7,468 matches
-
Neacșu, care l-a introdus în mediile literare ale orașului lui Bacovia și la cenaclul cu numele poetului simbolist, unde a cunoscut poeți precum Ovidiu Genaru sau Sergiu Adam. Până în 1989 a publicat câteva poeme în revista Amfiteatru, susținut de poeta Constanța Buzea , în revista "Familia", unde în 1988 a fost prezentat de poeta Ana Blandiana (sub numele „Corespondent”, poetei fiindu-i interzisă semnătura în acea perioadă) , și a citit poezie la cenaclul Universitas condus de criticul Mircea Martin , precum și la
Vasile Baghiu () [Corola-website/Science/306864_a_308193]
-
la cenaclul cu numele poetului simbolist, unde a cunoscut poeți precum Ovidiu Genaru sau Sergiu Adam. Până în 1989 a publicat câteva poeme în revista Amfiteatru, susținut de poeta Constanța Buzea , în revista "Familia", unde în 1988 a fost prezentat de poeta Ana Blandiana (sub numele „Corespondent”, poetei fiindu-i interzisă semnătura în acea perioadă) , și a citit poezie la cenaclul Universitas condus de criticul Mircea Martin , precum și la întâlnirile literare organizate prin țară de criticul Laurențiu Ulici. Tot în această perioadă
Vasile Baghiu () [Corola-website/Science/306864_a_308193]
-
unde a cunoscut poeți precum Ovidiu Genaru sau Sergiu Adam. Până în 1989 a publicat câteva poeme în revista Amfiteatru, susținut de poeta Constanța Buzea , în revista "Familia", unde în 1988 a fost prezentat de poeta Ana Blandiana (sub numele „Corespondent”, poetei fiindu-i interzisă semnătura în acea perioadă) , și a citit poezie la cenaclul Universitas condus de criticul Mircea Martin , precum și la întâlnirile literare organizate prin țară de criticul Laurențiu Ulici. Tot în această perioadă, în timp ce lucra ca asistent medical și
Vasile Baghiu () [Corola-website/Science/306864_a_308193]
-
a urmat. Cervantes s-a străduit să ajungă un poet bun, deși spre sfârșitul vieții se îndoia de abilitățile sale, precum el însuși mărturisește în „"Viaje del Parnaso"” : "Yo que siempre trabajo y me desvelo" "por parecer que tengo de poeta" "la gracia que no quiso darme el cielo" ("Eu, cel ce muncește neîncetat" "pentru a părea ca are grația de poet" "ce nu a vrut să-i dăruiască cerul") S-au pierdut, sau n-au fost identificate încă, aproape toate
Miguel de Cervantes () [Corola-website/Science/307858_a_309187]
-
literatura română, a inițiat primul cenaclu literar al copiilor din Tg. Mureș, a publicat culegerea Exerciții gramaticale structurale, împreună cu prof. Emilia Dobreanu, prezentată la Simpozionul Național de Limba Română, prezidat de acad. Ion Coteanu, București, 1975, și i-a dedicat poetei Alice Călugăru monografia Tragicul unei vieți și al unei operei literare. Ca membru al Societății Filologilor din România a susținut comunicări științifice despre D.Cantemir, I. Slavici, M. Eminescu, L. Blaga, T. Arghezi, L.Rebreanu, G. Călinescu. A fost redactor
Valentin Marica () [Corola-website/Science/307932_a_309261]
-
(n. 30 aprilie 1953, Slobozia Mare, Vulcănești) este o poetă basarabeancă din Republica Moldova. Poeta și eseista , s-a născut la 30 aprilie, 1953, în familia lui Vasile și a Ecaterinei Trifan.După absolvirea Școlii medii din Slobozia Mare, își continuă studiile la Facultatea de Biblioteconomie și Bibliografie a Universității de Stat din Chișinău (1972-1976
Călina Trifan () [Corola-website/Science/307956_a_309285]
-
