7,807 matches
-
eGISpat Timiș - privind întocmirea documentației de specialitate a siturilor arheologice din Lista Monumentelor Istorice a Jud. Timiș, secțiunea Arheologie, 42 situri (proiect nominalizat la Marele Premiu al Ministerului Culturii și Cultelor pe anul 2007) (septembrie 2006 - decembrie 2007). 2. Întocmirea Repertoriului Cartografic al siturilor arheologice din Banat, presupunând identificarea în teren și realizarea bazei de date pentru 450 de situri arheologice noi, propuse pentru completarea listelor monumentelor istorice din regiune (februarie 2006 - aprilie 2010). 3. Proiectul Valurile „romane” - vizează stabilirea traseului
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
arheologică și prospecție magnetometrică (iunie 2009). 10. Proiectul Situl arheologic neolitic Foeni „Gaz”, jud. Timiș - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iunie 2009). 11. Proiectul Repertoriul arheologico-istoric al localității Moșnița Veche (jud. Timiș)- vizează întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (ianuarie 2010 - ianuarie 2012). 12. Proiectul Cercetări interdisciplinare de field archaeology și lanscape
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
mai 1945, orchestra lăutarilor bucureșteni condusă de Moțoi, devine realitate, triumfând din nou în aceeași sală "Dalles". Din "„Doina Românească”" a lui Petrică Moțoi a luat ființă Orchestra "„Barbu Lăutaru”" a Institutului de Folclor, preluată mai târziu de Filarmonică. Din repertoriul său nu lipseau șlagărele de muzică ușoară. Toți marii creatori ai acestui gen au colaborat cu Petrică Moțoi: Ion Vasilescu, Elly Roman, Gherase Dendrino, Mihail Daia, Nello Manzatti, Petre Andreescu, Ionel Fernic, Anghel Midescu, Richard Stein, Alexandru Leon, Theodor Sibiceanu
Petrică Moțoi () [Corola-website/Science/325367_a_326696]
-
colaborat cu Petrică Moțoi: Ion Vasilescu, Elly Roman, Gherase Dendrino, Mihail Daia, Nello Manzatti, Petre Andreescu, Ionel Fernic, Anghel Midescu, Richard Stein, Alexandru Leon, Theodor Sibiceanu, George Corologos, Ion Postupa, Walter Vogel, Iosif Paschiil, Martin Vereșan sau Bosinceanu. Tot din repertoriul său nu lipsea romanța din secolul al XIX-lea de George Cavadia, Iancu Filip, Dimitrie Florescu sau piesele clasice precum "Serenada" de Toselli, "Ideale" de Tosti, "Serenada" de Drdla, "Balada" de Ciprian Porumbescu etc. Dar și repertoriul popular era prezent
Petrică Moțoi () [Corola-website/Science/325367_a_326696]
-
Bosinceanu. Tot din repertoriul său nu lipsea romanța din secolul al XIX-lea de George Cavadia, Iancu Filip, Dimitrie Florescu sau piesele clasice precum "Serenada" de Toselli, "Ideale" de Tosti, "Serenada" de Drdla, "Balada" de Ciprian Porumbescu etc. Dar și repertoriul popular era prezent în toate transmisiile sale radiofonice. Programele se încheiau totdeauna cu "Romanțe și arii naționale" sau "Jocuri din toate ținuturile României Mari". Repertoriul său nu a cunoscut granițe între horele și sârbele din Oltenia și Muntenia, între învârtitele
Petrică Moțoi () [Corola-website/Science/325367_a_326696]
-
de Toselli, "Ideale" de Tosti, "Serenada" de Drdla, "Balada" de Ciprian Porumbescu etc. Dar și repertoriul popular era prezent în toate transmisiile sale radiofonice. Programele se încheiau totdeauna cu "Romanțe și arii naționale" sau "Jocuri din toate ținuturile României Mari". Repertoriul său nu a cunoscut granițe între horele și sârbele din Oltenia și Muntenia, între învârtitele din Ardeal și jocurile cu strigături din Banat: "Tărășelul", "Ca la Breaza" și "Doina de la Sibiu", "De doi ca-n Banat", "Învărtita din Făgăraș", "Țarina
Petrică Moțoi () [Corola-website/Science/325367_a_326696]
-
