7,641 matches
-
Tisza ? i ? i-a rectificat opinia. �Neamul Rom�nesc�, 28 septembrie 1919 5 �Puterea care nu era stat, dar voia s? distrug? statele ? i for? a care nu era na? iune, dar voia s? distrug? na? iunile, este �nfr�nt?. Acesta este socialismul! Dezertorii lui lupt? sub steaguri diferite�. �Neamul rom�nesc�, 17 august 1914. Iorga era tot at�ț de entuziast �n aceast? privin?? pe c�ț de dezgustat era Lenin 6 �Neamul rom�nesc�, 27 iulie 1914 7 Ibidem 8 �Neamul rom�nesc�, 27 iulie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
că în România de astăzi ar mai fi forțe capabile să amenințe sistemul socialist? Eu cred că nu mai există. Nici țăranii colectiviști, nici muncitorii, nici intelectualii, nimeni nu-și mai poate permite să se îndoiască de soliditatea și forța socialismului. Bineînțeles, mai există nebunii, și nebuni sunt peste tot în lume, dar pentru aceștia societatea noastră are la dispoziție toate mijloacele necesare, inclusiv cămașa de forță (Cucu, Cucu, 2005). Așadar orice opoziționism se consideră a ține de psihopatologie. 2. Industrializarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
prin sacrificiile prezente (Linden, 1986). Sporirea natalității într-o vreme în care natalitatea scăzuse peste tot în lume și toate statele încercau măsuri de revigorare a ei, în România, politica demografică a fost în mod explicit pusă în scopul construirii socialismului astfel încât se poate afirma că „nicăieri nu s-a produs o asemenea intruziune în corpurile și viețile oamenilor ca în România lui Ceaușescu”(Kligman, 2000). Câteva date statistice ne pot ajuta să înțelegem momentul și efectul măsurilor severe impuse de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
puneri la punct tăioase adresate lui Zorin. Am revenit la Ambasada română târziu în noapte, unde delegația ne aștepta impacientată. Îmi aduc aminte că, încă surescitat, primele cuvinte pe care le-am rostit în fața colegilor au fost: "cum a putut socialismul să formeze astfel de oameni?!". De unde se vede că, în ciuda vârstei (nu mai eram chiar un tinerel) și a unor experiențe pe care le avusesem cu reprezentanți sovietici în alte împrejurări, eram încă un naiv...Când am terminat informarea pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de a stabili unele contacte sau relații venite din partea autorităților sud-coreene sau chiar și din partea unor persoane particulare erau considerate de forurile de decizie din România ca fiind "dăunătoare", nu numai "solidarității de clasă" (cu R.P.D. Coreeană), dar și "interesului socialismului" și, în consecință, ele erau respinse sau, mai diplomatic spus, erau neglijate. Exceptând motivația de ordin doctrinar, o asemenea atitudine era destul de greu de explicat și mai ales de justificat în condițiile în care între România și Republica Coreea nu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Comunist din România, a unui amplu articol din ziarul "Nodon Shinmun"(organ al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea), în care hotărârea Ungariei de a stabili relații diplomatice cu Republica Coreea era taxată ca un act de "trădare față de socialism". Interesant este faptul că, tocmai în ziua în care Scânteia publica articolul amintit, în care Ungaria și Republica Coreea erau făcute "praf și pulbere", sportivii români, maghiari și sud-coreeni participau împreună, fără nici un fel de probleme, la a XXIV-a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fost acceptat]. Ambele reprezint] versiuni concurente de interpretare a intuiționismului nativ în etic]. Contactul cu civilizația apusean] a însemnat pentru tradiția chinez] o a doua invazie ideologic] barbar]. Gânditorii chinezi au manifestat un interes aparte pentru sisteme filosofice occidentale precum socialismul și pragmatismul. Cu toate acestea, Mao Zedong, în calitatea sa de reformator al tradiției, preferă s] se compare mai degrab] cu primul împ]rât legalist. Pe de alt] parte, Deng Xiaoping este reprezentativ pentru renașterea spiritului pragmatic. Toate celelalte teorii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unui ateu], 1964, p. 149): „Hristos nu se pronunț] cu privire la problemele sociale, cu excepția divorțului, si toate atribuirile legate de doctrine politice sunt eronate”. Nu se pronunț] cu privire la r]zboi, pedeapsa capital], jocuri de noroc, justiție, administrarea legii, împ]rțirea bunurilor, socialism, uniformizarea veniturilor, egalitatea sexelor, discriminarea rasial], egalitatea șanselor, tiranie, libertate, sclavie, autodeterminare sau contracepție. A fi pentru oricare dintre acestea sau împotriva lor nu implic] o atitudine creștin] în condițiile în care prin „creștin” se înțelege ceea ce Iisus învăț] în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Autorul i-a numit pe oamenii de afaceri care ap]rău ideea responsabilit]ții sociale „marionete inconștiente a acelor forțe intelectuale care au subminat și