8,562 matches
-
tot și bine. Maria - mama, o femeie frumoasă, casnică, croitoreasă, nu foarte strălucită, dar tot ce avea nevoie își făcea singură. A fost bolnavă din tinerețe: hipertensiune, bolnavă de plămâni, bronșită astmatică. S-a pensionat pe caz de boală, de tânără. Îmi amintesc că în clasa a opta am întrerupt școala și am mers la C.A.P. în locul ei. Au început viața împreună la o vârstă destul de tânără, căsătorindu-se imediat ce tata a terminat armata. Deși avea posibilitatea să rămână în
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
1993, Conferința Muntenia a organizat cursuri misionare pentru voluntari, cursuri ce s-au ținut la Ploiești până în 1996. Eram 5 voluntari care făceam naveta cu mașina mea: Emil Simionescu, care tocmai primise botezul, Ilie Petre, Cornel Luntraru, eu și o tânără din Cândești. A fost ceva extraordinar! Din acel moment, m-am implicat și mai mult în lucrarea misionară. Așa cum am menționat, îmi place și îmi va plăcea totdeauna să merg în lucrarea misionară, dar și socială. Îmi place foarte mult
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
că lipsește momentan din localitate și merg cu trenul prin Mărășești în căutarea altui coleg. Îl căutasem pe la băile Călimănești - după o informație - și el se afla în satul Călimănești de lângă Mărășești... Am fost ajutat să-l găsesc cu ajutorul unei tinere pe care am ajutat-o să urce în tren și din vorbă în vorbă, aflu că tânăra îl cunoștea chiar foarte bine. Cobor din tren și la intrarea în satul Călimănești, mă întâlnesc cu-un tânăr biciclist, de la care vreau
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
pe la băile Călimănești - după o informație - și el se afla în satul Călimănești de lângă Mărășești... Am fost ajutat să-l găsesc cu ajutorul unei tinere pe care am ajutat-o să urce în tren și din vorbă în vorbă, aflu că tânăra îl cunoștea chiar foarte bine. Cobor din tren și la intrarea în satul Călimănești, mă întâlnesc cu-un tânăr biciclist, de la care vreau noi informații și aflu că tânărul era chiar... fiul colegului meu Gh. Iovu. Ajung la locuința colegului
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
este stilistica proprie discursului memorialistic de o anume solemnitate și cu o anume etalare a distanței calculate scenic față de faptul trăit. Iată cum sună : „Născută din, prin și pentru popor, pe la două ceasuri în dimineața zilei de 8 august 1870, tânăra repu- blică a fost sugrumată în aceeași zi pe la ceasurile patru după-amiază. Nu face nimica ! mărirea și importanța sta- telor nu se judecă după extensiunea și durata lor, ci după rolul mai mult sau mai puțin strălucit pe care l-
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Se născuse într-o familie de țărani, la Mășcăteni, un sat de pe lângă Dorohoi, alesese cariera militară, luptase pentru înfăptuirea României Mari, fiind în trei rânduri decorat. Mama, născută în "mahalaua" Sfântul Neculai din Botoșani, îmi răsare din fotografie ca o tânără frumoasă, cu trăsături regulate și ochi calzi, vii, cu o privire inteligentă și pătrunzătoare. S-au iubit mult, au fost doi oameni minunați, fără prea multă învățătură, dar cu dragoste de carte, citind mult și zi de zi și transmițându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
la cămin, în cei doi ani petrecuți în blocul C de fete nu s-a înregistrat nici o naștere, nici un viol, nici o acuzație de "hărțuire sexuală", deși viitorii diplomați, având în vedere mirajul carierei, erau "vânați" non stop de frumoasele și tinerele braconiere. Au mai fost pe ici-pe colo idile mai mult sau mai puțin vinovate, fără impact însă asupra "părților" și încheiate "pe cale amiabilă". Eram cazați câte doi în cameră și timp de 2 ani am avut parte de un coleg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
