8,805 matches
-
-mi fie jenă, dar recunosc: mi-e dor de fluierul răgușit al locomotivei cu aburi, mi-e dor de glasul roților de tren. Uite-așa. Mi-e dor. C ând foști buni prieteni devin statui, încerci un sentiment ciudat și straniu: parcă n-ar fi vorba chiar de domniile lor! Bustul lui Nichita, pe Calea Victoriei, bustul lui Marin din fața Naționalului craiovean (care-i și poartă numele), cu acele semi-surâsuri înghețate în piatră și bronz, validează un pariu câștigat cu posteritatea, strecurându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
-se, incredibil, până la negarea talentului scriitoricesc al lui Goma, ceea ce denotă rea credință cât cuprinde. Într-un remarcabil număr al dichisitei reviste "Amfitrion", care apare la Turnu Severin (redactor, Mihai Rogobete), dedicat în întregime lui Goma, Andrei Vartic constată că, "straniu, aceeași grupare intelighentă care ridiculizează talentul lui Goma a pus sub semnul întrebării și talentul lui Eminescu". Păstrând, desigur, proporțiile, observația în sine rămâne perfect valabilă. De altfel, același număr din "Amfitrion" înserează un fragment din cartea de debut a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
fusese înlocuit cu niște portrete ale unor fruntași comuniști. Am plecat în vacanța de iarnă, din „Regat”, și ne am întors în „Republică”... În timp ce în aer încă mai plutea ecoul... „noul imn al țării... noul imn al..”, cu o strălucire stranie în ochi, profesorul se așeză pe un scaun în fața primului rând de bănci, cu o foaie muzicală în față.. După ce improviză acordul melodic, ca pentru sine, cu accent pe timpii tari, a trecut la text... „Zdro-bi-te că-tu-șe în ur-mă rămân
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cu ochi răi, bănuitori, oprindu-se asupra fiecăruia.. până și-o fixă asupra lui Florin Constantinescu. „ - Tu, de acolo,.. cum te numești ?”, îl întrebă cu un autoritarism care intimida. „ - Constantinescu Florin, domnule !”, îi răspunse el calm.. Civilul tresări, cu luciri stranii în ochi. „ - Bine... bine !” îi zâmbi el larg, satisfăcut, ca unei cunoștințe, și îi făcu semn cu mâna... „Hai, cu noi..!”... L-au luat cu ei, pe Florin, iar noi ne-am uitat după dânsul, cum ieșea pe ușă, între
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de aceea femeile se mai opresc să răsufle și-l reiau pe același ton sacadat. Cuvintele par să se repete, ca-ntr-o invocație imnică. E reactulizat un melos tragic, smuls parcă din carnea trupului. Cu toate acestea, mesajul sună straniu și depărtat, ca și cum ar aparține unor ființe nepământești. Zorilor, zorilor, Voi surorilor, Voi să nu pripiți Voi să nu grăbiți, Să mi-ți răsăriți Până mi-or gătire Cuptoare de pâne, Nouă buți de vin, Nouă de rachiu, Și-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
transcrie. Nu par a fi cuvinte, ci numai eufonii ancestrale, ca țipetele abstracte ale delfinilor ce sucombă inexplicabil dimineața pe țărm. Peisaj cu ochi Observ peisajul, îl descriu și, în timp ce fac lucrul ăsta, am și eu, la rândul meu, senzația stranie că sunt observat intens de același peisaj. Simultan, mi se pare că mă țintesc și mă privesc, lacom, mii de ochi. Aceștia pun stăpânire, treptat pe trupul meu și pe toate simțurile mele, pentru ca eu să văd realul doar prin intermediul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
scârbă imensă. Dinaintea acelei realități mortificante, fantezia mea de poet devenea săracă și stearpă. Poezia nu are niciodată instrumente suficiente ca să descrie degradarea. Pe străzi, trupuri de oameni lungiți pe jos, în pozițiile cele mai bizare și perverse, scoteau sunete stranii de plăcere, de parcă erau animale în călduri. Chipurile lor grotești păreau niște măști ale stricăciunii. În fața acelui spectacol deșănțat, am fost cuprins de icnete de vomă. Când m-am regăsit din nou acasă, apărat în refugiul sigur al casei mele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
foarte mari, impenetrabili, absolut statici. În jur, totul era neclintit. Nici o mișcare, nici în frunze, nici în apă; balta exala un iz de moarte, amplificat de culoarea speculară. Imaginea broaștelor, a ochilor lor ficși mai ales, se traducea într-o stranie tihnă. Aerul era călduț; totul părea suspendat în suflarea inefabilă a materiei, în ochii broaștelor, în fixitatea de oglindă a apei, în seninul neutru al luminii. Deodată am auzit niște murmure obscure, un suspin cathartic, poate; oricum, ceea ce simțeam izbutea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
ascezei. Îmi voi continua drumul. Nu mă mai pot opri. Bulboană Am avut un coșmar. Trebuia să ajung neapărat undeva, la un obiect ascuns, de o mare valoare. Nu puteam însă să știu despre ce era vorba. Lucrul cel mai straniu, și care a creat în mine o stare de permanentă teamă, e legat de modificarea cadrului înconjurător. Când am început să caut obiectul acela, imediat s-au petrecut niște transformări fantastice. De exemplu, o imensă materie albă - un fel de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
