11,435 matches
-
am reușit să o parcurg, am identificat câteva studii (M.S. Sontag și J. Lee, 2004, 164; K.P. Johnson et al., 2002, 132; B. Henderson și M. DeLong, 2000, 18; S.B. Kaiser și K. Ketchum, 2005, 123), ale căror rezultate au relevat existența unor procese afective specifice (self-love, self-acceptance, self-cathesis) și a unor emoții sociale (anxietate și rușine), determinate de purtarea unui anume tip de îmbrăcăminte. Există, fără îndoială, diferențe între indigenii prezentați de cercetătorii evoluționiști și indivizii societăților contemporane în modul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
exemplu fiind perioada de dinaintea izbucnirii Primului Război Mondial, cuprinsă între anii 1911 și 1914, timp în care lungimea rochiei s-a diminuat din ce în ce mai mult. Totodată, dacă ar fi să analizăm cifrele obținute de Alfred L. Kroeber pentru perioadele 1844-1851 și 1871-1878, acestea relevă faptul că traseul modei vestimentare este unul ciclic, reversibil, care se repetă în anumite perioade. Douăzeci de ani mai târziu, Alfred L. Kroeber explica schimbările modei astfel: Spre deosebire de alte fenomene sociale, care se schimbă ca efect al dezvoltării interne sau
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
vieții sociale (G. Simmel, 1911/1989, 50). David Frisby, renumitul analist al biografiei și lucrărilor lui Georg Simmel, susține că una din trăsăturile distinctive ale sociologiei simmeliene constă în dimensiunea estetică a societății și a formelor de interacțiune, aspect care relevă influența filozofiei lui Immanuel Kant asupra scrierilor lui Georg Simmel. Kant und Gothe (1906); Rembrandt (1916); Philosophische Kultur (1919). Philosophie des Geldes (1900), afirmă David Frisby (1984/2004, xviii), conțin aproximativ 40 de exemple din estetică. Eseul lui Georg Simmel
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Bourdieu, 1979/1984, 504-505). Chestionarul 2, conceput în baza ipotezei uniformității gusturilor, includea 26 de întrebări, formulate pentru a colecta informații despre preferințele subiecților cu privire la decorațiuni interioare, vestimentație, muzică, filme, pictură, fotografie, gastronomie (P. Bourdieu, 1979/1984, 506). Rezultatele au relevat că, în cadrul acestor sfere de manifestare a gusturilor, preferințele persoanelor cu capital economic difereau de cele ale persoanelor care dețineau capital cultural (idem, 261). Analiza indicatorilor pentru cultura clasei de mijloc (classes moyennes) a înregistrat diferențe între gusturile angajaților din
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
comercial și industrial și soțiile inginerilor, care, într-o proporție de 81%, au răspuns că își vor schimba hainele, dar fără să adopte articolele vestimentare cele mai elegante pe care le dețin (P. Bourdieu, 1979/1984, 249). Datele cercetării au relevat că femeile cheltuiesc anual o sumă mai mare pe haine decât bărbații, iar numărul achizițiilor vestimentare crește direct proporțional cu ascensiunea în ierarhia socială (P. Bourdieu, 1979/1984, 201). De aici derivă și concluzia autorului că schimbarea stilului vestimentar este
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
efectele limitate ale mass-media au creat premize favorabile pentru a explica cum sunt orientate comportamentele dictate de modă. Începând din 1940, cercetările realizate de către Paul F. Lazarsfeld, Bernard Berelson și Hazel Gaudet (1944/2004, 201) privind comportamentul de vot au relevat influența indirectă și limitată a mass-media și au confirmat dinamica structurilor și a relațiilor sociale ca factor principal în formarea opiniei publice. Astfel, ideea fluxului orizontal al modei s-a cristalizat pe fundalul teoriei fluxului comunicării în două trepte și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cu mesaje de protest ale tinerilor din anii 1968, o cercetare întreprinsă de Fred D. Reynolds și William R. Darden (1972) privind modul și etapele de acceptare al unui nou produs al modei vestimentare (în cazul de față minijupa) a relevat rolul considerabil al media ca promotor al stilurilor modei comparativ cu rolul liderilor de opinie și al surselor informale (rude, prieteni, observare personală vizuală). Cercetarea a cuprins două etape. Mai întâi, un număr de 300 de persoane de sex feminin
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
nu trebuie interpretate doar în termenii unor conduite conflictuale, ci mai ales în cel al inegalităților economice ca o caracteristică persistentă a tuturor sistemelor sociale. Capitolul 3 Abordarea psihosociologică a modei vestimentare Baza explicativă din acest capitol, predominant psihosociologică, va releva funcțiile vestimentației în context social mai exact "studiul interacțiunii comportamentelor prezente sau trecute, reale sau imaginare în context social" (S. Chelcea, 1998/1999, 4), precum și rezultatele acestei interacțiuni: "stările și procesele psihice colective, situațiile de grup și personalitatea ca produs