care n-o văzuse niciodată. Pleacă în SUA, caută prin coloniile italiene din mai multe localități și în sfârșit află ca surioara este picoliță într-un bar dintr-o stațiune turistică. Era un local cam deocheat, al cărui "personal", inclusiv tânăra și frumoasa surioară, nu prea era îmbrăcat. Intră Sordi, își vede sora și filmul, spre disperarea "comisiei de vizionare" se întrerupe. Proiecția se reia cu intrarea lui Sordi în bar, de data aceasta picolițele fiind toate bine "acoperite" din cap
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
mari pretenții de cazare și masă. Ne-am cazat, am probat dușul din cameră și apoi am coborât la cantina-restaurant, unde am luat masa împreună cu conducerea Taberei. În sala de mese și pe culoare, zeci și zeci de tineri și tinere, veseli, gălăgioși, plini de viață. I-am observat cu atenție, ei fiind "auditoriul meu". În după-amiaza aceleiași zile, am susținut o conferință, despre România, istorie și cultură. Bineînțeles că am luat-o de la Decebal și Traian, marele împărat fiind născut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
București, pășeam pe ușa Ministerului Afacerilor Externe. Aveam de rezolvat câteva probleme mărunte, în mare parte administrativ-contabile, de ambasador ieșit la pensie. (Primisem la Montevideo decizia de pensionare "cu data de 31 martie 2005".) Pe culoare, figuri necunoscute, tineri și tinere îmbrăcați ca pentru discotecă, mestecând gumă, râzând și vorbind în gura mare. Eu, cu părul grizonat, pus la costum și cravată, păream exact un "dinozaur" printre ei, venit dintr-o altă lume. Nu mai era ministerul "meu", pe care-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
fond, sunt raționali. Totuși, toți sunt mai prost Îmbr)câți și arăt) mai chinuiți decât În 1970. În aproape fiecare cas) vecinii Îți vorbesc despre o v)duv) de r)zboi care se c)znește s)-si creasc) odraslele. Terapia tinerelor v)duve și a p)rinților care și-au pierdut fiii constituie, mi se spune, o nou) specializare psihiatric). Israelul este sub tensiune, e o tar) În suferinț). Oamenii simt presiunile inamicilor așa cum, poate, le-au simțit și psalmiștii, iar
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
casele banale cresc cr)ciunițe roșii („Steaua Cr)ciunului”). Și aici se g)sesc relicve române. Ajungem la un teren de baschet, apoi la sinele ruginițe ale unui trenuleț pentru copii. Mai departe d)m de niște locuințe separate, pentru tinere de optsprezece ani, de un muzeu de antichit)ți și o sal) de jocuri. Un puternic miros de vite vine dinspre p)sune. Îi spun lui John c) Gurdjieff a dus-o pe Katherine Mansfield În grajdul de la Fontainebleau, susținând
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
pasionați să lucreze În greaca veche și latină. Dar, cum Ellen nu avea bani să angajeze decât o trupă de opt, am fost nevoit să fac o selecție foarte riguroasă. În timpul audițiilor, În holul teatrului am fost acostat de o tânără cu păr lung de un roșu aprins și cu o chitară atârnată de gât: „Am auzit că montați Medeea. Nu aveți nevoie de un compozitor? Tocmai am absolvit Bennington College la secția Compoziție și caut de lucru“. De obicei sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
am ales pe Michael Cristopher. Era actor, dar tocmai scrisese o piesă de succes pentru care avea să obțină În acel an premiul Pulitzer. Promitea mult pentru rolul de intelectual introvertit. Cu o zi Înainte de Începutul repetițiilor, am aflat că tânăra Meryl Streep, abia ieșită de pe băncile școlii de teatru de la Yale, dar deja vânată de rechinii din Hollywood, refuzase un prim rol de film ca s-o poată juca pe Duniașa În Livada, căci murea să fie pe scenă alături de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
s-au Întâlnit În sfârșit pe scenă (Într-o fază avansată de repetiții, conform regulilor de planificare, imposibil de schimbat În orice instituție de operă). În scena scrisorii către Oneghin, pe care Tatiana o compunea În noapte, intensitatea extraordinară a tinerei fete care Își dezvăluie secretul pasiunii, descoperind dragostea În comuniune cu noaptea, afară, În natură, plimbându-se desculță prin lanul de grâu, a convins publicul și chiar și pe critici. Au venit apoi invitații pentru o serie de noi proiecte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