scape nici un amănunt: pe chipul tuturor era zugrăvită o seninătate solemnă. Mă priveau cu o detașare rece. Nu-l vedeau în mine pe Ovidiu poetul; mă observau cu indiferență, de parcă aș fi fost o piatră sau un melc. În mod straniu, eram cu totul marcat de situația nouă în care mă aflam și conștiința lucrului acestuia misterios mă străbătea până-n fibre cu un fior nemaiâncercat până atunci. Dar trupul slăbit mi se întărea; eram ușor de parcă greutatea pe care o avusesem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
din Orient, precum cele din Extremul Orient asiatic sau popoarele islamice). în mod tradițional, în studiile din anii '90, țările foste comuniste europene erau calificate drept "colectiviste", căci veneau după un lung interludiu colectivist impus politic. România ilustra însă o stranie abatere de la "regulă", dovedind o rîvnă neașteptată pentru valorile individualiste. Dar, întocmai ca în anticipările lui C. Rădulescu Motru, individualismul "românului" era de cu totul altă factură decît cel "tradițional", precum cel al "americanului". Bunăoară, pentru "american", realizarea destinului personal
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de completare. Sunt curioși, au participat și ei la unele activități de-ale mele, dar nu cred că le este foarte clar despre ce e vorba. Ei asociază viața mea profesională cu muncă și efort intens. E o chestiune cam stranie pentru ei, fiind integral copii ai generației lor. Dacă ar fi să vorbim în continuare de replicabilitate, nu mi-am dorit ca ei să preia ca opțiune aceeași carieră universitară, poate pe partea didactică în general sau pe cea de
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
de același semn sau de semn contrar. Forță gravitațională = Cea mai slabă dintre cele patru forțe fundamentale. Cuarc = particulă elementară cu sarcină electrică și care simte forța de tip tare. Cuarcii există În șase „arome”: up (sus), down (jos), strange (straniu), charm (farmec), top (cel din vârf), bottom (cel de la bază). Fiecare „aromă” poate apărea În una din următoarele trei „culori”: roșu, verde și albastru. Proton = Particulă cu sarcină electrică pozitivă, foarte asemănătoare neutronului, care contribuie cu aproximativ jumătate la numărul
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
energie luminoasă. Când particulele interacționează, este ca si cum ele ar fi conectate prin legături invizibile la un Întreg. Pe scară largă, aceste conexiuni invizibile sunt atât de multe Încât analiza lor devine probabilistă. 3. În al treilea rând, există o proprietate stranie de „ne-localizare” cuantică. Aceasta Înseamnă că particule aflate la distanțe microscopice unele de altele (de ex. mii de kilometri) pot să interacționeze unele cu altele Într-un mod ciudat, ca și cum ar fi interconectate, Însă legătura dintre ele este necunoscută
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
Porțile de Fier, ca trei acte internaționale prin care i s-a permis succesiv acestei puteri să impieteze asupra drepturilor statelor riverane de la Dunărea de Jos și care ar fi autorizat-o să se mențină astăzi în poziția dobândită. Acest straniu argument nu a avut niciodată onoarea de a fi produs în public. S-a simțit că, chiar dacă ar fi fost fondat pe fapte reale, s-ar fi spus că o uzurpare actuală ar putea fi justificată printr-o uzurpare anterioară
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
de conservare a rezervei euharistice, pericolul de a irosi Sângele lui Hristos conservându-l într-o cantitate prea mare etc.); polemica îndreptată împotriva "religiei pretins reformate" (sau "RPR", pentru a relua terminologia epocii) nu reușește decât să facă și mai stranie persistența Bisericii Catolice într-o practică neconformă, după cât se pare, cuvântului Evangheliilor. Abia odată cu al XXI-lea conciliu ecumenic de la Vatican (Conciliul II Vatican), întrunit de papa Ioan al XXIII-lea și continuat în timpul pontificatului lui Paul al VI-lea
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
pe timp îndelungat. Și totuși, o astfel de conferință în care au fost analizate cazuri de dispariții șocante și misterioase ale unor întregi unități militare, avioane, cuirasate, submarine și tehnică de luptă terestră, precum și prezența atestată istoric a unor personaje stranii, nave maritime și aeriene, în bătăliile ultimului mileniu, le-a stârnit interesul copiilor care au pus întrebări și au primit o documentație unică provenită din arhive de război ale lumii, au văzut fotografii foarte rare ce prezintă o colecție de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Manuela CHIŞLARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93141]