apariție bilunară, iar din ianuarie 1912 o apariție săptămânală. Nicolae Iorga scria în „Neamul Românesc“ literar din 23 octombrie 1911 următoarele: Publicația cu profil cultural „Cosînzeana” a fost cea mai receptivă revistă la noul stil Secession, având cel mai bogat repertoriu ornamental și cele mai multe știri referitoare la evenimentele din lumea artelor frumoase. Redactorul-șef, Sebastian Bornemisa, a strâns în jurul său nume de prestigiu ale culturii naționale, preocupat fiind atât de conținutul publicației, cât și de aspectul său estetic. În decursul celor
Cosînzeana (revistă) () [Corola-website/Science/325392_a_326721]
-
Proiectul „Isvor (Dimitrie Cantemir: Cartea științei muzicii și Muzica tradițională românească)” face o paralelă între compoziții ce-i aparțin lui Dimitrie Cantemir și creații tradiționale românești ale vremii. „Isvor” reprezintă viziunea Imago Mundi asupra muzicii vechi și tradiționale românești, un repertoriu foarte rar abordat de către muzicienii de factură clasică. Piesele ce alcătuiesc proiectul „Isvor” sunt puse în valoare prin dialogul instrumentelor vechi specifice spațiului cultural românesc al vremii lui Cantemir (baglama, bouzouki, darbuka, bendir) împreună cu instrumente clasice moderne (flaut, oboi, vioară
Imago Mundi () [Corola-website/Science/325493_a_326822]
-
ale lui Mihai Eminescu. Iată dirijorii consacrați și dăruiți ai acestui cor în ordinea temporară: Nicolae N. Șetraru, Ion C. Ionescu, Filip C. Heroiu, Mihai N. Heroiu care a avut privilegiul să se afle la conducerea aniversară din 2002. Din repertoriu: Pe-al nostru steag de Ciprian Porumbescu, Voința neamului de Ion Danielescu, Închinare eroilor de Mircea Neagu, Sara pe Deal de Vasile Popovici, Trandafir de la răzoare de Sabin Drăgoi, Mândra mea cu părul galben de Ghe. Cucu, Privighetoarea de M.
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
Crișana de Ion Vidu, La tufița de argea și Mititico, valeo of, de Nicolae Oancea, Mărioară de la munte, Bandura de Davidovsky, Din Dobrești la Chizitău de Ghe. Bazaban. Corul "Vraja" creat de Nicolae N. Șetraru a avut cel mai interesant repertoriu datorat inimii acestui neprețuit fiu al satului. Iată câteva: Vraja, Bobocele și inele, Răsunet de la Crișana, Lugojana, Peste deal la nana-n vale, Negruța, Îmi place, Nu-mi place, Răsunetul Ardealului, Dragă și iar dragă,etc. toate de Ion Vidu
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
etc.) și a colaborat ca invitat la toate teatrele de operă din țară și la câteva din străinătate (Budapesta, Viena, Sofia). Are colaborări cu orchestre simfonice din România precum și cu cele din Berlin, Madrid, Toledo și Cordoba, într-un bogat repertoriu vocal-simfonic (Bach, Mozart, Rossini, Beethoven, Verdi etc.). A realizat numeroase înregistrări în colaborare cu Orchestra Națională Radio din București și cu cea din Berlin, cu repertoriu de arii din opere românești și universale, oratorii (Haendel, Bach, Șostakovici, Paul Constantinescu, Sigismund
Mircea Moisa () [Corola-website/Science/325024_a_326353]
-
din România precum și cu cele din Berlin, Madrid, Toledo și Cordoba, într-un bogat repertoriu vocal-simfonic (Bach, Mozart, Rossini, Beethoven, Verdi etc.). A realizat numeroase înregistrări în colaborare cu Orchestra Națională Radio din București și cu cea din Berlin, cu repertoriu de arii din opere românești și universale, oratorii (Haendel, Bach, Șostakovici, Paul Constantinescu, Sigismund Toduță și altele). A înregistrat numeroase cicluri de lieduri ale compozitorilor români și universali (Tudor Jarda, Pascal Bentoiu, Felicia Donceanu, Manuel de Falla, Franz Schubert, Robert
Mircea Moisa () [Corola-website/Science/325024_a_326353]
-
