7,897 matches
-
sombreros es mío. Sunt variabile în gen și număr ("este niño — esta niña; estos niños, estas niñas"). Posedă forme neutre invariabile ("esto, eso, aquello"): "Aquello que se ve en la lejanía es una ciudad. " Demonstrativele, de regulă, se așază înaintea substantivului la care se referă. La demonstrativele cu valoare de pronume, accentul grafic este facultativ. 2. Formele pronumelor demonstrative 3. Formele: "este, esta, estos, estas" desemnează lucruri aproape de cel care vorbește: "Éste es mi coche" (adică: "Éste de aquí es mi
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
lo cual, cuanto" ("-a, -os, -aș"), "cuyo" ("-a, -os, -aș"). 2. Pronumele "que" este invariabil că gen și număr: "Él niño que está aquí es mi hermano - Los niños que están aquí son mis hermanos". Antecedentul lui "que" poate fi substantiv (nume de ființă sau de lucru) și se poate referi la mai mulți antecedenți: "Los médico y los ingenieros que están en la sala quieren salir". El poate fi substituit prin "el cual" (cu formele sale de număr și gen
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
juguetón, lo cual me gustaba. " În astfel de secvențe, "lo cual" poate fi substituit prin "lo que": Era juguetón, lo que me gustaba. " 4. "Quien" are o singură formă pentru ambele genuri. Formă de plural este "quienes". Se referă la substantive nume de ființe sau lucruri personificate. Antecedentul sau poate fi exprimat sau nu: Este muchacho con quien hablas es mi hermano. Quien cântă, sus maleș espanta. " 5. "Cuyo" se acordă în gen și număr cu substantivul care urmează. Se poate
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
quienes". Se referă la substantive nume de ființe sau lucruri personificate. Antecedentul sau poate fi exprimat sau nu: Este muchacho con quien hablas es mi hermano. Quien cântă, sus maleș espanta. " 5. "Cuyo" se acordă în gen și număr cu substantivul care urmează. Se poate referi la substantive nume de ființe sau de lucruri: "El escritor cuyos libros estoy leyendo, es un amigo mío". Că sens, este echivalent cu formele "de quien, del cual". 6. Pronumele "cuanto" este variabil în gen
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
ființe sau lucruri personificate. Antecedentul sau poate fi exprimat sau nu: Este muchacho con quien hablas es mi hermano. Quien cântă, sus maleș espanta. " 5. "Cuyo" se acordă în gen și număr cu substantivul care urmează. Se poate referi la substantive nume de ființe sau de lucruri: "El escritor cuyos libros estoy leyendo, es un amigo mío". Că sens, este echivalent cu formele "de quien, del cual". 6. Pronumele "cuanto" este variabil în gen și număr ("cuanto, cuanta, cuantos, cuantas"). Formele
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
cu formele "de quien, del cual". 6. Pronumele "cuanto" este variabil în gen și număr ("cuanto, cuanta, cuantos, cuantas"). Formele "cuantos, cuantas" sunt echivalente cu construcțiile "todo lo que, todas las que". Că antecedent pot servi "todo, tanto" sau un substantiv însoțit de "todo" sau "tanto": "Todos cuantos lo conocen dicen que es inteligente" (Toți care îl cunosc spun că este inteligent). 1. Pronumele nehotărâte care se referă numai la nume de ființe "alguien", "nadie", "quienquiera": Alguien și nadie se întrebuințează
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
uno, otro, demás etc.: Formă invariabila "demás" se folosește, de regulă, precedată de un articol hotărât la plural: Pronumele "todo (toda, todos, todas)" (are și o formă neutră: todo) are valoare substantivala și adjectivala: Gruparea todo + articol (sau alt determinant) + substantiv se folosește atât la singular, cât și la plural: Gruparea todo + substantiv se folosește aproape exclusiv la singular: Todo (-a) + uno (-a) + substantiv exprimă ideea generală de totalitate și are o valoare de superlativ: 4. Pronumele nehotărâte "más" și "menos
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
de un articol hotărât la plural: Pronumele "todo (toda, todos, todas)" (are și o formă neutră: todo) are valoare substantivala și adjectivala: Gruparea todo + articol (sau alt determinant) + substantiv se folosește atât la singular, cât și la plural: Gruparea todo + substantiv se folosește aproape exclusiv la singular: Todo (-a) + uno (-a) + substantiv exprimă ideea generală de totalitate și are o valoare de superlativ: 4. Pronumele nehotărâte "más" și "menos" sunt invariabile. Cand funcționează că adjective se grupează la singular, în special
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
are și o formă neutră: todo) are valoare substantivala și adjectivala: Gruparea todo + articol (sau alt determinant) + substantiv se folosește atât la singular, cât și la plural: Gruparea todo + substantiv se folosește aproape exclusiv la singular: Todo (-a) + uno (-a) + substantiv exprimă ideea generală de totalitate și are o valoare de superlativ: 4. Pronumele nehotărâte "más" și "menos" sunt invariabile. Cand funcționează că adjective se grupează la singular, în special cu substantive nume de materie: La plural, se combină cu substantive
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
folosește aproape exclusiv la singular: Todo (-a) + uno (-a) + substantiv exprimă ideea generală de totalitate și are o valoare de superlativ: 4. Pronumele nehotărâte "más" și "menos" sunt invariabile. Cand funcționează că adjective se grupează la singular, în special cu substantive nume de materie: La plural, se combină cu substantive ce denumesc lucruri numărabile: Multe din pronumele nehotărâte sunt folosite și că adjective nehotărâte, iar unele numai că adjective (ex.: cadă). În gramatică spaniolă actuala figurează trei moduri verbale: Infinitivul, gerunziul