conținu] s] submineze bazele unei societ]ți libere” și i-a acuzat c] „predic] un socialism pur si nediluat”. Argumentul lui Friedman este c] managerii unei corporații sunt angajații acționarilor și, în aceast] calitate, ei au „responsabilitatea fiduciar]” de a maximaliza profitul acestora. Donațiile de bani pentru acte caritabile sau pentru alte cauze sociale (cu exceptia campaniilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cele în calitate de cet]țean). Unele dintre erorile prezente în acest raționament sunt consecințe ale viziunii înguste asupra afacerilor și ale portretului neflatant, nerealist și incomplet al acționarului despre care am vorbit mai sus; altele sunt mai degrab] figuri de stil („socialism pur si nediluat” sau „furt”). Argumentul „competențelor” (susținut și de Peter Drucker în influență s] carte asupra managementului) are sens atâta vreme cât corporațiile se implic] în proiecte de inginerie social] care le dep]șesc într-adev]r capacit]țile; este oare ins
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
născuților s-a dublat față de 1966). Povestea "vânzării sașilor", în schimbul acordării libertății de emigrare. Povestea programelor TV de două sau trei ore, neapărat alb-negru ("parțial color" la sfârșitul anilor '80), în care dacă aveai noroc "primeai" un film despre construcția socialismului și a omului nou. Povestea deșertificării culturale, a distrugerii și a mistificării adevărului despre întreaga creație cultă românească: "În era comunistă, peste 8000 de titluri de cărți și de autori au fost scoși din circulație pentru aproape 50 de ani
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, văzute prin filtrul unei sistematizări simplificatoare, reprezintă perioada a patru mari curente 1: liberalismul pașoptist al cărui reprezentant ar fi Bărnuțiu -, conservatorismul junimist al cărui reprezentant de seamă ar fi Maiorescu -, socialismul marxist al cărui reprezentant ar fi Gherea și naționalismul sămănătorist al cărui reprezentant de seamă ar fi Iorga (vezi și Vulcănescu, 1998). Influența acestora se va face simțită și în analizele socialului. Pentru că obiectivul nostru în aceste rânduri a fost
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
exista un memorial al victimelor comunismului (cine să-l fi ridicat?), același duios președinte internaționalist l-ar vizita? Sîntem sceptici. Cum tot așa de sceptici sîntem că l-ar invita cineva. În timp ce actualul președinte de republică se școlea în țara socialismului victorios, în timp ce deslușea buchea activismului și se pregătea pentru, iată, o lungă carieră nomenclaturistă, România profundă se cufunda în subteranele umede ale terorii. În timp ce intelectualul de rang Gheorghe Brătianu era ucis în beciurile bolșevismului autohton, intelectualul de tip nou, luminatul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Biblioteca Centrală), au greșit făcînd zob statuia înțeleptului rege Carol I, care se afla între celelalte, ale voievozilor întregitori de neam, din curtea aceleiași Fundații, au greșit, au greșit, dar ce compensație grandioasă a avut loc după aceea, în anii socialismului victorios! Doar statuia ostașului eliberator, cu degetul mereu pe trăgaci, a fost smulsă, în 1990, de pe soclul ei din Copou și mutată, respectuos, între ceilalți ostași eroi, în cimitirul Eternitatea. Încolo, anii de mărețe victorii și împliniri au rămas în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
republică impusă, s-a împopoțonat cu sceptru regal? Ce e hidoasa construcție faraonică, așa-zisa Casă a poporului, decît replica resentimentară a aceluiași complex, dată, credea el, Palatului regal cu arhitectura lui încîntătoare? Luați, la rînd, toate mărețele înfăptuiri ale socialismului multilateral clacat, și veți vedea îndîrjirea cu care țoapele grandomane au vrut să eclipseze bunul simț românesc, materializat în edificii de o monumentalitate intimă, de la funcționala și frumoasa gospodărie țărănească la lăcașurile de cult ale Bucovinei și Maramureșului. Ce e
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
linie directă, actualul prezident de republică, constrîns de cu totul alte conjuncturi, recurge la aceleași soluții duplicitare, dar care, prin surplus de șiretenie, depășesc de departe primitivismul celorlalți doi. Nerenunțînd (cum s-ar putea!) la vizitele de lucru pe magistralele socialismului, acesta trebuie să împace cumva ținuta mediului proletar în care se implică și ștaiful globtroterului pe la cancelariile lumii. Oricum, se poate face o socoteală simplă: prezidenții de republică, trei pînă acum, s-au mișcat duplicitar, una din fețele lui Ianus
