8,941 matches
-
5, 264 - 265). Fie că acceptăm caracterul autobiografic al romanului, fie că nu, modul în care basarabeanul Constantin Stere a slujit cauza reintegrării Basarabiei în spațiul cultural românesc l-ar îndreptăți să afirme Vania și Ion Răutu sînt eu. ARON PUMNUL - PROFESOR LA CERNĂUȚI <footnote Apărut în „Revista română“, 2006, nr. 3. footnote> “Ne-a venit cînd aveam mai mare lipsă de el” (Alexandru Hurmuzachi) Promisiunea pe care Austria a făcut-o la 1775 că teritoriul rupt de Moldova și pe
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
organizate instituțiile de învățămînt pentru clasele de jos ale societății, cu atît vom vedea că poporul stă mai sus pe calea culturală și cu atît mai luminătoare și mai iubitoare de progres este“. În această atmosferă ajunge la Cernăuți Aron Pumnul, după ce fugise din Transilvania, unde, după înfrîngerea revoluției române, fusese trecut pe lista persoanelor indezirabile. Aducea cu el atmosfera din Transilvania lui Gheorghe Șincai și Petru Maior, „acea mîndrie românească, acel fanatism pentru limba noastră strămoșească și trecutul glorios al
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
își va completa cursul cu toate clasele, devenind gimnaziu superior. Pentru ocuparea acestei catedre, s-au înscris la concurs personalități remarcabile ale vieții culturale din Bucovina, dar la concurs au participat doar Teoctist Blajevici și proaspătul sosit în Bucovina Aron Pumnul. Pe baza unei lucrări de o ținută științifică remarcabilă, Aron Pumnul a ocupat catedra pe care o va sluji pînă la sfîrșitul vieții, chiar dacă în ultima parte va fi substituit de fostul său elev I. G. Sbiera, care se va
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ocuparea acestei catedre, s-au înscris la concurs personalități remarcabile ale vieții culturale din Bucovina, dar la concurs au participat doar Teoctist Blajevici și proaspătul sosit în Bucovina Aron Pumnul. Pe baza unei lucrări de o ținută științifică remarcabilă, Aron Pumnul a ocupat catedra pe care o va sluji pînă la sfîrșitul vieții, chiar dacă în ultima parte va fi substituit de fostul său elev I. G. Sbiera, care se va strădui să-i continue opera. Bun cunoscător al situației învățămîntului în
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
o va sluji pînă la sfîrșitul vieții, chiar dacă în ultima parte va fi substituit de fostul său elev I. G. Sbiera, care se va strădui să-i continue opera. Bun cunoscător al situației învățămîntului în limba română din Austro-Ungaria, Aron Pumnul își va orienta activitate în două direcții principale: munca directă la clasă, pentru atragerea elevilor în studierea și cultivarea limbii și literaturii române, ca parte integrantă și mijloc de formare și de vehiculare a culturii românești și asigurarea cărților necesare
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
a culturii românești și asigurarea cărților necesare. În scurt timp de la începerea activității sale didactice, între profesor și elevi s-a creat o foarte puternică legătură, care a antrenat și pe părinții elevilor precum și intelectualitatea bucovineană. Cînd, în 1850, Aron Pumnul a fost numit profesor definitiv, la Cernăuți s-a organizat a mare festivitate în cinstea Profesorului. În cuvîntul unuia dintre participanți, cuvînt publicat în revista “Bucovina” nr. 22 din 1850, se făcea aprecierea că tineretul român din Bucovina serbează „începutul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
aprecierea că tineretul român din Bucovina serbează „începutul unei îndoite primăveri, al primăverii anului și al primăverii noastre celei adevărat naționale“. Afecțiunea era reciprocă. Nou înființata universitate ieșeană îi va adresa rugămintea de a ocupa o catedră aici, dar Aron Pumnul va refuza; explicația o aflăm dintr-o scrisoare către fiul său din Transilvania: „nu am primit, nici nu primesc, deși am leafă mică, fiindcă trebuința cere să rămîn cu tinerimea bucovineană, s-o deștept din amorțeala și din letargia în
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
prețuiască ca pe odorul cel mai scump din lume, ca pe sufletul său și al poporului din care fac parte, iar pe ceilalți ca să-i îndemne să-l respecteze și să țină seama de el“ <footnote Ioan G Sbiera, Aron Pumnul, în „Aron Pumnul. Voci asupra vieții și însemnătății lui, dimpreună cu documente relative la înființarea catedrei de limba și literatura românescă la gimnaziul superior din Cernăuți...“, Cernăuți, 1889, p. 63. footnote> , aprecia urmașul său la catedra de limba și literatura
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