-
cu „Poarta vrăjitoarelor - călătorii în timp și între lumi paralele”. Au fost evocate incidente total necunoscute, trei cazuri de „salturi” între lumi paralele și unul de „cădere în timp”. „Demonii” apăruți în ultimele opt secole din subteranele catedralei din Chartes; stranii făpturi zburătoare care au „bântuit” fortăreața maură Javalona, terorizându-i pe apărătorii și pe asediatorii spanioli, în timpul RECONQUISTEI; misterioasele dispariții de indieni, patrule ale armatei, Poliției Călare și avioane în tenebrele Nordului Îndepărtat Canadian ... și HELGA GRUNEL, studenta din Portmund
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Manuela CHIŞLARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93141]
-
de orgă. Era În adevăr prea frumos. Niciodată Liszt nu se ridicase la o așa Înălțime: boierii ascultau fără a pricepe ceva, lăutarul Însă pricepea; mânca cu ochii pe cel ce cânta, nu pierdea nici o notă și fizionomia sa era straniu mișcată În tot timpul acestei strălucite improvizări. Liszt se sculă În mijlocul aplauzelor frenetice ale adunării. Barbu Lăutarul se duse drept la dânsul și dândui la rândul său un pahar de șampanie, Îi zise românește: «La rândul meu stăpâne, te rog
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
fiind singura cauză. * Tind să dau dreptate viziunii pragmatice: istoria este o continuă desfășurare de sisteme explicative asupra universului, având câștig de cauză, rând pe rând, cele care lămuresc mai adecvat, adică cu mai multe eficiență practică dar, în chip straniu, concomitent și spirituală. Să începem prin a gândi că suntem și noi prinși înăuntrul unei teorii explicative din multele teorii posibile; una eficientă, cum ne place să credem. * Istoria îmi dezvăluie în primul rând multiplele perspective asupra umanului. Nu cauzalitatea
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
oricare ar fi forma acestuia) este una empatică, în condițiile în care el se simte la rândul său tot un gen de centru (pentru propriile trăiri, percepții etc.), eul fiind simbolul cel mai cunoscut pentru această dispunere afectivo-rațională. * Oricât de straniu ar părea, jurnalul, această mostră de egoism împărtășit, este un puternic element de întărire a comunității, el făcând posibile forme ale împăcării cu sine mediate de cunoașterea altuia. Echivalentul său în viața cotidiană este destăinuirea reciprocă, ce deschide cele mai
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
le joace în formarea individului. Dacă, fie și în cea mai mică măsură, înțelepciunea din afară primește rolul de a dirija experierea interioară, viața spirituală, atunci totul este pierdut. Pe această cale putem găsi o explicație satisfăcătoare unei situații destul de stranii întâlnită în cultura de tip bizantin: într-un stat cu un caracter exclusiv creștin, în care împăratul își exercită puterea din perspectiva rolului de mediator între cer și pământ, unde biserica este o instituție omniprezentă și cuvântul ei este hotărâtor
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
spirituală. Vederea interioară înțeleasă ca o contemplare este expresia concentrării tuturor putințelor cognitive ale omului, și ceea ce contează la Platon e că această „vizare” înseamnă în același timp și o participare. Creștinismul a adus cu sine o logică nouă și stranie pentru spațiul ebraic în care a apărut, putința ca Dumnezeu să fie văzut drept Cel ce nu are margini și este mai presus de orice înțelegere, să aibă un Chip vizibil pentru ochii muritorilor. Odată ce creștinismul a devenit, în primele
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
din Pacific, la sud-est cu Noua Zeelandă. Stat confederativ, Australia este compusă: New South Wales, Queensland, South Australia, Tasmania, Victoria și Western Australia, și mai multe teritorii printre care: Northern Territory (NT) și Australian Capital Territory (ACT). 14 FASCINAȚIE NATURALĂ Lumea stranie a acestui pământul sălbatic și neprimitor inspiră nedumerire, cu relief variat prin vastitatea Întinderii din care două treimi aride sau semiaride, mai mult deșert decât orice alt continent, dominat de arșiță și praf roșu Închis, numit „inima singuratică a Australiei
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Giles și William C.Grosse (1870), care l-au denumit Ayers Rock, În onoarea sir Henry Ayers, pe atunci prim-ministru al Australiei de Sud17. KataTjuta („locul cu multe capete”) sau Munții Olga, la 32 km de Uluru, cel mai straniu munte din lume (546 m altitudine), este de fapt un mănunchi de 36 de movile roșii uriașe presărate pe Întinsul deșert australian, pe care Ernest 14 Piramida lui Ball, menționată În Guinness Book, ca fiind cea mai Înaltă formațiune stâncoasă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]