îi are ca parteneri pe violoncelistul Constantin Dimitrescu, baritonul Aurel Eliade și tenorul Hariton Ștefanescu, însuși directorul revistei „România Muzicală” consacrând de data aceasta o cronică muzicală a concertului. Din 1896 se alătura tarafului lui Nicolae Matache, unde își aprofundează repertoriul popular și întreprinde primul turneu peste hotare. În 1897 un angajament al lui Matache la Petersburg îl aduce aici și pe . În februarie primește de la țarul Nicolae al II-lea al Rusiei un ceas cu brățara de aur pentru o
George Ochialbi () [Corola-website/Science/324427_a_325756]
-
A urmat cursurile Institutului de Arte Plastice din Iași (1945 - 1950), la clasa profesorului Corneliu Babă. În anul 1960, obține, prin concurs, bursa Nicolae Grigorescu, pentru doi ani de studii la Leningrad și Paris. Experiență pariziana i-a influențat artistului repertoriul tematic și a contribuit la definirea să stilistica. Profesor la Facultatea de Arte Plastice, din cadrul Institutului de Arte George Enescu (1977-1990), unde a fost Rector șase ani, Dan Hatmanu împarte creația să în cicluri tematice: Iasul amintirilor - ulei (1974), Mana-grafica
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
prima oară la 20 de ani - după susținerea Bacalaureatului cu Dan Dominique Costinescu - student la arhitectură. Acesta s-a ocupat atât de organizarea diverselor spectacole ale artistei cât și de rolul de textier pentru câteva dintre cântecele sale preluate din repertoriul internațional. În perioada 1965-1970 a ajuns una dintre cele mai apreciate cântărețe din România. Era plătită foarte bine, la nivelul unui "Artist al Poporului", fiind apreciată inclusiv de cuplul soților Ceaușescu. Ajunsă "pe val" i s-a propus colaborarea informativă
Luminița Dobrescu (cântăreață) () [Corola-website/Science/326957_a_328286]
-
născut câteva controverse, printre care și cea reprezentată de absența cântăreței Luminița Dobrescu. Pe 9 iunie 2012, la Sala Radio, a lansat - în cadrul unui spectacol live de aproximativ două ore - un dublu album intitulat "A Song for You" (piesă din repertoriul interpretei Celine Dion ), care cuprinde 22 de piese ale artistei, în patru limbi: română, franceză, engleză și italiană TVR a produs despre ea un film documentar intitulat " Drumul unui Cerb de Aur". A colaborat cu compozitori precum George Grigoriu, Edmond
Luminița Dobrescu (cântăreață) () [Corola-website/Science/326957_a_328286]
-
a lipsit din programul concertului sau. Pe 27 August 2016, Loreen a făcut parte din concertul "Notes For Peace" din Varberg, Suedia. Acompaniata de orchestră Stockholm, ea a interpretat melodia "Nothing Compares To You" a cântăreței Sinéad O'Connor. Din repertoriul sau, Loreen a cântat "I'm În It With You" și "Euphoria". Pe 23 Septembrie 2016, Loreen și-a lansat un nou single intitulat "Get Into It" în colaborare cu DJ-ul francez de muzică House, Boston Bun. De asemenea
Loreen () [Corola-website/Science/326459_a_327788]
-
de calculatoare Felix cuprindea Felix M18, Felix M18B și Felix M18GS. Toate cele trei tipuri de calculatoarea aveau o concepție unitară din punctul de vedere hardware și al sistemului de operare. Toate foloseau un microprocesor Intel 8080, care avea un repertoriu de 78 de instrucțiuni cu lungime variabilă (între unul și trei octeți). Viteza medie de execuție era de aproximativ 250.000 de instrucțiuni pe secundă. Microcalculatoarele Felix au fost utilizate pe scară largă în țară fiind de asemenea și exportate
Istoria informaticii în România () [Corola-website/Science/323524_a_324853]
-
orașului Roman, construită în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, pe platoul înalt de pe malul stâng al râului Moldova. Se crede a fi fost construită în timpul lui Petru I Mușat (1375-1391) spre sfârșitul domniei sale. Cetatea este înscrisă în Repertoriul Arheologic Național cu codul RAN . și este declarată monument istoric, cu , sub denumirea "Cetatea Mușatină a Romanului", la adresa municipiul Roman, Str. Alexandru cel Bun 5, "Parcul Zoologic". Cetatea este legată de numele domnitorului Roman Vodă (1391-1394). Roman Vodă a avut