odorul cel mai scump din lume, ca pe sufletul său și al poporului din care fac parte, iar pe ceilalți ca să-i îndemne să-l respecteze și să țină seama de el“ <footnote Ioan G Sbiera, Aron Pumnul, în „Aron Pumnul. Voci asupra vieții și însemnătății lui, dimpreună cu documente relative la înființarea catedrei de limba și literatura românescă la gimnaziul superior din Cernăuți...“, Cernăuți, 1889, p. 63. footnote> , aprecia urmașul său la catedra de limba și literatura română din Cernăuți
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
românescă la gimnaziul superior din Cernăuți...“, Cernăuți, 1889, p. 63. footnote> , aprecia urmașul său la catedra de limba și literatura română din Cernăuți, I. G. Sbiera, în discursul rostit la sfințirea monumentului fostului său dascăl. Prin activitatea la catedră, Aron Pumnul răspundea crezului său fundamental, făcut public în revista „Bucovina“: „Poporul este trupul națiunei, iar limba este sufletul ei. Pentru aceea, precum trupul fără suflet e mort, tot așa e moartă și națiunea fără limbă. Naționalitatea e dumnezeiescul, eternul, înnăscutul și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
fără suflet e mort, tot așa e moartă și națiunea fără limbă. Naționalitatea e dumnezeiescul, eternul, înnăscutul și neînstrăinabilul drept de a-și întrebuința limba în toate trebuințele vieții (s.n.): în casă, în biserică, în școală și administrațiune“ <footnote Aron Pumnul, Neatîrnarea limbei românești..., în „Aron Pumnul. Voci asupra vieții și însemnătății lui...“, p. 48. footnote> . Chiar abandonarea ortografiei etimologice, susținută de fostul său colaborator Timotei Cipariu, în favoarea ortografiei fonetice se explică tot prin interesul pentru cultivarea limbii române la un
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
e moartă și națiunea fără limbă. Naționalitatea e dumnezeiescul, eternul, înnăscutul și neînstrăinabilul drept de a-și întrebuința limba în toate trebuințele vieții (s.n.): în casă, în biserică, în școală și administrațiune“ <footnote Aron Pumnul, Neatîrnarea limbei românești..., în „Aron Pumnul. Voci asupra vieții și însemnătății lui...“, p. 48. footnote> . Chiar abandonarea ortografiei etimologice, susținută de fostul său colaborator Timotei Cipariu, în favoarea ortografiei fonetice se explică tot prin interesul pentru cultivarea limbii române la un tineret a cărui limbă de circulație
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
știința de a scrie fiecare cuvînt după firea limbei. [...] scrierea este icoana cuvintelor și ca să fie această icoană nimerită cu cuvintele [pe] care le înfățoșează se înțelege de la sine că fiecare cuvînt trebuie scris tocma precum se rostește“ <footnote Aron Pumnul, Convorbire între un tată și între fiiul lui asupra limbei și literelor românești, în „Aron Pumnul. Voci asupra vieții și însemnătății lui...“, p. 349. footnote> . Cea de a doua direcție s-a concretizat în realizarea de manuale și organizarea unei
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
această icoană nimerită cu cuvintele [pe] care le înfățoșează se înțelege de la sine că fiecare cuvînt trebuie scris tocma precum se rostește“ <footnote Aron Pumnul, Convorbire între un tată și între fiiul lui asupra limbei și literelor românești, în „Aron Pumnul. Voci asupra vieții și însemnătății lui...“, p. 349. footnote> . Cea de a doua direcție s-a concretizat în realizarea de manuale și organizarea unei biblioteci școlare. Lucrarea care l-a făcut cunoscut în cea mai mare măsură a fost Lepturariu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
-o prin toate opurile didactice cîte i se puneau pe atuncia în mînă“ <footnote Ioan G. Sbiera, op. cit., p. 65. footnote> . În Principatele Unite Lepturariul a cunoscut o slabă răspîndire; „migăloasa lucrare“, explica Titu Maiorescu într-o scrisoare către Aron Pumnul, nu putea fi introdusă în programa gimnaziilor pentru că „la noi nu se învață românește în gimnaziu. Programul zice: limba latină în comparație cu cea română“. În schimb, a fost mult criticată pentru ortografia pe care autorul a folosit-o. Cel
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
nu puteau împrumuta cărți, fiindcă trebuiau să depună o cauțiune de 10 florini, pe care însă nu o aveau“ <footnote Ioan G. Sbiera, op. cit., p. 170 - 171. footnote> . Această bibliotecă avea să se deschidă în 1857, din inițiativa lui Aron Pumnul, Al. Hurmizachi și I. G. Sbiera, cu un fond provenind din donații. Scopul era precizat într-o scrisoare a lui Aron Pumnul către Timotei Cipariu, căruia îi adresa și rugămintea de a contribui la îmbogățirea fondului: „Aici am înființat o
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Sbiera, op. cit., p. 170 - 171. footnote> . Această bibliotecă avea să se deschidă în 1857, din inițiativa lui Aron Pumnul, Al. Hurmizachi și I. G. Sbiera, cu un fond provenind din donații. Scopul era precizat într-o scrisoare a lui Aron Pumnul către Timotei Cipariu, căruia îi adresa și rugămintea de a contribui la îmbogățirea fondului: „Aici am înființat o bibliotecă provințială den dăruiri private, care are ca scop să adune toate cărțile literăturei rumâne, germîne, polone, rutene, frîncești etc. Eu sînt
