11,011 matches
-
și ipoteza descendenței directe din vechiul sl. Strela, care ar fi dat în rom. Streală sau Strelă. Un afluent al Nistrului, Stryi, și un oraș din Galiția cu același nume (cf. satul Streiul din județul Hunedoara) au sugerat o rădăcină slavă struga, „curgere“, înrudită cu vechile nume de rîu Strúmon și nume de oraș Strume (cf. bg. Struma, Strumica, srb. Strumica), cu vechiul Istru (Istros, Ister, Hister) și cu Dnistrul (Danastru, Dana-istru, Danastros, Danaster). Rădăcina ar putea deriva din i.e. *s
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu Stroia (1366 Stroyafalva, 1387 Stroya), este pesemne un diminutiv plural (de la vechiul Stroia), după modelul Coziele (Cozyelye, Kozolya) < Cozia. Originea toponimului Strei oferă încă un argument la constatarea lui Ovid Densusianu privind corespondențele toponimiei și onomasticii romînești de origine slavă din Hațeg cu numele de origine slavă din nord-estul Carpaților. Tîmpa Este numele unor vîrfuri din Munții Gurghiului, Ignișului, Postăvarului (deasupra Brașovului), al unei culmi din Podișul Babadagului, al unui deal din Piemontul Cîndeștilor, al unei movile din Cîmpia Romanațiului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
pesemne un diminutiv plural (de la vechiul Stroia), după modelul Coziele (Cozyelye, Kozolya) < Cozia. Originea toponimului Strei oferă încă un argument la constatarea lui Ovid Densusianu privind corespondențele toponimiei și onomasticii romînești de origine slavă din Hațeg cu numele de origine slavă din nord-estul Carpaților. Tîmpa Este numele unor vîrfuri din Munții Gurghiului, Ignișului, Postăvarului (deasupra Brașovului), al unei culmi din Podișul Babadagului, al unui deal din Piemontul Cîndeștilor, al unei movile din Cîmpia Romanațiului, al unui sat din județul Hunedoara și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Tîrgoviște Este numele municipiului de reședință al județului Dîmbovița și care a fost o perioadă capitala Țării Romînești precum și al unui sat din județul Timiș. De la numele municipiului s-a format, prin polarizare, toponimul Cîmpia Tîrgoviștei. Sufixul -iște, de origine slavă (< iște < icî), dezvoltat cu sufixul -ov într-un sufix compus oviște „locul unde există sau a existat o așezare, o acoperire vegetată sau faunistică“, ne conduce spre etimologie, și anume: sl. tîrgoviște, „locul unde a fost un tîrg, adică un
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Hunedoara), Tîrnova (sate din județele Arad și Caraș Severin), Tîrnavul Mare și Tîrnavul Mic (vîrfuri din Munții Căpățînei), precum și Tîrna (vîrf din Munții Lotrului), Culmea Tîrnii (Munții Lotrului). Numeroase toponime identice sau foarte asemănătoare, îndeosebi hidronime, există în diferite țări slave. Hidronimul Tîrnava are la bază apelativul slav trŭnŭ, „mărăcine“, „arbust spinos“, căruia i se atașează sufixul -ava, care arată o caracteristică locală („plin de mărăcini“) a locurilor prin care curge rîul respectiv. Toponimele Tîrnova (care desemnează două sate din județele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
din județele Arad, respectiv CarașSeverin, și o rezervație fosiliferă din Munții Semenicului), Tîrnavul Mare și Tîrnavul Mic (vîrfuri din Munții Căpățînii) și Tîrnăvița (sat din județul Harghita) au aceeași etimologie, dar cu o variantă fonetică a sufixului caracteristică altor dialecte slave. Culmea Tîrnii din Munții Lotrului cuprinde, pe poziția secundă, un nume format de la baza sl. trŭnŭ, fără sufix. Etimologia a fost confirmată indirect de populația cumană care a hălăduit prin aceste părți un timp și de la care maghiarii și germanii
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Scăiasa, Scăioși, Scăiuș, Scăianca, Scăieni, Scăiești ș.a., presărate în toate regiunile teritoriului romînesc. E drept că răspîndite sunt și toponimele din aceeași familie semantică formate (sau traduse?) în maghiară (Bogaciu = Bogács < magh. bogács, „spin“; Cuchi nișul ș.a. < magh. kökényes, „măceș“), slavă (Glogova, Glovavaț, Glovoveț etc. < sl. glog, „păducel“, Cîmpina < kopina „rug de mure“), sîrbă (Dracea < srb. drača, „mărăciniș“), ucraineană (Bodoc < ucr. bodak, „scai“). E greu de dovedit care dintre aceste nume au fost create ex nihilo de populația respectivă, înlocuind toponime
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
considerate primul - microtoponim, al doilea - dispărut sau înglobat altei localități. Baza toponimului o constituie sl. tek(cf. tok din potok, „rîu“), „a curge“ (prezent și în Teșna Rece și Teșna Împuțită, Teșnița < sl. Tečna < tek + sufixul -na), care în limbile slave moderne a dat adjectivele substantivizate ucr. tekučuj, rus. tekučij, „curgător lichid“, de la care (cel mai probabil de la cel ucrainean, dată fiind apropierea lingvistică și geografică) și-au luat numele și rîurile omonime, iar apoi, prin transfer, celelalte topice aflate în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