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pagini, organ unic al comitetului regional p.m.r. și al sfatului popular regional Iași (observați indignarea-mi nestăpînită, marcată de evitarea majusculelor: ca la revoluție). Ocazie rară: cine și cînd se va mai apleca peste acest cearșaf de culoarea poluției socialismului încă juvenil? Și pentru că numărul e din preajma aniversării proclamării R.P.R., se relatează, de la Moscova, că delegației (române) i-a fost prezentat un spectacol omagial în care și-a dat concursul și aspirantul la conservatorul Ceaikovski, Iliescu; fiți liniștiți, Constantin Iliescu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
înfundînd pușcăriile, clica "elegantă" în tribune, contrastînd tragi-comic cu rufoșenia pegrei subit aderentă. Cine scosese gloata în stradă, cine-o "mobilizase"? Cei o mie de membri ai prizărîtului partid comunist? Nici vorbă. Singură venise. De altfel, cu ea se cosntruise socialismul, pe ea contează și acum, după cincizeci de ani, "marea coaliție" roșie. Într-o moroncită discuție nocturnă t.v., cînd Pleșu era încă ministru de externe, deci avea un mandat de îndeplinit, mandatul puterii care îl desemnase în funcție, interlocutorul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Despre eroi și morminte. Doar titlul, împrumutat o clipă din Ernesto Sábato, fabulosul, gravul. În rest bagatelele și dardanelele noastre de toate zilele, asumate de noi cu oarecare eroism... Întîlnire (jovială), pe trotuar, cu fostul demnitar C.C. și lector de socialism, de altfel figură nu dintre cele mai indigeste în acei ani, ba, incitant și simpatic în dialogurile dincolo de sediu și de catedră. Trecînd strada (el, de data asta) să mă salute, îi remarc galant aeru-i hollywoodian al ținutei. La care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să facă la fel. Pruncii de ei! Au uitat că așa ceva nu există nicăieri în același Curs Scurt de Istorie a PCUS. Propensiunea spre dinastie a celei mai nenorocite părți a omenirii, observă Mihai Zamfir, este un fenomen tipic al socialismului de lume a treia. După Coreea de Nord, Siria se înscrie, și ea, în scenariu. În Cuba, sinistrul Fidel Castro, în absența unui fiu, și-a desemnat succesorul în persoana fratelui, iar în Irak, primogenitul lui Saddam asistă conștiincios, ca martor (F
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dreptul (divin) de a-și perpetua familial existența. Și vedem cu toții ce performanțe de civilizație cunosc statele care, neabătut, decid regalitatea. Pentru că (iarăși vedem cu toții) propensiunea spre dinastie a celei mai nenorocite părți a omenirii este un fenomen tipic al "socialismului" de lume a treia. Și cu ce catastrofale rezultate! Oricum, sună urît urechilor noastre chermezele zornăitoare în mijlocul cărora perorează, cam incontinent și cam demagogic, fiul unui președinte american care a girat, într-un secret mai mare decît al Yaltei (cel
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
jenantă disponibilitate ajunsese timoratul scriitor, cîntîndu-i în strună celuilalt în privina relației (false) autor militant - cititor (nu mai puțin militant). Două drăguțe mostre. Agramatul Ghiță Dej: Există însăși în interesul lor". Agramatul (!) Călinescu: "Intelectualitatea trebuie să ia parte la construirea socialismului în țara noastră, dar ei trebuie să fie ajutați pe șantierul lor de lucru". Trucuri. Al politrucului, crezîndu-se (și) om de cultură. Al eruditului (și) om de partid. Extazul? (Lașa) noastră jubilație post factum. Comentatorul stenogramei, mai mult decît șolticul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și mă spintecă cu ochii ei oțeliți. Întreb: Cîți ani ai? Răspunde: Șapteșcinci. Întreb: Păi nu era mai bine în Regatul României? n-ai dus-o mai bine? sare: Ce regat, dom' le! rege din Danemarca (!) ne trebuie nouă? poporul! socialismul! Zic: Păi, uite, la putere e din nou poporul, socialismul dumitale... tot nu-i bine? nu ți-a fost bine nici în regat, nici în republica asta dăruită nouă de însuși Iosif Visarionovici, atunci? Mă spintecă iar cu ochii ei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ai? Răspunde: Șapteșcinci. Întreb: Păi nu era mai bine în Regatul României? n-ai dus-o mai bine? sare: Ce regat, dom' le! rege din Danemarca (!) ne trebuie nouă? poporul! socialismul! Zic: Păi, uite, la putere e din nou poporul, socialismul dumitale... tot nu-i bine? nu ți-a fost bine nici în regat, nici în republica asta dăruită nouă de însuși Iosif Visarionovici, atunci? Mă spintecă iar cu ochii ei de paukeriță fanată: Uite ce, dom' le, du-te și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la tramvaiul din Cucu și, în cîteva minute, eram la Ciric, pregătindu-mi solar și acvatic iminenta fugă la mare. Sau la Sulina. Apropo de ateliere... Și-acum îmi întretai pașii cu scumpetea de coleg de breaslă, care în anii socialismului trîmbițos își vitaminiza ramolismentul juvenil cu principiale sarcini de secretar. Cum să uit acea adunare a breslei, marcată de... darea lui de seamă, înfierînd, vigilent, nesănătoasele influențe ale artei decadente occidentale asupra unora printre care, evident, mă prenumăram -, subminînd astfel
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]