cvasitotală până și în spațiul vieții private. Din autobiografia sa a reușit să încheie numai primele două capitole, "Rochia de bal" și "Convocat la director", care au apărut postum, sub titlul "Straja dragonilor", în 1994, la inițiativa și cu concursul poetei Marta Petreu (Rodica Marta Vartic) și sub atenta îngrijire a criticului Ion Vartic. În cele două eseuri, scrise la prima mână, autorul își descrie cu deplină sinceritate experiențele homoerotice din primii 19 ani de viață, revelate mai întâi prin interacțiile
Ion Negoițescu () [Corola-website/Science/302271_a_303600]
-
ani, printr-o acțiune cu numele de cod "Călătorul". În anul 1970 i s-a publicat la editură Litera un volum de versuri numit "Mereu Doi" cu o prefață scrisă de Nina Cassian. În urmă confiscări Jurnalului intim, prietena lui, poeta Nina Cassian, a preferat să nu se mai întoarcă în România și a emigrat în SUA. În octombrie 2001, Serviciul Român de Informații a dat în presa un comunicat, prin care a anunțat existența de 50.000 de file de
Gheorghe Ursu () [Corola-website/Science/302381_a_303710]
-
creștinătate, între peșteră zeului Zamolxes de la Polovragi și mănăstirea Bistrița, unde se află moaștele făcătoare de minuni ale Sf. Grigore Decapolitul, Slătioara nu a fost nicicând lovită de dezastre naturale. Aici s-a nascut pictorița pe sticlă Georgiana Gherghe și poeta Maria Terteci. La nivelul localității există o strategie de dezvoltare a comunei realizată de primarul Romcescu Cristian Sorin pe perioada 2008-2013 . Activitatea de gestionare a deșeurilor menajere, întreținerea și monitorizarea deponeului neconform a fost concesionata de către un operator economic specializat
Comuna Slătioara, Vâlcea () [Corola-website/Science/302043_a_303372]
-
străjuit de mai multe busturi dedicate unor personalități culturale române direct sau indirect asociate cu societatea literară Junimea. Dintre acestea, înregistrate ca monumente istorice sunt bustul lui Mihai Eminescu, bustul lui Ion Creangă (ambele situate în oglindă, în interiorul piațetei), monumentul poetei Veronica Micle, bustul lui Costache Negruzzi, bustul lui Iacob Negruzzi, bustul lui Gheorghe Panaitescu-Bardasare, bustul lui Constantin Daniel Stahi, bustul lui Nicolae Gane și bustul lui Barbu Ștefănescu-Delavrancea. Monumente dedicate lui George Topârceanu, Ion Luca Caragiale, Emanoil Panaiteanu-Bardasare, Octav Băncilă
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
-Iorga (n. 26 octombrie 1949, Bursuceni, RSS Moldovenească, URSS - d. 11 decembrie 2011, Chișinău, Republica Moldova) a fost o poetă, publicistă, scriitoare, activistă om politic și militantă pentru reunirea Basarabiei cu România. S-a născut la 26 octombrie 1949 la Bursuceni, în apropiere de Bălți (RSS Moldovenească, URSS), într-o familie de învățători, mama sa fiind Nadejda Tuchilatu. A absolvit
Leonida Lari () [Corola-website/Science/302154_a_303483]
-
Agatha Vasiliu-Bacovia (n. 8 martie 1895, Mizil, d. 12 octombrie 1981, București), născută Grigorescu, a fost soția poetului George Bacovia; a fost o poetă simbolistă minoră. A studiat Literele și Filosofia la Universitatea din București, a fost profesor secundar de literatură română la un liceu. A început să publice în 1918 în revista "Scena" primele sale poeme sau opere în proză. Are marele merit
Agatha Bacovia () [Corola-website/Science/302798_a_304127]
-
