9,077 matches
-
Sfântul Dimitrie", "Sfântul Nicolae" "Padova" și altele), în timp ce altele se conservă foarte bine, intacte și funcționează ("Marele Meteor", "Varlaam", "Sfânta Treime", "Sf. Ștefan", "Rusanou", "Sf. Nicolae"). Primii călugări veniți să locuiască la Meteora în secolul al XI-lea trăiau în peșteri ca pustnici. Primele mănăstiri datează din secolul al XIV-lea, fiind construite pentru a scăpa de turci și albanezi. Sf. Atanasie din Meteora, expulzat din Republica monastică Muntele Athos, a fondat Mănăstirea Marele Meteor cu mai mulți adepți, urmat de
Meteora () [Corola-website/Science/311835_a_313164]
-
Fénelon în cartea „Aventurile lui Telemac“ , zonă considerată de sensibila și cultivata Wilhelmine ca un adevărat substitut fictiv al insulei Ogygia , denumită de ea apoi, cu multă afecțiune, "" ("Fără seamăn"). Parcul a fost realizat în scurt timp. Au fost create peșteri, grote artificiale (ornate cu scoici) și sculpturi , alei romantice, prospecte pictate (atrape), a fost construit un mini-castel in stil oriental ("Morgenländischer Bau"), un teatru roman din tuf vulcanic (ca ruină antică ). In sezonul cald, damele de curte însoțitoare, sub influența
Sanspareil () [Corola-website/Science/311918_a_313247]
-
sub influența romanelor sentimentale "en vogue" se întâlneau în parc la "Grota Dianei", "Grota lui Calipso", "Grota Sirenelor", "Grota Sibilelor", "Grota lui Mentor" sau la "Grota lui Äolus", își dădeau întâlniri cu cavalerii la "Umbrela", "Pivnița de Gheață", " Masa Verde", "Peștera lui Vulcan", "Peștera Ursului", "Scaunul lui Pan", "Piața Dansului" sau chiar la "Gaura Găinilor". Numele acestor colțuri trădează spiritul vremii ("Înapoi la natură !"). Regele bavarez Ludwig I a dispus, din păcate, în anul 1838 desființarea parcului și vânzarea obiectelor recuperabile
Sanspareil () [Corola-website/Science/311918_a_313247]
-
sentimentale "en vogue" se întâlneau în parc la "Grota Dianei", "Grota lui Calipso", "Grota Sirenelor", "Grota Sibilelor", "Grota lui Mentor" sau la "Grota lui Äolus", își dădeau întâlniri cu cavalerii la "Umbrela", "Pivnița de Gheață", " Masa Verde", "Peștera lui Vulcan", "Peștera Ursului", "Scaunul lui Pan", "Piața Dansului" sau chiar la "Gaura Găinilor". Numele acestor colțuri trădează spiritul vremii ("Înapoi la natură !"). Regele bavarez Ludwig I a dispus, din păcate, în anul 1838 desființarea parcului și vânzarea obiectelor recuperabile din Sanspareil. Din
Sanspareil () [Corola-website/Science/311918_a_313247]
-
Șes și Branului. Sub Vârful Gugu se află tăul omonim, lacul Gugu, situat într-o căldare și asociat cu un lac mai mic. Vârful Gugu este singurul munte de peste 2.000 de m din România care prezintă în vârf o peșteră accesibilă, săpată de oameni, Peștera Gugului, situată la altitudinea de 2110 m.
Vârful Gugu, Munții Godeanu () [Corola-website/Science/311330_a_312659]
-
Gugu se află tăul omonim, lacul Gugu, situat într-o căldare și asociat cu un lac mai mic. Vârful Gugu este singurul munte de peste 2.000 de m din România care prezintă în vârf o peșteră accesibilă, săpată de oameni, Peștera Gugului, situată la altitudinea de 2110 m.