adăuga precaritatea metodei folosite (pornindu-se de la corpusul, probabil fragmentar, ales și continuînd cu interpretarea a ceea ce înseamnă toponim împrumutat sau creat în romînește; și ne gîn dim la celebra formulă a lui Emil Petrovici - romînii creatori de topo nime slave, maghiare, turcice etc. - în sensul că apelati vele sau antroponimele romînești folosite puteau fi împrumutate cîndva din limbile respective, dar nu ca toponime, ci ca apelative sau antroponime). Revenind la eptetul de nebună atribuit pădurii nesfîrșite din Cîmpia Dunării, este
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sau antroponimele romînești folosite puteau fi împrumutate cîndva din limbile respective, dar nu ca toponime, ci ca apelative sau antroponime). Revenind la eptetul de nebună atribuit pădurii nesfîrșite din Cîmpia Dunării, este interesant că teritoriile învecinate se numeau Vlașca (în slavă, „romîneasca“). Probabil că în pădurile sale se ascundeau romînii de năvălitori, imposibilitatea accesului, inclusiv pentru autorități, făcea ca ele, Vlașca și Teleor manul, să fie cuprinse separat în buget (pentru că nu existau situații clare ale populației și bunurilor existente în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
urmarea armoniei vocalice, obligatorie în limba maghiară. Formele Verchiororova, Varcziorova, Vircherova redau probabil grafic o variantă romînească veche, *Vîrcerova, din care, printr-o asimilare regresivă, a rezultat actualul Vîrciorova. Zonele în care se află toponimele menționate sunt înțesate de oiconime slave (Orșova > Rîșava, Ilovița, Jidoștița, Topolnița, Vodița, Barlova, Zlagna, Bolvașnița, Petroșnița, Butoșnița, Goleț, Ilova, Sadova etc.). Acest lucru face mai puțin probabilă o rădăcină romînească pentru Vîrciorova, cum s-a presupus, adică apelativul vîrf > * vîrfcior, la care s-ar fi adăugat
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
hibride nu prea există). Nu are mari șanse nici apropierea de apelativul romînesc „fabulos“ vîrciolog (> vîrciorog), chiar dacă fonetic nu prezintă dificultăți mari. În schimb, un sl. vrčarǐ, „olar“ (derivat de la sl. vrč, „oală“) ai cărui urmași se găsesc în limbile slave din jurul teritoriului romînesc: scr. vrč, vrča, bg. vrăčva, sloven. vrč, vrč cu sensuri apropiate - „oală“, „urcior“) este acceptabil ca bază a toponimului Vîrciorova. De la această bază s-a putut forma un adjectiv posesiv slav în -ov, Vrčarevo, Vrčareva, atașat inițial
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în prealabil, a unui nume romînesc comun sau propriu (de persoană), dezvoltat din tema corb și tradus de slavi ca Vrancea. Este dat ca exemplu tandemul Ostrovul Corbului- pădurea Vrancea (aflate foarte aproape una de alta). Fantezistă este ipoteza bazei slave *vran (<bran, „poartă“) + ik, cu sensul de „defileu“, și cea a unui nume anterior neatestat *Frange (< lat. frange), care ar însemna „frîngerea, adică „îndoitura“ Carpaților.
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
existenței lor în limbă. Este bine cunoscut faptul că orice limbă modernă provine dintr-o limbă mai veche, pe care o continuă: limbile romanice continuă limba latină, limbile germanice au la origine o limbă unică, neatestată, numită protogermanica, iar limbile slave continuă slava comună, de asemenea neatestată. La rândul lor, cele trei idiomuri vechi (latina, protogermanica și slava comună) continuă o limbă și mai veche, tot neatestată, indo europeana comună. Toate limbile moderne moștenesc o serie de cuvinte din limba-mamă, în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în limbă. Este bine cunoscut faptul că orice limbă modernă provine dintr-o limbă mai veche, pe care o continuă: limbile romanice continuă limba latină, limbile germanice au la origine o limbă unică, neatestată, numită protogermanica, iar limbile slave continuă slava comună, de asemenea neatestată. La rândul lor, cele trei idiomuri vechi (latina, protogermanica și slava comună) continuă o limbă și mai veche, tot neatestată, indo europeana comună. Toate limbile moderne moștenesc o serie de cuvinte din limba-mamă, în general pe
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
veche, pe care o continuă: limbile romanice continuă limba latină, limbile germanice au la origine o limbă unică, neatestată, numită protogermanica, iar limbile slave continuă slava comună, de asemenea neatestată. La rândul lor, cele trei idiomuri vechi (latina, protogermanica și slava comună) continuă o limbă și mai veche, tot neatestată, indo europeana comună. Toate limbile moderne moștenesc o serie de cuvinte din limba-mamă, în general pe cele mai importante; româna a moștenit un număr de cuvinte din latină, la fel ca
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