timpului, un mare ajutor pentru indivizii marginalizați dornici să se integreze în comunitate. Acronimul LGBT face referire la persoanele a căror identitate sexuală este de lesbiană, gay, bisexual sau transgen. "Lesbienele" reprezintă femeile atrase emoțional și sexual de alte femei; poeta greacă Sappho a compus poezii despre femei ce iubeau alte femei, iar insula ei natală (Insula Lesbos) a condus la denumirea acestei identități sexuale. "Homosexualii" (colocvial și "gay", ) reprezintă bărbații care sunt atrași în mod emoțional și sexual de alți
LGBT () [Corola-website/Science/302783_a_304112]
-
(n. 17 octombrie 1897, Remiremont, Franța - d. 30 mai 1995, București) este o prozatoare, poetă și traducătoare română. A fost soția scriitorului Ionel Teodoreanu, fiind cunoscută și ca „Doamna Lily”, așa cum o numeau Mihail Sadoveanu și Garabet Ibrăileanu). Pe numele ei adevărat Maria Ștefana Lupașcu, ea s-a născut la 17 octombrie 1897, în localitatea
Ștefana Velisar Teodoreanu () [Corola-website/Science/303295_a_304624]
-
Dragostea ei pentru domnul Mitani, prelungită după moartea lui în legătura cu fiul acestuia, amintește straniu de un episod celebru de la curtea din Heiankyo, intrat în literatură cu mai bine de un mileniu în urmă: tragica pasiune a curtezanei și poetei Izumi Shikibu pentru prințul Tametaka și după moartea lui pentru fratele mai mic al prințului, înfruntând astfel protestul și disprețul întregii curți. Personajele și evenimentele vor deveni stăpânite de ceremonial, mai cu seamă de cel legat de arta ceaiului. Tot
Stol de păsări albe () [Corola-website/Science/302472_a_303801]
-
fi măritată împotriva voinței sale, dar de obicei aceasta accepta mariajul propus de părinții ei. Ea beneficia în egală măsură cu bărbatul de învățământ și cultură, de participare la ceremoniile laice și religioase. Din rândul femeilor aristocrate s-au născut poete și prozatoare de excepție (de exemplu: "Murasaki Shikibu" cu al ei „Genji Monogatari” - tradus și în limba română). În perioada Heian au apărut circa 200 de romane, povestiri, jurnale personale, memorii și eseuri, majoritatea fiind scrise de femei. Din această
Daimyo () [Corola-website/Science/302865_a_304194]
-
complet Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied, n. 29 decembrie 1843, Neuwied, Germania - d. 18 februarie 1916 (), Curtea de Argeș, Regatul României) a fost regina României în timpul domniei soțului său, Carol I al României. Patroană a artelor, fondatoare a unor instituții caritabile, poetă, eseistă și scriitoare, ca fondatoare de instituții caritabile a fost supranumită de oamenii din popor „mama răniților”. Elisabeta era fiica lui Hermann, principe de Wied. În 1869 principesa Elisabeta de Wied s-a căsătorit cu domnitorul Carol I al României
Regina Elisabeta a României () [Corola-website/Science/298986_a_300315]
-
diverse opere în limbile franceză, germană și engleză sub pseudonimul Carmen Sylva, prin lucrările sale făcând cunoscută în străinătate România; astfel a atras atenția lui Pierre Loti și Mark Twain, care evocând-o a spus despre ea: „Acea prințesă și poetă germană încântătoare, adorabilă, își aduce aminte că florile codrului și câmpiile «i-au vorbit»”. Regina a ales pseudonimul Carmen Sylva, latinescul pentru „cântecul pădurii”, chiar la îndemnul lui Carol, pentru a delimita poeta de regină. Regina Elisabeta a murit cu
Regina Elisabeta a României () [Corola-website/Science/298986_a_300315]
-