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
că D-Voastră încă veți dărui den opurile tipărite acolo cîte un esemplariu; asemene fac toți rumânii și străinii carii știu de ea; ba încă domnește un feliu de întrecere den partea năciunaletăților“. Găzduită, la început, în casa lui Aron Pumnul, ca proprietate privată, ca să nu poată fi confiscată de autorități, biblioteca se afla la dispoziția elevilor fără un orar precis, aceștia și participînd activ la administrarea ei. Printre aceștia se afla și Mihăil Eminoviciu, care în 1865 - 1866 înregistra cărțile
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
funcționari, proprietari, oameni politici etc. În Cunsemnăciunariu apar numele a 145 de donatori, printre care nume ilustre ca V. Alecsandri, G. Asachi, C. Negruzzi, Al. Odobescu, D. Gusti, Andrei Șaguna etc., dar daniile cele mai consistente le-au făcut Aron Pumnul și Al. Hurmuzachi. Important de constatat este că în rafturile bibliotecii se aflau scriitori din toate provinciile românești, susținîndu-se și astfel ideea unității naționale a românilor, idee scumpă tuturor intelectualilor de frunte din Bucovina și pusă în lumină de opera
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de constatat este că în rafturile bibliotecii se aflau scriitori din toate provinciile românești, susținîndu-se și astfel ideea unității naționale a românilor, idee scumpă tuturor intelectualilor de frunte din Bucovina și pusă în lumină de opera fundamentală a lui Aron Pumnul, Lepturariu românesc. Din nefericire, viața nu i-a permis să ducă la capăt opera care putea fi mult mai amplă. La 24 ianuarie 1866, cînd abia împlinise 47 de ani, viața i s-a curmat și o dată cu acesta s-a
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ideile sale privitoare la ortografie, trecîndu-se cu vederea peste merite, iar această atitudine avea să dăinuie multă, poate prea multă vreme. Rîndurile de față sînt o încercare de a readuce în atenție o mare personalitate, cu toate contradicțiile ei, Aron Pumnul. OCTAVIAN GOGA ȘI MAREA UNIRE <footnote Apărut în „Revista română“, 2009, nr. 1, 2. footnote> Se împlinesc anul acesta 90 de ani de la Marea Unire și 70 de ani de la trecerea în neființă a lui Octavian Goga, unul dintre cei
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
omul lipsit de membrul superior drept continua să aibă senzații de crampe musculare în index sau police, de mâncărimi și de arsuri în diferite zone al membrului absent. Mai apar senzații că dă mâna cu cineva, că i se strânge pumnul sau că simte dureri în palma absentă. Toate aceste simptome împreună constituie "sindromul fantomă". Tradusă în bioelectricitate, toată activitatea permanentă a creierului necesită o energie minimă, de 10 microvolți. Acest consum minim de energie, o altă minune a naturii pe
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
scrisori, prima, a Ramonei, și cea de-a doua, a lui Vali. Într-o seară melancolică de vară târzie, Vali, un tânăr oarecum plictisit, dar deloc banal, vede pe o stradă din București, în semiîntuneric, o fată izbind puternic cu pumnii zidul unei case. Tencuiala șubredă cade pe asfalt, el se apropie, o întreabă ce i s-a întâmplat, iar răspunsul vine după tăceri și zbateri isterice. Ramona, la cei 22 de ani ai săi, a ucis o femeie, pe doamna
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
anticoncepționale de proveniență dubioasă, licori din plante și preparate farmaceutice incerte, prezervative găurite, spitale sordide, medici dement-isterici, proceduri medicale barbare, moașe ce operau chiuretaje pe masa din bucătărie cu instrumente infecte, pierderi de sarcină "spontane" cauzate de sărituri de pe dulap, pumni aplicați în abdomen prin pernă, și, deasupra tuturor, veșnica poveste a colegei/ vecinei/ prietenei moarte în urma unui avort. Protagoniștii acestui documentar horror sunt torționari cinici, care își controlează pacientele de o posibilă sarcină direct cu chiureta, pentru că "nu strică niciodată
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
podea. În coridorul unui hotel/ cămin de fete, colapsând în neumărate uși și infinite încăperi, floarea sălbatică pare a fi pierdut lupta cu două fetițe. În timp ce una de odihnește lângă ușa închisă a camerei 207, cu hainele în dezordine și pumnul strâns în jurul unei petale galbene, cealaltă pare gata de atac, cu părul lung, ridicat în șuvițe groase spre tavan, semănând ciudat cu crengile rupte și golașe de pe jos, folosite ca arme în înfruntarea cu monstruoasa floare, așteptând în capul scărilor
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]