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
substantiv exprimă ideea generală de totalitate și are o valoare de superlativ: 4. Pronumele nehotărâte "más" și "menos" sunt invariabile. Cand funcționează că adjective se grupează la singular, în special cu substantive nume de materie: La plural, se combină cu substantive ce denumesc lucruri numărabile: Multe din pronumele nehotărâte sunt folosite și că adjective nehotărâte, iar unele numai că adjective (ex.: cadă). În gramatică spaniolă actuala figurează trei moduri verbale: Infinitivul, gerunziul și participiul sunt considerate forme nepersonale ("formas no personales
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
acțiune eventuală terminată înaintea alteia din prezent sau viitor: ::Și pară entonces (mañana por la tarde) no hubiere llegado, volveremos a casă. 1. În limba spaniolă, infinitivul are două forme: 2. Prin natura lui, infinitivul poate avea funcții sintactice specifice substantivului și funcții sintactice specifice verbului. a) În calitate de substantiv, poate fi subiect, nume predicativ, atribut al unui substantiv, complement al unui verb: În funcția de subiect precedat de un verb sau o expresie impersonala (gustar, convenir, bastar, ser preciso, ser necesario
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
viitor: ::Și pară entonces (mañana por la tarde) no hubiere llegado, volveremos a casă. 1. În limba spaniolă, infinitivul are două forme: 2. Prin natura lui, infinitivul poate avea funcții sintactice specifice substantivului și funcții sintactice specifice verbului. a) În calitate de substantiv, poate fi subiect, nume predicativ, atribut al unui substantiv, complement al unui verb: În funcția de subiect precedat de un verb sau o expresie impersonala (gustar, convenir, bastar, ser preciso, ser necesario, doler, etc.) infinitivul se construiește fără prepoziție: b
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
hubiere llegado, volveremos a casă. 1. În limba spaniolă, infinitivul are două forme: 2. Prin natura lui, infinitivul poate avea funcții sintactice specifice substantivului și funcții sintactice specifice verbului. a) În calitate de substantiv, poate fi subiect, nume predicativ, atribut al unui substantiv, complement al unui verb: În funcția de subiect precedat de un verb sau o expresie impersonala (gustar, convenir, bastar, ser preciso, ser necesario, doler, etc.) infinitivul se construiește fără prepoziție: b) În combinațiile cu formele digno, fácil, bueno, malo, etc.
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
sau o expresie impersonala (gustar, convenir, bastar, ser preciso, ser necesario, doler, etc.) infinitivul se construiește fără prepoziție: b) În combinațiile cu formele digno, fácil, bueno, malo, etc. urmate de prepoziția de infinitivul are sens pasiv: Infinitivele legate de un substantiv care preceda particulele por, sin, medio și care arată că o acțiune rămâne încă de executat au, de asemenea, sens pasiv: Infinitivul poate să se unească cu pronumele personale neaccentuate în poziție enclitica: Cu forma compusă a infinitivului, pronumele enclitic
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
și alta neregulata, cu valoare adjectivala: 2. Formele verbului haber + participiu invariabil formează timpurile compuse ale verbelor: Ser + participiul variabil în gen și număr formează diateza pasivă: 3. Participiul poate avea valoare de adjectiv; în acest caz se acordă cu substantivul la care se referă în gen și număr: 4. Unele participii pot avea și sens activ. Contextul ne ajută să determinăm sensul respectiv: una persona leída — o persoană care a citit mult (sens activ) față de un libro leído - o carte
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
imperfect, la conjunctivul viitor: decir - dije → dijera - dijere, cât și la persoanele I și a II-a plural ale prezentului conjunctivului, la participiul prezent (dacă verbul are un participiu prezent, care, de cele mai multe ori are valoare de adjectiv sau de substantiv: servir - sirviente) și la gerunziu: dormir - durmió, durmieron/ durmiera, durmiese/ durmiere/ durmamos, durmáis/durmiente/durmiendo. Un verb neregulat la viitorul indicativ este neregulat și la prezentul condițional: salir - saldré → saldría. În limba spaniolă, există numai trei verbe neregulate la imperfectul
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
Futuro de subjuntivo: Viniere, vinieres, viniere, viniéremos, viniereis, vinieren<br> Imperativo: Ven, venga, vengamos, venid, vengan 1. Funcția sintactica principala a verbului ser este aceea de copula. Leagă numele predicativ de subiect.<br> Numele predicativ poate fi exprimat printr-un substantiv, adjectiv, pronume, numeral, infinitiv, adverb, o propoziție etc.: <br>Mi tío es profesor. <br>Soy de Bucarest.<br> Pedro es alto.<br> María es joven.<br> Este libro es mío.<br> Somos tres.<br> Soy el primero de la clase.<br
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
trecut, exista și un tren care lega satul de localitatea ucraineană Rakhiv, însă, de câțiva ani, acesta nu mai circulă. Numele vechi a localității este "Gura Tisei". După alte surse este atestat din 1913 (Visóvölgy). Etimologia numelui localității provine din substantivul „vale” = „depresiune” (<lat. vallis) + Vișeu (la genitiv) (<n. pers. Vișa, diminutivul lui Vičeslav = Visalv = Vitoslav). La recensământul din 2011, populația era de 1.491 locuitori. Populația este 100% ucraineană.
