8,467 matches
-
grade. Cele mai mari abateri ale mediilor lunare se înregistrează iarna și primăvara, datorită circulației atmosferice mai intense. În funcție de temperaturile existente în timpul iernii, stratul de zăpadă poate persista până primăvara. HIDROGRAFIA Rețeaua hidrografică este reprezentată prin pârâul Doștat, afluenț al pârâului Spring. Amonte de confluența acestora, întreaga vale a Doștatului, largă, cu o luncă bine dezvoltată, a fost amenajată piscicol, astfel că în prezent poate fi întâlnită o salbă de lacuri și bălți, însoțite, pe alocuri, de zone umede, deosebit punct
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
de OCOT Alba. Este cel mai tânăr sat al comunei, cooptat după 1954; până la acea dată Fața Pietrii era un cătun din componența satului Râmeț, raionul Aiud, astăzi județul Alba. Teritoriul satului se întinde pe interfluviul dintre valea Geoagiului și pârâul Valea Cetii ce se suprapune limitei teritoriale între comuna Stremț, Râmeț și Galda de Jos. Limita de nord o constituie creasta calcaroasă Vf. Prisăcii - Runcu, limita de sud este formată de o linie convențională ce urmează cursul pârâului Răchite și
Fața Pietrii, Alba () [Corola-website/Science/300239_a_301568]
-
Geoagiului și pârâul Valea Cetii ce se suprapune limitei teritoriale între comuna Stremț, Râmeț și Galda de Jos. Limita de nord o constituie creasta calcaroasă Vf. Prisăcii - Runcu, limita de sud este formată de o linie convențională ce urmează cursul pârâului Răchite și drumul de exploatare ce leagă pe culme satul de Geoagiu de sus. În cuprinsul teritoriului amintit, sunt răspândite gospodării, sălașe și locuințe abandonate dând așezării un aspect tipic montan, gospodăriile izolate sau grupate mai multe la un loc
Fața Pietrii, Alba () [Corola-website/Science/300239_a_301568]
-
ocupă terasele văilor și versanții favorabili așezării locuințelor sau utilizării agricole a terenurilor. Cele 17 trupuri ce constituie intravilanul satului cuprind locuințe și gospodării, case de vacanță, sălașuri și chiar locuințe abandonate. Trupul I - „Gura Șișcanei ” se află la vărsarea pârâului Șișcana în valea Geoagiului, aici se află „magazinul Universal”, 4 gospodării și 5 case de vacanță. Terenul majoritar este plan, favorabil construcțiilor. Trupul II - cuprinzând doar o singură gospodărie este situat pe malul drept al văii Geoagiului. Trupul III - situat
Fața Pietrii, Alba () [Corola-website/Science/300239_a_301568]
-
5 case de vacanță. Terenul majoritar este plan, favorabil construcțiilor. Trupul II - cuprinzând doar o singură gospodărie este situat pe malul drept al văii Geoagiului. Trupul III - situat tot pe malul drept al văii, după gura de var sare a pârâului Bolghiu cuprinde 3 gospodării și case de vacanță aparținând Mănăstirii. Trupul IV - „Cheile Mănăstirii” cuprind 2 gospodării și o casă de vacanță aparținând Mănăstirii. Lângă acest trup pe teritoriul „Rezervației naturale” Cheile Mânâstirii au fost ridicate 3 case de vacanță
Fața Pietrii, Alba () [Corola-website/Science/300239_a_301568]
-
pe versantul drept al văii Geoagiului, cu o diferență de nivel față de albia râului de cca. 75 m, are terenuri de construcție mediocre în schimb accesul este mai mult decât ușor făcându-se pe un drum bun ce pornește din pârâul Șișcanei. Trupul VIII - este situat în ambele maluri ale râului, la intrarea în sat, cuprinde terenurile aparținând celor 3 gospodării și a 5 case de vacanță. Terenul favorabil construcțiilor va atrage noi solicitanți, singura problemă este accesul pe malul stâng
Fața Pietrii, Alba () [Corola-website/Science/300239_a_301568]
-