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sine" (self- awareness); "concept de sine" (self-concept); "eficacitatea sinelui" (self-eficacy); "auto-evaluare" (self-esteem); "monitorizarea sinelui" (self-monitoring); "scheme de sine" (self schemas). Michael R. Solomon și John Schoper (1982, 509), profesori la Universitatea din New York, susțin că cercetările din psihosciologie ar putea releva următoarele dimensiuni ale relației conceptuale dintre sine și vestimentație: a) anumite haine au proprietăți tactile și estetice influențând comportamentul celor care le poartă; b) indivizii învață din răspunsurile altora, în termenii costurilor și beneficiilor adoptării unei ținute; c) alegerile vestimentare
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Media relatează deseori cazuri de "neadecvare simbolică" între haine și normele culturale, subliniind fie "șocul civilizațiilor", fie lipsa de emancipare sau rigorile religioase. Interviurile și grupurile de discuții cu femei musulmane realizate de sociologul francez Alain Touraine în 2005 au relevat că purtarea vălului nu are legătură cu vreun presupus război al civilizațiilor, nici cu apărarea Islamului în defavoarea culturii occidentale. În schimb, purtarea voalului, declară un subiect al cercetării, are conotații religioase și sexuale, în sensul că absența acestuia este asociată
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
dintre aceștia au indicat că hainele nu favorizează stima de sine, ratele de răspuns ale bărbaților fiind mai ridicate în acest sens (25%). În schimb, opiniile femeilor (33%) au indicat o corelație între viziunea asupra corpului și vestimentație. Rezultatele au relevat că indivizii diferă în ceea ce privește evaluarea sinelui în funcție de vestimentație. Mai mult decît atât, autorii subliniază că proximitatea hainelor pentru evaluarea sinelui reprezintă un concept format din indicatori mutipli, precum: a) hainele sunt percepute ca o componentă a sinelui; b) hainele comunică
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
reiau această cercetare, propunând un instrument standardizat al măsurii relației dintre aspectele sinelui și vestimentație (Scala de măsurare a proximității hainelor în evaluarea sinelui). În ceea ce privește evaluarea sinelui în funcție de percepția asupra corpului, tendință evidențiată mai mult în cazul femeilor, după cum a relevat studiul lui Suzanne M. Sontag și Jean D. Schlater (1982), hainele pot reduce discrepanța dintre corpul ideal și corpul perceput al individului, estompând unele "dezavantaje" corporale și accentuându-le pe cele dezirabile, "avantajoase". Pentru a determina dacă hainele au un
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Smith, 1981, 331). Astfel, efectul de primă informație, și anume vestimentația atractivă, a dat naștere efectelor de ultimă informație: stilul scrisului și calitatea eseului în general au fost apreciate (M. Lapistsky și C.M. Smith, 1981, 333). De asemenea, rezultatele au relevat că subiecții interesați mai mult de vestimentație tindeau să exprime opinii pozitive cu privire la persoana-stimul, și anume: "inteligent", "talentat", "sincer", "imaginativ" și "cu calități" (ibidem). Etologii austrieci Karl Grammer, LeeAnn Renninger și Bettina Fischer (2004, 66) au verificat acuratețea cu care
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
similar țintei (E.J. Walsh, 1977, 323). În acest studiu, persoanele îmbrăcate într-un mod formal și hippie i-au rugat pe studenți (N = 440) să semneze o petiție favorabilă construirii unei piste pentru bicicliști în afara campusului Universității Michigan. Cercetarea a relevat faptul că atunci când cererea venea din partea unei doamne "bine îmbrăcate", semnăturile subiecților de sex masculin erau frecvente, în timp ce răspunsurile subiecților de sens feminin nu se diferențiau în funcție de îmbrăcămintea celei care solicita semnături pentru petiție. Concluzii Înainte de a-și afirma autonomia
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
hepatice recoltate de la pacienți cu infecție cu O. viverrini. Raportul între hepatocarcinom și colangiocarcinom fără opistorchiasă a fost 8 :1, în timp ce raportul a fost inversat la cazurile cu infecție parazitară [56]. Alte studii populaționale în zone endemice din nordul Tailandei, relevă o rată a incidenței standardizate pe vârste a CC în anul 1988 de 89,2% și 35,5% la 100.000 de bărbați respectiv femei, aceasta fiind cea mai ridicată incidență din lume [57, 58]. În Coreea de Sud s-a raportat
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
generală [90, 91, 93, 94]. Pacienții cu chiste ale ductelor biliare au un risc de a dezvolta CC de 10-50 ori mai mare decât populația generală [91, 95, 96].Un studiu amplu al SEER-Medicare (Surveillance Epidemiology and End Results) a relevat că acest risc crescut este atât pentru CC intrahepatic cât și CC extrahepatic [96]. LITIAZA BILIARĂ INTRAHEPATICĂ Hepatolitiaza este definită ca litiază biliară intrahepatică localizată proximal de confluența canalelor hepatice drept și stâng. Litiaza biliară intrahepatică este rară în țările
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