Cetatea Veche a Romanului () [Corola-website/Science/323618_a_324947]
-
perioadă în care se ocupă cu succes și de organizarea de orchestre și ansambluri școlare și cântă cu o orchestra proprie, într-un restaurant rezervat străinilor din Eforie. În 1963, Editura „Muzicală” a Uniunii Compozitorilor editează broșura "Cântece populare din repertoriul lui Dan Moisescu", ce cuprinde culegeri, prelucrări și creații personale ale artistului. Cunoscând întreaga diversitate a genurilor și speciilor tradiționale a fost tentat în mod firesc de o abordare cât mai completă a acestora: cântecului liric propriu-zis i-a alăturat
Dan Moisescu () [Corola-website/Science/323812_a_325141]
-
repertorială, care tentează la o asociere a personalității lui Dan Moisescu cu cea a marelui său înaintaș Anton Pann (psalt și muzician de lume în același timp, culegător, interpret și publicist). Se numără printre primii mari artiști care au abordat repertoriul de cântece și romanțe din culegerile și creațile lui Anton Pann. Studiile sale teologice i-au permis accesul la scrierea psaltică în care erau notate melodiile. A realizat acest proiect în strânsă colaborare cu muzicologul George Georgescu Breazul, al cărui
Dan Moisescu () [Corola-website/Science/323812_a_325141]
-
producători olandezi și compozitorul canadian Vince Degiorgio, care mai lucrase cu artiști precum ‘N Sync, Atomic Kitten sau Aloha from Hell. Caro Emerald a fost abordată pentru a înregistra un demo la această piesă, după care a fost adăugată în repertoriul sau. Înainte de 2008, atunci când Caro cântă live la AT5, un canal olandez de televiziune, cântecul nu era cunoscut publicului larg. “Back It Up” a fost lansat oficial la data de 6 iulie 2009, de către casă de discuri Grandmono Records. Melodia
Caro Emerald () [Corola-website/Science/323826_a_325155]
-
icoană a Mântuitorului se află o inscripție în limba slavonă care conține anul 1789, an când biserica era deja construită. Conform inscripției, acea icoană "„s-a făcut cu toată cheltuiala preotului Gavril să fie pentru iertarea păcatelor”". În lucrarea sa, "„Repertoriul bibliografic al monumentelor medievale din Moldova”" (1974), profesorul Nicolae Stoicescu scrie că biserica de lemn din Buciumeni ar fi fost construită în perioada 1700-1706 și reparată în 1824. Conform statisticii fiscale din 1831, pe moșia Buciumeni se aflau în slujbă
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
a devenit solista a Operei din București, pe scena căreia a strălucit în numeroase roluri (debut în 1966 la Operă Națională București cu rolul Donna Anna din „Don Giovanni”. Bursă oferită în Italia îi dă posibilitatea de a-și perfecționă repertoriul cu Maria Caniglia și Luigi Ricci. Cronicile entuziaste și oportunitățile oferite de câștigarea premiilor prestigioase i-au deschis porțile carierei internaționale, fiind invitată să cânte pe cele mai mari scene ale lumii: Hamburg, Viena, Chicago, Metropolitan Opera din New York, Covent
Marina Krilovici () [Corola-website/Science/323882_a_325211]
-
Trovatore” (Trubadurul). Remarcabilă prezenta scenica a Marinei Krilovici, trăirea intensă a personajelor au făcut ca rolurile Țoșca, Butterfly, Aida, Leonora din La Forza del destino, Santuzza din Cavalleria rusticana să rămână de neuitat. Marină Krilovici a abordat cu măiestrie și repertoriul german în roluri că Donna Anna din Don Giovanni de Mozart, Herodias din Salomé de Strauss, Fricka din Der Ring des Nibelungen de Wagner, un bogat repertoriu vocal-simfonic și de lied. La începutul anilor '90 Marină Krilovici s-a stabilit
Marina Krilovici () [Corola-website/Science/323882_a_325211]