de cca. 200m. Accesul la acest trup se face doar pe poteca de picior datorită pantelor foarte abrupte, accesul pt. autovehicule „de teren” există doar dinspre cătunul Vlădești - comuna Râmeț. Trupul X - „Valea Șișcanei” este situat în partea superioară a pârâului cu același nume, cuprinde doar 2 gospodării, accesul se face destul de dificil pe vale sau din drumul de legătură între valea Geoagiului - valea Cetii. Trupul XI - „Dealul Frumos” ocupă terenurile cocoțate pe un deal și pe versantul nordic al său
Fața Pietrii, Alba () [Corola-website/Science/300239_a_301568]
-
perimetru 7 gospodării - și aici accesul este dificil ca și în cazul trupului X - se poate utiliza drumul indicat mai sus. Trupul XIII - „Jiju” cuprinde o singură gospodărie și terenul său. Trupul XIV - „Răchite” situat pe versantul de vest al pârâului omonim, cuprinde un număr de 4 gospodării, este accesibil pe un drum de exploatare din pământ derivat din DC 76. Trupul XV - are în perimetru doar o gospodărie. Trupul XVI - este situat pe malul stâng al Văii Cetii, în zona
Fața Pietrii, Alba () [Corola-website/Science/300239_a_301568]
-
drumul „roman ce leagă Apullum de Brucla (Aiud) și Napoca (Cluj). Satul Geomal, situat la 7 Km nord față de satul de centru este situat la „poalele” Măgurii Geomalului într-un bazinet ce constituie teritoriul din care își colectează apele micul pârâu Geomal - afluent al Gârbovei. Forțată de condițiile naturale vatra satului are o formă „îngrămădită și o textură neregulată”. În acest sat clasat în categoria celor mici după populația de 473 de locuitori ce-i aparțin, a văzut lumina zilei în
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
coborârea spre centru unde panta este accentuată și traseul traversează câteva podețe necorespunzătoare, lungimea DC în intravilan este de 1 km. Străzile satului în lungime totală de 6 Km au trasee foarte neregulate urmând fie curbele de nivel fie văile pârâielor ce se scurg de pe versanți, multe din ele sunt „înfundate”, au lățimi mici, pante accentuate lipsindu-le trotuarele și șanțurile de scurgere a apelor pluviale. Multe din ulițele satului în perioadele cu precipitații se transformă în mici torenți care prin
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
numai prin ordinul de marime al valorilor termice concrete. Rețeaua hidrografică este simplă; în partea de nord a localității se află Secașul Mic - râul colector; pe dreapta Secașului mici torenți proveniți de pe dealul Vârtoape cu prelungire spre Colibi, pe stânga pârâurile au dezvoltare: În afară de R.Secaș, V.Mare, Mică și Ghibartului celelalte au scurgeri temporare. Majoritatea apelor își au izvoarele în apropierea satului cu excepția Secașului Mic care își are izvoarele în teritoriul satului Broșteni din județul Sibiu. Alimentarea lor este nivală
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
m, Cheile Vălișoarei sunt poarta de intrare dinspre sud în depresiunea Trascăului; Cheile Vălișoarei cuprind 27 de peșteri, dintre care cea mai lungă are 134 m); Cheile Plaiului (o rezervație naturală geologică de interes național, situată pe cursul superior al Pârâului Izvoarele, în sudul depresiunii Trascăului; defileul are 1,2 km lungime); Cheile Siloșului (un defileu cu o lungime de doar 300 m, aflat în apropierea satului Colțești). Situația geografică a satului (un culoar dominat la est de o Piatra Secuiului
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
climatul este continental-moderat, cu influențe foehnale, cu temperaturi medii anuale de circa 9oC și precipitații în jur de 550 mm/an; b) rețeaua hidrografică este bogată, reprezentată de râul Mureș (cu debitul mediu de circa 80 m3/s) și de pârâul Valea Pețelcii (cu regim semipermanet pe aproape întreaga lungime a cursului); c) vegetația forestieră inițială (păduri nemorale) a fost înlocuită cu pajiști secundare xerofile și mezoxerofile valorificate ca fânețe și pășuni; d) soluri cu fertilitate medie (pseudorendzine, brune eu-mezobazice, negre