Vârful Gugu, Munții Godeanu () [Corola-website/Science/311330_a_312659]
-
de a fi spânzurat de austrieci, fiind salvat de grupul lui Costea. Cu acest prilej se află că fostul stegar Vasile era cel care se oferise să-i fie călău, dorind să încheie socotelile cu căpitanul Andrei. Adunați într-o peșteră, oștenii români își dezvăluie în fața celor trei (Dumitru, Andrei și Vasile) intenția de a se întoarce în patrie și îi întreabă dacă vor să îi urmeze, depunând în acest caz un jurământ. Dintre ei, doar Vasile refuză, dar afirmă că
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
se află mai multe arii naturale de un deosebit interes științific, geologic, peisagistic, floristic, faunistic și speologic, dintre care: Pietrosu Mare (rezervație naturală inclusă în programul mondial al UNESCO - „Omul și biosfera”), Piatra Rea, Poiana cu narcise de pe Masivul Saca, Peștera din Valea Cobășelului, Ineu - Lala, Peștera Izvorul Tăușoarelor, Izvorul Bătrâna, Izvoarele Mihăiesei, Peștera și izbucul Izvorul Albastru al Izei. Munții Rodnei prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
de un deosebit interes științific, geologic, peisagistic, floristic, faunistic și speologic, dintre care: Pietrosu Mare (rezervație naturală inclusă în programul mondial al UNESCO - „Omul și biosfera”), Piatra Rea, Poiana cu narcise de pe Masivul Saca, Peștera din Valea Cobășelului, Ineu - Lala, Peștera Izvorul Tăușoarelor, Izvorul Bătrâna, Izvoarele Mihăiesei, Peștera și izbucul Izvorul Albastru al Izei. Munții Rodnei prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Aria
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
floristic, faunistic și speologic, dintre care: Pietrosu Mare (rezervație naturală inclusă în programul mondial al UNESCO - „Omul și biosfera”), Piatra Rea, Poiana cu narcise de pe Masivul Saca, Peștera din Valea Cobășelului, Ineu - Lala, Peștera Izvorul Tăușoarelor, Izvorul Bătrâna, Izvoarele Mihăiesei, Peștera și izbucul Izvorul Albastru al Izei. Munții Rodnei prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Aria naturală dispune de mai multe tipuri de
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
Galeopsietalia ladani"), Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin ("Thlaspietea rotundifolii"), Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane, Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane, Turbării active, Formațiuni pioniere alpine din "Caricion bicoloris-atrofuscae", Peșteri în care accesul publicului este interzis, Mlaștini alcaline, Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci silicioase, Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane și Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase) ce adăpostesc o gamă diversă
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
că poate crea foc. Datorită personalității ei, Rikki intră mereu în bucluc,dar are mereu prezența de spirit și inteligența necesară,precum și două prietene bune. Bella este o cântăreață, și a devenit sirenă de la vârsta de noua ani ,într-o peșteră din Irlanda.Apare abia în sezonul 3 când le întâlnește pe Rikki și Cleo,se îndrăgostește de Will,băiatul nou și îi spune adevărul despre ea.Îi spune că este singura sirenă,Will aflând de Rikki și Cleo mai târziu
H2O - Adaugă apă () [Corola-website/Science/311448_a_312777]
-
care circulau în zonă și transmise lui de părinții lui. Acestea refereau la faptul că doi călugări veneau odinioară în părțile Ciclovei Montane de la Mănăstirea „Ciobeni” în fiecare an la Dumineca de Lăsatul Secului de Brânză. Unul se adăpostea în peștera de sub stânca ce desparte Ciclova Montană de Ciclova Română, pe care mai târziu s-a zidit biserica romană-catolică Maria Fels. Acesta din urmă citea rugăciuni pentru oamenii băștinași și pentru coloniștii nemți. Celălalt și-a găsit adăpost într-una din
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
de sub stânca ce desparte Ciclova Montană de Ciclova Română, pe care mai târziu s-a zidit biserica romană-catolică Maria Fels. Acesta din urmă citea rugăciuni pentru oamenii băștinași și pentru coloniștii nemți. Celălalt și-a găsit adăpost într-una din peșterile de pe coastele „Rol-ului”, poate chiar prin locurile unde s-au auzit cântările dumnezeiști. Ieromonahul Paisie Răileanu, Starețul Mănăstirii Călugăra (1957-1960) alcătuiește două scurte studii privind devenirea istorică a mănăstirii, lucrări numite el „cronică” și bazate probabil atât pe informații
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
orală din zonă cât și pe documente autentice. Primul document este intitulat Istoricul Mănăstirii „Călugăra”, din Valea Călugărului, iar al doilea, Cronica Mănăstirei „Valea Călugărului” din Ciclova-montană. Ieromonahul Paisie Răileanu indică chiar și numele călugărului ce s-a adăpostit în peștera ce va sta la temelia altarului din biserica mănăstirii, deși identitatea acestuia rămâne incertă și neatestată documentar. Cu privire la acest călugăr pustnic, Răileanu menționează următoarele: „Alte date de vechimea și acestui pustnic, ar fi existat, într-o cărțulie întocmită de Alexa
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
neatestată documentar. Cu privire la acest călugăr pustnic, Răileanu menționează următoarele: „Alte date de vechimea și acestui pustnic, ar fi existat, într-o cărțulie întocmită de Alexa Nafir, fost cantor din Oravița, la această mănăstire, care trata despre persoanele, cari au descoperit peștera și au zidit biserica de astăzi, dar s-a pierdut în umbra vremilor. Se zice; că în 1912, că preotul paroh din Srediștea mică, ce era pe atunci, dinmpreună cu un învățător “Ioan - Albai”, ar fi cules multe informații din