a spus despre ea: „Acea prințesă și poetă germană încântătoare, adorabilă, își aduce aminte că florile codrului și câmpiile «i-au vorbit»”. Regina a ales pseudonimul Carmen Sylva, latinescul pentru „cântecul pădurii”, chiar la îndemnul lui Carol, pentru a delimita poeta de regină. Regina Elisabeta a murit cu puțin timp înainte ca România să declare război Germaniei și a fost îngropată la mănăstirea de la Curtea de Argeș. A fost poetă și prozatoare, o admiratoare sinceră a poetului român Mihai Eminescu, pe care l-
Regina Elisabeta a României () [Corola-website/Science/298986_a_300315]
-
Kremnitz sau Adrian Maniu. Se poate menționa ca un fapt divers că s-a afirmat adesea că poemul "Peste vârfuri" al lui Mihai Eminescu ar fi doar versiunea modificată în limba română a unui poem scris în limba germană de poeta Carmen Sylva. A tradus în limba germană multe din operele lui Vasile Alecsandri, de care era legată printr-o puternică prietenie literară. Imagini
Regina Elisabeta a României () [Corola-website/Science/298986_a_300315]
-
-i fie alături mereu, ca o regină și soție a fost principesa Elisabeta de Neuwied, născută la 29 decembrie 1843 în castelul părintesc din Neuwied, lângă Rin, tată fiind prințul Herman de Wied și mamă, prințesa Maria de Wied. Ca poetă și-a ales ca pseudonim Carmen Sylva- "carmen - poezie, cântec" iar "silva - padure", fiind expresia sentimentelor de dragoste față de universul copilăriei, petrecute în ținuturile Rinului și ale pădurii Monrepos . Ea s-a căsătorit cu domnitorul Carol în 1869, respectând Constituția
Familia Regală a României () [Corola-website/Science/298969_a_300298]
-
fată străină. Consiliul de miniștri s-a împotrivit categoric în frunte cu prim-ministrul Lascăr Catargiu, moldovean vârstnic și cu o limbă lată care i-a spus reginei:"Maiestate, aiasta nu se poate!", referindu-se la idila prințului cu preafrumoasa poetă. Cel care a intervenit autoritar a fost regele însuși, care a expediat-o pe regină la castelul natal din Neuwied pentru vreo doi ani, iar Ferdinand s-a dus la Castelul din Sigmaringen. Cât despre Elena Văcărescu ea a fost
Familia Regală a României () [Corola-website/Science/298969_a_300298]
-
(n. 10 februarie 1956, București - d. 31 martie 2003 ) a fost o poetă din România din "generația literară '80" ("Generația în blugi"). S-a născut în București, unde a absolvit Facultatea de Litere. Este considerată a face parte din "generația 80". A fost un membru activ al Cenaclului de Luni, condus de criticul
Mariana Marin () [Corola-website/Science/299008_a_300337]
-
(n. 16 august 1942, București) este o eseistă, poetă, scriitoare și traducătoare română, respectiv suedeză, originară din România, stabilită din 1975 în Suedia prin căsătoria sa cu suedezul René Coeckelberghs. După ce a absolvit Facultatea de Filologie, a fost redactor la revistele "Femeia" și "Luceafărul". În tinerețe a fost implicată
Gabriela Melinescu () [Corola-website/Science/299019_a_300348]
-
mai adevărat sânge românesc, care își afirmă cu orgoliu și originea și sufletul românesc" (...) O asemenea personalitate onorează două literaturi.” „Așa cum se-ntreba cândva Tudor Arghezi, cum de-a-ncăput în el țara întreagă, ne putem minuna de sensibilitatea exponențială a înzestratei poete de limbă franceză, care cu fapta, cu cuvântul și cu versul, el însuși acțiune, a stat necontenit în serviciul îndepărtatei patrii, pentru ea, omniprezentă.” „Deocamdată în linie directă din spița glorioasă a Văcăreștilor - poeți (nepoată a lui Iancu, autorul "Primăverii
Elena Văcărescu () [Corola-website/Science/299025_a_300354]