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
32 km, accesul făcându-se pe DJ 792. Satul are 635 numere de casă, iar la recensământul din 2002 număra 1477 locuitori. Primele urme de locuire au fost relevate recent de arheologul Ciprian Ardelean în estul satului, la locul numit „Pârâul Agrijului” și constau în locuințe din nuiele lipite cu lut. Urmele materiale ridicate de aici datează din eneolitic (4500-3500 î.Hr) și din epoca timpurie a bronzului (3500-2000 î.Hr.) și constau în dălți din silex, ciocane din piatră, șlefuitor, o
Măderat, Arad () [Corola-website/Science/300297_a_301626]
-
Roșia Montană (în , în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Alba, Transilvania, România. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 137), localitatea apare sub numele de „Veres Patak” (traducere în limba română „Pârâul Sângeriu [Roșu]”). Este situată în Valea Roșiei, străbătută de râul Roșia. Râul Roșia este bogat în minerale, în special fier care îi dă o culoare roșiatică, de unde și denumirea comunei în română și maghiară. Culoarea roșiatică a apei se datorează
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
o transporta pe brațe peste Munții Apuseni cu mii de ani în urmă. Accesul se poate face din centrul comunei, pe un fost drum industrial. Pentru separarea aurului de restul minereului s-au construit mori de apă numite „șteampuri”. Debitul pârâielor ce treceau pe lângă exploatările miniere era prea scăzut, încât pentru punerea în funcțiune a șteampurilor s-au construit mai multe lacuri artificiale numite „lacuri pentru șteampuri” sau „tăuri”. Majoritatea lor mai există și astăzi și nemaifiind utile scopului lor inițial
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
și V. Ardelenilor. Situat în cea mai mare parte în bazinul hidrografic al Begăi, bazinetul Fibiș-Beregsău și numai o mică parte, situată în nord-vestul perimetrului, aparținând de bazinul Mureșului, teritoriul comunei este străbătut de un singur curs de apă permanent, pârâul Fibiș, care prezintă un debit mic vară și viituri primăvară, în valea acestuia aflându-se numeroase depresiuni periodic înmlăștinate. În văile menționate anterior, în care debușează o serie de vai de mică importantă, cursurile de apă sunt intermitențe, ele fiind
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
exotice de la mari distanțe. Skara Brae, aflată pe insula Orkney, este unul din cel mai bune exemple de așezare neolitică din Europa. Comunitatea conține paturi de piatră, rafturi, chiar și o toaletă de interior, legată prin canalizare rudimentară de un pârâu. Sursele de hrană ale oamenilor vânător-culegător din epoca de piatră includeau atât animale cât și plante care aparțineau mediului natural în care aceștia trăiau. Aceștia consumau, cu preferință, organele animalelor, inclusiv ficatul, rinichii și creierul. Nu consumau foarte multe lactate
Epoca de piatră () [Corola-website/Science/301526_a_302855]
-
recensământul din 2011, populația era de 1.098 locuitori. Satul este atestat documentar, sub numele actual de Breb, în 1715. La 20 martie 1360 (Hódpatakfalwa). este menționat sub numele de Vallis Olahalis sau Hodpataka, care s-ar traduce prin "„satul pârâului cu brebi”" (brebul fiind un animal european înrudit cu castorii din America). Satul Breb se află în partea central-nordică a depresiunii Maramureș, în partea superioară a bazinului râului Mara pe piemontul nordic al masivului Gutâi, la 25 km de Sighetu
