese, cartier evocat în eseuri memorialistice, dar și în opere de ficțiune), scriitorul fiind nu numai prin localitatea de domiciliu, ci și prin mentalitatea și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
Programa și conținutul învățământului varia în funcție de categoria școlii, astfel că acesta era corelat cu necesitățile contextuale și ocupaționale ale segmentului social din care proveneau elevii: țăranii primeau o educație axată pe agricultură, orășenii erau intruiți în meserii specifice meșteșugarilor și negustorilor, în timp ce progeniturile nobilimii erau pregătite educațional pentru o carieră de funcționari, administratori sau ofițeri (Pascu et al., 1983, pp. 239-240). O altă specificitate a legislației din 1777 față de Regulamentul școlar general din 1774 a constat în menționarea faptului că educația
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
popor îl ocupă din întâmplare, el trebuie să fie "plămădit cu sângele și întărit cu oasele înaintașilor noștri" (p. 7). Patria nu e nici limba, care poate fi doar un instrument pragmatic de comunicare, "un mijloc de translațiune al daraverilor [negustorilor] dintre ei" (p. 9). Ea trebuie să fie depozitarul experiențelor istorice, suportul prin mijlocirea căreia se perpetuează în timp, ad infinitum, tradiția istorică lăsată moștenire de generațiile primordiale, expresia liturgică a sufletului românesc. Schimbând direcția de înaintare și luând-o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cât și mai ales la sat" (Roller, 1952, p. 50). Centrul de greutate al demonstrației permanenței românești se mută de pe enunțarea ritualică a continuității pe accentuarea caracterului de clasă al acesteia. Astfel, "au părăsit Dacia numai oficialitățile, funcționarii, armata, marii negustori și marii proprietari de sclavi. Cei care se ocupau cu agricultura erau legați de pământ" (Roller, 1952, p. 48). Manualul unic de Istoria și geografia RPR (1950) exprimă și mai tranșant acest clivaj clasial: "Impreună cu armata au mai plecat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
proprietari de sclavi. Cei care se ocupau cu agricultura erau legați de pământ" (Roller, 1952, p. 48). Manualul unic de Istoria și geografia RPR (1950) exprimă și mai tranșant acest clivaj clasial: "Impreună cu armata au mai plecat funcționarii romani, negustorii, proprietarii de pământ și proprietarii de sclavi, adică toți stăpânitorii. Odată cu ei au plecat și stăpânii daci" (p. 18). Avem așadar elementele pentru o teorie a părăsirii selective pe criterii socioeconomice. Exploatatorii romani, cei care dețineau pozițiile pivotale în colonia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
interbelic. În fapt, avangarda istoriografiei critice își găsește prelungirea în analiza rolleriană a cazuisticii Mihai Viteazul. În primul rând, viitorul domnitor al celor trei principate românești este retrogradat în originea sa socială: "Mihai s-a născut într-un oraș de negustori pe malul Dunării și anume la Târgul de Floci, la gura Ialomiței, unde mamă-sa ținea cârciumă" (Roller, 1952, p. 168). Este reluată aici teza formulată de P.P. Panaitescu în monografia sa Mihai Viteazul (1936), care afirmă că Mihai nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
bătrânii din care făcuse cumpărăturile și în acelea părți moștenite de la înaintașii săi. Sandu Avram, om lacom, abuzând de funcția sa de privighetor la ocolul Bârlad, urmărind îmbogățirea cu orice preț, dă în posesie (arendă) părțile sale de moșie unui negustor din Tecuci, pe nume Mihalache Alexeevici. Se încheie un contract cu arendașul, iar proprietarul convinge pe câțiva dintre răzeși să-i susțină scopurile iscălind pe contract. Partea cea mai mare a satului nu a știut nimic de acest contract decât
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cititorii să ia cunoștință de existența viilor la Umbrăreștii-răzeși, dar și pentru a constata îngrădirile timpului, impuse de unii oameni înclinați spre îmbogățire și înșelăciune din comerțul speculativ. În cele din urmă, arendaș va ajunge, prin transmiterea contractului menționat, hrăpărețul negustor tecucean Manolache Alicsăevici, despre care am relatat într-un capitol precedent. E de observat că locuitorii răzeși nu se vor lăsa intimidați nici de autoritatea polcovnicului Sandu Avram, deținător în acest timp a funcției de privighetor la ocolul Bârladului de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
comunală, Primăria, care are latitudinea de a autoriza practicarea comerțului local. În 1867, Prefectura județului Tecuci formulează instrucțiuni asupra modului de eliberare a autorizațiilor pentru deschiderea și funcționarea prăvăliilor sătești. Deși produsul de bază la sate era vinul și rachiul, negustorii sătești comercializau concomitent și mărfuri strict trebuitoare: lumânări, sare, covrigi etc., ponderea cărora era mică. În 1921 se înregistrează cu prăvălii pe teritoriul comunei Umbrărești locuitorii Constantin Țugurlan și Lascăr Rusu în satul Torcești, Manoil Cucoaneș la Salcia, Ghiță Stratulat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
economice în care se implicau domnia și stăpânii de sate și moșii, în calitate de organizatori și încasatori de vămi în produse și bani, pe de o parte, dar și de satisfacerea unor necesități simțite de locuitori și satisfăcute prin intermediul producătorilor și negustorilor, pe de altă parte. Am văzut deja mai sus cum, prin 1817 și 1830, stăpâna Umbrăreștilor făcea demersuri pentru înființarea de iarmaroace anuale pe moșia ei, cum domnitorul acordă tot concursul și ajutorul prin dregătorii săi, pentru realizarea respectivei activități
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Drumurile În varii împrejurări își face loc tentația de a crede că toate lucrurile au fost așa cum se găsesc astăzi de când e lumea lume. E și cazul drumurilor, respectiv al căilor de comunicație. Spune cuiva acum că prin 1831 un negustor tecucean își transporta marfa cu „șăica pe apa Siretului” până la Sascut sau că pe aceeași apă se deplasau până la începutul ultimului război uriașe cantități de bușteni legați în plute, ce păreau nave din istoria veche, el te va privi cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
11 lei 30 parale pi cari i-au primit Ioniță Hurjui din satu Condrea, cheltuiala a 11 stânjeni moșie”, Paraschiv și acest Hurjui fiind rudele cu care se judecă. Între 1833 și 1835 se înregistrează mai multe nemulțumiri ale unor negustori tecuceni, „Vasile Uță și Marcu Dimitriu, supuși rosienești”, primul cu obârșie umbrăreșteană. Ei revendică dreptul lor de stăpânire pe o „parte de moșie ce să numește bătrânul Liman” din moșia Umbrărești și pe întreg bătrânul iuzbașa Năstasă Iepure, în cele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]