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
unui bătrân Vasile Jumanca originar din Ciclova-montană, decedat; - istorisiri minunate, despre mănăstirea din “Valea Călugărului”. / Iată un fragment din cele povestite și anume: Din povestirea unora, care și ei dețin tradiția vorbii, că pe acest loc, a trăit într-o peșteră un călugăr sub numele de Eftimie, a cărui origină, a rămas în umbra trecutului și de aceea acest loc, poartă numele de “Cracul Călugărului”, (Valea Călugărului). Să zice; că după moartea călugărului, au fost auzite cântări armonioase bisericești, cantata de
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
rămas în umbra trecutului și de aceea acest loc, poartă numele de “Cracul Călugărului”, (Valea Călugărului). Să zice; că după moartea călugărului, au fost auzite cântări armonioase bisericești, cantata de ființe și glasuri nevăzute. Osemintele călugărului, s-a aflat în peșteră, cu alte obiecte de cult și s-au așezat în biserică, în care se păstrează și astăzi ca niște relicvii.” Mihai Nafir și Ilie Strâmbei, din Oravița Montană, împreună cu vărnicelul Ion Izverniceanu, din Ciclova Montană, în urma celor auzite de la tânărul
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
în care se păstrează și astăzi ca niște relicvii.” Mihai Nafir și Ilie Strâmbei, din Oravița Montană, împreună cu vărnicelul Ion Izverniceanu, din Ciclova Montană, în urma celor auzite de la tânărul teolog Alexie Nedici au cercetat mai îndeaproape locul, descoperind astfel o peșteră în care au găsit un altar de piatră moale, o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul în brațe, câteva obiecte bisericești și oseminte, probabil ale călugărului care s-a nevoit aici și unde a trecut la cele de dincolo. În
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
care au dus până la urmă la întemeierea unui locaș mănăstiresc, descriind locurile și oamenii acelor vremuri. El descrie viul interes arătat de pelerinii care vizitau acel loc unde minunile dumnezeiești s-au revelat oamenilor, precum și icoana cea veche descoperită în peștera călugărului pustnic, probabil o reprezentare a Maicii Domnului „Prodromița”, provenind, după spusele autorului chiar din Muntele Athos. O altă întâmplare minunată legată de această icoană a fost consemnată într-o cronică veche. Icoana, spune cronica, a fost luată de credincioși
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
cronică veche. Icoana, spune cronica, a fost luată de credincioși și dusă în biserica din Oravița, dar după două zile, icoana dispăruse din locul de unde se închina lumea la ea. Icoana a ajuns în cele din urmă din nou în peșteră. Intensitatea acestui eveniment a făcut ca tânărul teolog Alexie Nedici să intre în cinul monahal. Tot în această lucrare aflăm amănunte și despre primele acțiuni care au fost întreprinse cu privire la amenajarea unei capele, altarul acesteia având la temelie peștera descoperită
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
în peșteră. Intensitatea acestui eveniment a făcut ca tânărul teolog Alexie Nedici să intre în cinul monahal. Tot în această lucrare aflăm amănunte și despre primele acțiuni care au fost întreprinse cu privire la amenajarea unei capele, altarul acesteia având la temelie peștera descoperită. "2. Amenajarea lăcașului mănăstiresc. Reînnodarea vieții monahale în zonă" Ieromonahul Paisie Răileanu descrie astfel primii pași întreprinși de credincioșii care au descoperit peștera: „Sub un sloi de piatră moale, găsiră în peșteră oasele divizate, a călugărului, de la “Ciobeni”. Bucuroși
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
despre primele acțiuni care au fost întreprinse cu privire la amenajarea unei capele, altarul acesteia având la temelie peștera descoperită. "2. Amenajarea lăcașului mănăstiresc. Reînnodarea vieții monahale în zonă" Ieromonahul Paisie Răileanu descrie astfel primii pași întreprinși de credincioșii care au descoperit peștera: „Sub un sloi de piatră moale, găsiră în peșteră oasele divizate, a călugărului, de la “Ciobeni”. Bucuroși de aceste descoperiri, întreprinse o colectă. Banii adunați, au făcut o cruce de lemn și două icoane. Crucea a cioplit-o lemnarul Pavel Andrei
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
unei capele, altarul acesteia având la temelie peștera descoperită. "2. Amenajarea lăcașului mănăstiresc. Reînnodarea vieții monahale în zonă" Ieromonahul Paisie Răileanu descrie astfel primii pași întreprinși de credincioșii care au descoperit peștera: „Sub un sloi de piatră moale, găsiră în peșteră oasele divizate, a călugărului, de la “Ciobeni”. Bucuroși de aceste descoperiri, întreprinse o colectă. Banii adunați, au făcut o cruce de lemn și două icoane. Crucea a cioplit-o lemnarul Pavel Andrei, din Oravița, iar, icoanele le-au donat Mihai Moalarul
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
călugărului, de la “Ciobeni”. Bucuroși de aceste descoperiri, întreprinse o colectă. Banii adunați, au făcut o cruce de lemn și două icoane. Crucea a cioplit-o lemnarul Pavel Andrei, din Oravița, iar, icoanele le-au donat Mihai Moalarul, cantor din Oravița, peștera a fost lărgită la intrare de un zidar. S-au așezat crucea și două icoane, preotul local Nedici, nu le-a sfințit, de teama stăpânirii de atunci. Ci, preotul Gheorghe Petrovici, din Ciclova-română. Vărnicerul, Ioan Izverniceanu, printr-un funcționar, de la
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]