Breb, Maramureș () [Corola-website/Science/301570_a_302899]
-
lor bogată și prin mulțimea florilor sălbatice. Din anul 1715 satul este cunoscut sub numele actual de Breb. La 20 martie 1360 este menționat sub numele de "Vallis Olahalis" sau "Hódpatak", care s-ar traduce respectiv prin "valea românească" sau "pârâul brebilor". În anul 1359 mai mult de jumătate din teritoriul Maramureșului era încredințat prin diplome, cu drept cnezial sau nobiliar, unor familii de boieri locali. Aceste diplome (acte regale prin care se recunoștea stăpânirea pământului, cu titlu nobiliar) erau acordate
Breb, Maramureș () [Corola-website/Science/301570_a_302899]
-
locul în care erau adunate vitele pentru adăpat și înnoptat; Dealul Viilor- acoperit cu vii aproape în totalitate). Legat de ultimul dintre ele, începând cu secolul al XVIII-lea, vinul de la Chelința era la mare căutare în capitala imperială, Viena. Pârâurile, denumite de către localnici, văi, cu un curs perpendicular pe lungimea satului, au de asemenea, nume sugestive: Valea Hotarului; Valea Glodului; Valea Poieniței; Valea Lespezoaia; Valea Purcaretului; Valea Morii; Valea Dealului Mare; Valea Îngustului; Valea Sighiletiului; după cum se poate observa, majoritatea
Chelința, Maramureș () [Corola-website/Science/301572_a_302901]
-
până în municipiu Suceava. În această zonă valea se lărgește puțin, iar dealurile mai joase comparativ cu împrejurimile muntoase (dar ajungând până la 600 m altitudine) și mai puțin împădurite, dovedesc o activitate economică intensă încă din Evul Mediu. Aici se varsă pârâurile Ieudișor și Valea Satului în râul Iza, fiind prin urmare un punct important la confluența drumurilor care duc spre Ieud, și care fac legătura cu Valea Vișeului. Agricultura zonei e reprezentată mai ales de livezi de pomi fructiferi și fânațe
Bogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898]
-
găsit un grup de oameni păstori-crescători de animale, de origine slavă, printre care s-a identificat și un locuitor cu numele de Krevan care avea o casă din lemn în partea de nord a localității Repedea, pe versantul stâng al pârâului Tomnatic, casă care cu timpul s-a prăbușit, rămânând numai locul unde a fost casa, loc care și acum se numește „Pole Krevanovo" - Poiana lui Krevan. În prezent pe teritoriul vechii poieni se dezvoltă un frumos arboret de brazi având
Repedea, Maramureș () [Corola-website/Science/301586_a_302915]
-
rețea de râuri cu caracter permanent și intermitent. Rețeaua hidrografica este formată din Râul Topolnița care curge prin partea de vest și de sud a comunei, primind o serie de afluenți de pe partea stângă și de izvoarele Cosustitei reprezenatată prin pârâul Valea Rea care își începe obârșia pe teritoriul comunei Godeanu prin ogasele următoare : Margeasca și Liscovatul care se unesc în dreptul dealului Ciugna și pornesc mai departe unindu-se în aval în localitatea Calinestii de Jos cu Gardanul. Râul Topolnița este
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
Tuscanii din Deal, Liliac și Bahna. Din punct de vedere fizico-geografic, sătul Arămești se suprapune zonei de contact a culoarului Șiretului, în dreptul Podișului Central Moldovenesc, cu dealurile piemontane pericarpatice din Sud-Estul Depresiunii Caracu-Bistrita. Partea Nordică a satului, este străbătuta de pârâul Turbata, ce izvorăște din Dealul Runcului. Climă din această microregiune, în care se situează vatra satului Arămești, este temperat continentală, specifică Podișului Moldovei; prezintă temperaturi medii anuale de cca. 9°C, cu valori medii ridicate în luna Iulie (19-20°C
Arămești, Neamț () [Corola-website/Science/301616_a_302945]