Valea Vișeului, Maramureș () [Corola-website/Science/301597_a_302926]
-
Repedea (în , transliterat "Krîvîi", în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Maramureș, Transilvania, România. Etimologia numelui localității provine din adjectivul „repede” = „iute, rapid” (<lat. rapidus, rapide) (inițial un determinant al unui substantiv de genul vale) + art. hot. -a, cu rol de substantivare a adjectivului. Satul Repedea este situat în partea central-nordică a județului, în apropierea graniței cu Ucraina, la confluența râurilor Ruscova și Repedea, la o distanță de: 30 km de orașul
Repedea, Maramureș () [Corola-website/Science/301586_a_302915]
-
Scaunului Sibiului, motiv pentru care se numea „partea scăunală”. Partea dinspre Avrig, respectiv cealaltă treime, se afla sub stăpânirea a numeroși domni de pământ și se numea „partea iobăgită” , ea stătea sub ascultarea autorităților comitantese. Denumirea localității Racovița derivă de la substantivul slav „"racov"” , cu înțelesul de „rac, apă, pârâu cu raci” sau constituie un diminutiv al toponimului „Racova” de aceeași sorginte. Pentru etimologia slavă a așezării, mai subscriu și alți autori, cu ar fi: W. Scheiner, G. Kisch, Emil Petrovici precum și
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
înțelegerea metaforei, nu se poate face abstracție de suportul contextului. Metafora este o figură de stil esențială, întrucât ea stă la baza altor figuri, cum sunt personificarea, alegoria, metonimia, sinecdoca, epitetul. Epitetul este figura de stil constând în determinarea unui substantiv sau verb printr-un adjectiv, adverb etc., menit să exprime acele însușiri ale obiectului care înfățișează imaginea lui așa cum se reflectă în simțirea și fantezia scriitorului. „Epitetul nu este o figură de stil în sine, ci numai un purtător de
Figură de stil () [Corola-website/Science/300651_a_301980]
-
Acest articol descrie gramatică limbii esperanto. Esperanto este o limbă foarte regulată, practic fără excepții. Esperanto este o limbă aglutinanta. Părțile de vorbire se disting prin vocală finală: -o pentru substantive, -i pentru verbe (la infinitiv) și pronume personale, -a pentru adjective și -e pentru adverbe; există și câteva adverbe, nederivate, terminate în -aŭ. Numeralele, prepozițiile și câteva adverbe nederivate nu au nici o terminație specifică. Cuvintele consista dintr-o rădăcina, care
Gramatica limbii esperanto () [Corola-website/Science/300745_a_302074]
-
arată partea de vorbire a cuvântului. De exemplu, structura cuvântului malsanulejo "spital": Rădăcina sân- înseamnă "sănătate", "sănătos". Cu prefixul mal- se obține sensul opus, adică "bolnav". Sufixul -ul- înseamnă "persoană", iar -ej- înseamnă "loc"; adică "loc pentru oameni bolnavi". Toate substantivele se termină în "-o". Pluralul se formează adăugând terminația "-j". Există numai două cazuri: nominativ și acuzativ. Acuzativul se formează adăugând terminația "-n" (la plural, după sufixul "-j"). Prin urmare, un substantiv din esperanto are patru forme, după cum se vede
Gramatica limbii esperanto () [Corola-website/Science/300745_a_302074]
-
înseamnă "loc"; adică "loc pentru oameni bolnavi". Toate substantivele se termină în "-o". Pluralul se formează adăugând terminația "-j". Există numai două cazuri: nominativ și acuzativ. Acuzativul se formează adăugând terminația "-n" (la plural, după sufixul "-j"). Prin urmare, un substantiv din esperanto are patru forme, după cum se vede în tabelul următor: Nominativul se folosește pentru a exprima subiectul propoziției: De asemenea, numele predicativ stă întotdeauna în nominativ (o greșeală des întâlnită la începători este folosirea acuzativului în această situație): Nominativul
Gramatica limbii esperanto () [Corola-website/Science/300745_a_302074]