38.000 de cuvinte și bogate informații referitoare la răspândirea și istoria cuvintelor. Secțiunea etimologică este depășită, deci trebuie consultat cu multă prudență; nu face distincție netă între etimonul propriu-zis și reflexul său în diverse limbi (mai ales, la limbile slave). Cel mai cunoscut astăzi este Dicționarul explicativ al limbii române = DEX, în două ediții (1975, 1998). Ediția a II-a are 66.000 de cuvinte, cu 10.000 mai multe decât prima. Poate fi consultat pentru o informare primară. Certificatul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
funcțional (poziția cuvântului în limbă), cel semantico-onomasiologic și cel istorico-social. Criteriul geografic este obligatoriu când este vorba de cuvinte împrumutate, mai ales din limbile popoarelor vecine. Astfel,un cuvânt care, prin forma și înțelesul lui, ne îndreaptă spre o limbă slavă și este cunoscut numai într-o regiune din vecinătatea unui teritoriu în care se vorbește limba respectivă are șanse să provină din aceasta, chiar dacă din punct de vedere formal el este identic cu cuvinte din alte limbi. Pe de altă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
regiune din vecinătatea unui teritoriu în care se vorbește limba respectivă are șanse să provină din aceasta, chiar dacă din punct de vedere formal el este identic cu cuvinte din alte limbi. Pe de altă parte, dacă un termen de origine slavă este răspândit pe întregul teritoriu dacoromân, provine mai degrabă din vechea slavă decât din una dintre limbile slave moderne. Criteriul geografic poate fi folosit și ca indice negativ: un cuvânt din dialectele sud-dunărene nu poate proveni din maghiară, fiindcă nu
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
șanse să provină din aceasta, chiar dacă din punct de vedere formal el este identic cu cuvinte din alte limbi. Pe de altă parte, dacă un termen de origine slavă este răspândit pe întregul teritoriu dacoromân, provine mai degrabă din vechea slavă decât din una dintre limbile slave moderne. Criteriul geografic poate fi folosit și ca indice negativ: un cuvânt din dialectele sud-dunărene nu poate proveni din maghiară, fiindcă nu au existat contacte directe între aceste dialecte și maghiară. Criteriul funcțional ține
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
din punct de vedere formal el este identic cu cuvinte din alte limbi. Pe de altă parte, dacă un termen de origine slavă este răspândit pe întregul teritoriu dacoromân, provine mai degrabă din vechea slavă decât din una dintre limbile slave moderne. Criteriul geografic poate fi folosit și ca indice negativ: un cuvânt din dialectele sud-dunărene nu poate proveni din maghiară, fiindcă nu au existat contacte directe între aceste dialecte și maghiară. Criteriul funcțional ține seama de faptul că vocabularul cuprinde
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
multe derivate românești. Acest sistem s-a îmbogățit cu sufixe și prefixe împrumutate, odată cu cuvintele, din limbile cu care româna a intrat în contact; de exemplu, sufixele -iță (din bivoliță, perniță etc.) și -că (din tătarcă etc.) sunt de origine slavă. Sufixele și prefixele împrumutate, în diverse etape din istoria limbii române, sunt foarte numeroase. Există și alte mijloace interne de îmbogățire a lexicului unei limbi. Unele substantive comune sunt, la origine, nume proprii de persoană sau de loc. Și dacă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
din turcă (în secolul 18), cât și, mai târziu, din franceză. Zahăr este, la originea îndepărtată, un cuvânt sanscrit: çarkarâ „bob“. Zahărul era rafinat în Persia, așa că prin intermediul persanei cuvântul a intrat în greacă (sákchar), iar din greacă în limbile slave din răsăritul Europei. În română, vine din ngr. záhari. În limbile europene occidentale, cuvântul sanscrit a ajuns prin ar. sukkar. Datorită faptului că arabii au plantat trestie de zahăr în Andaluzia și Sicilia, zahărul devine un produs de larg consum
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
provin din persană, limba administrativă a Imperiului Sasanizilor, apoi limbă de circulație internațională în Orient, timp de mai multe secole. Și în limba română, o serie de cuvinte, populare sau culte, ajunse pe diverse căi (turcă, greacă, arabă, latina medievală, slavă sau limbi occidentale), își au originea îndepărtată în persană. Alcov are, la originea sa îndepărtată, cuvântul pers. gumbäd, care a fost împrumutat de arabă, unde qubba însemna „cameră boltită; cort“. A pătruns foarte devreme în spaniolă, unde i s-a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
bazar a fost împrumutat, cu aceeași formă, de franceză, de unde l-a luat româna. Forma învechită pazar indică faptul că, în română, a intrat și direct din turcă. Calic este un exemplu de cuvânt persan ajuns în română prin intermediul limbilor slave. Pers. kalak „desfigurat“ a fost împrumutat de rusă, devenind kaleka „schilod“, de unde a trecut în ucraineană în forma kalika. Una dintre explicațiile date schimbării semantice, „desfigurat“ > „schilod“, pornește de la mulțimea de paralitici și invalizi care luau parte la pelerinaje și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]