intrahepatic (ICC) [3, 100, 101]. Studii controlate pe populația de spital din Coreea și China, găsesc o asociere semnificativă între hepatolitiază și ICC [102]. Datele sunt mai puține din țările vestice, dar un studiu italian caz-control pe populație de spital, relevă aceeași asociere semnificativă între litiaza intrahepatică și ICC [103]. Etiologia hepatolitiazei nu este cunoscută, dar sunt implicate anomaliile congenitale ductale, dieta și inflamația cronică prin infecții bacteriene sau parazitare. Calculii sunt de obicei formați din bilirubinat de calciu (calculi pigmentari
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
endemică și o relație în creștere în zonele unde infecția este mai redusă. Chiar dacă nu semnificativă, s-a demonstrat și o legătură între VHB și ECC în zonele cu prevalență înaltă a CC. În țările în care VHC este prevalent, datele relevă o legătură a acestuia cu ICC, dar această legătură este mai puțin clară în Asia. Lipsesc deocamdată date epidemiologice consistente despre legătura VHC cu ECC [125, 126]. Infecțiile cronice VHC și VHB nu sunt clar dovedite ca factori siguri de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
de a evalua și valorifica experiența didactică acumulată la catedră, de a investiga, folosind activat metodologia cercetării pedagogice, fenomenele educaționale și de a identifica astfel factorii, sensurile și modalitățile de ameliorare/inovare/dezvoltare a procesului educațional. Elaborarea lucrării trebuie să releve preocuparea candidatului de a-și actualiza sistematic cunoștințele de specialitate și psihopedagogice, de a analiza și evalua critic diferitele abordări privind didactica specialității” (p. 36-37). Formularea temei și planul lucrării vor fi concepute în spiritul „Metodologiei formarii continue a personalului
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
un sens mai profund, ce coincide cu o orientare fundamentală a modernității: a face din Om obiectul oricărei cercetări și fundamentul tuturor orientărilor. Situația, discret melodramatică, mi-a orientat atenția asupra raporturilor pe care egoismul justificat al copilului meu le releva ca fiind de fapt ale omului modern, acesta dorind să se bucure de toată atenția, să fie subiectul și obiectul oricărei cercetări. Folosesc termenul egoism eliberat de conexiunile sale axiologice, ca modalitate de atenție asupra eului. Cartea stă astfel sub
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
aceea aparținând diferitelor grupuri de migratori, rămase până târziu păgâne, ci și ca o grupare statornică de creștini aflată în strânsă legătură cu centrele religioase de la sud de Dunăre. Cercetarea atentă a structurii social-economice a satului romanic și vechi românesc relevă prin urmare trăsături proprii ,care explică în bună parte evoluția ulterioară a acestor comunități rurale. In condițile politice deosebit de vitrege, dar și a celor economice precare, determinate de invaziile necontenite ale populațiilor migratoare, satele autohtone au căutat mijloacele necesare adoptării
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
să nu aibă de lucru și să fie disponibilă pentru a fi integrată în cifre. Această înscriere pe liste îi permite să primească ajutoare sociale și să urmeze stagii de formare. În ciuda diferențelor de definire, examinarea cifrelor privitoare la șomaj relevă tendințe puternice. Le vom menționa pornind de la studii care definesc șomajul pe baza criteriilor fixate de BIM: • șomajul le afectează mai mult pe femei decât pe bărbații; • șomajul îi afectează mai mult pe tineri decât pe cei vârstnici; • șomajul este
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
progresiv. Pentru toate temele clasici, asistăm la abandonarea orientării care consideră că indivizii sunt pasivi, și nu actori în construirea vieții organizaționale. Examinarea lucrărilor publicate ne arată că folosirea "modelului sistemului de activități" poate da coerență diversității pe care o relevam. El furnizează o logică de abordare susceptibilă să genereze noi piste de cercetare. Progresele teoretice sunt deja factori capabili să alimenteze cercetarea. Dar și alți factori pot juca acest rol: • reculul față de orientările dominante constituie unul dintre aceștia. Examinarea principalelor
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
astfel de comunitate care presupunea relația și atitudinea față de celălalt ca și cum acesta nu ar fi nimic mai mult decât o piesă dintr-un angrenaj. Eșecul acestor experimente făcute la o scară nemaivăzută până atunci nu au făcut altceva decât să releve, încă o dată, faptul că despre ceea ce îi este propriu omului nu se poate vorbi din perspectiva unei simple doctrine sau a unui expozeu teoretic (oricât s-ar întemeia acesta pe datele științelor), iar pe de altă parte că dimensiunea comunitară
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
a stat la baza acestei înnoiri culturale a fost redesco¬perirea textelor clasicilor, gânditorii bizantini ai vremii nu pot fi în nici un caz considerați simpli păstrători ai moștenirii filosofiei antice grecești. Un studiu atent al textelor produse în această vreme relevă o nouă dimensiune distinctă a filosofiei bizantine, combinată cu o folosire cu acuratețe a expresiilor tradiționale, ce era făcută în intenția discutării problemelor puse de nevoile contemporane. Principala noutate în maniera de a uza de filosofie începând cu secolul al
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]