poanta demersului fiind că În el era inclus cuvântul „țipa“, care urma să fie interpretat involuntar de unul dintre noi, ori de câte ori Mr. Burness strângea Îngrozitor mâna pe care o ținea În laba lui musculoasă În timp ce recita versurile: Era odată o tânără În Rusia Care (strânge) când o striveai. Și ea (strânge) și iar (strânge)... și În acel punct durerea devenea insuportabilă și n-ajungeam niciodată mai departe. 5 Gentlemanul liniștit și cu barbă, Încovoiat de spate, demodatul Mr. Cummings, care mi-
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
al poemelor romantice rusești - altarul la care mă Închinasem cu fervoare În adolescență: și că modestul meu maestru de desen, a cărui vârstă o sincronizam cu cea a străunchilor mei și a bătrânilor servitori ai familiei, se căsătorise cu o tânără estoniană cam În aceeași perioadă când m-am căsătorit eu. Când am aflat aceste evoluții ulterioare, am suferit un șoc ciudat; parcă viața mi-ar fi știrbit drepturile creatoare, furișându-se dincolo de limitele subiective stabilite foarte elegant și economic de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
și a unui anume Monsieur de Marante, care fusese silit de familie să se Însoare cu o văduvă bogată. Dominându-le pe toate celelalte era o fotografie Într-o ramă fantezi incrustată cu granate; un portret trei sferturi Înfățișând o tânără brunetă și zveltă, Îmbrăcată cu o rochie strânsă pe corp, cu ochi cutezători și un păr extrem de bogat. „Aveam o coadă groasă cât brațul meu și lungă până la glezne“, comenta melodramatic Mademoiselle. Căci aceea era ea - dar În zadar cercetau
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
fost un oftat ce sugera un motan care toarce. Cu aceeași grijă - mergând În vârful picioarelor și vorbind În șoaptă ca să nu se trezească monstrul soartei (care, părea el convins, Îi purta personal pică) - ne-a prezentat logodnicei lui, o tânără grațioasă cu ochi speriați de gazelă și răspândind În jur parfumul violetelor proaspete prinse În voalul ei negru. Îmi amintesc că am Întâlnit-o chiar lângă o farmacie, În colțul dintre Postdamerstrasse și Privatstrasse, pe o străduță acoperită cu frunze
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
miraje, fratele meu și cu mine frecventam prietenoasa și excentrica familie care deținea moșia Oleiz, de pe țărmul mării. Am legat curând o prietenie zeflemitoare cu Lidia T., care era de aceeași vârstă cu mine. În jurul nostru era Întotdeauna mult tineret; tinere frumoase cu membre bronzate și brățări pe mâini, un cunoscut pictor cu prenumele Sorin, actori, un balerin, ofițeri veseli din Armata Albă, dintre care câțiva au murit la puțin timp după aceea, și ba cu petrecerile de pe plajă, ba cu
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
capete e mort! Să privim înainte! Ia viața de la început! Să trăim azi! Aici! Acum! Mai dă-o dra... naibii de sfințenie! Doamne iartă-mă! Miroși a tămâie cale de-o poștă! Aruncă straiele cernite de parcă numai morți prohodești! Ești tânără! Uite-te în oglindă! Ești frumoasă! Ești inteligentă! Ești cultă! Ce mândrețe de femeie ești! Nu-i păcat de tinerețea ta? Trăiește! Puțin chinoroz pe obraji, nu vezi că te-ai gălbejit de tot? O rochiță mai acătării! O pieptănătură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
naivitatea tinereții mele, m-a pus dracu' și l-am înfruntat. A bătut din palme și-a poruncit călăului să mă taie. M-au trecut toate nădușelile. Apoi, a râs. Mă speriase numai... La plecare, mi-a declarat: Ține minte, tinere, îl voi lăsa în urmă și pe Caesar, și pe Alexandru, și pe Genghis-han!". Eu, de frică, n-am mai suflat un cuvânt. Peste un an, El Fatih intra călare în Sfânta Sofia... Despoții ăștia ajung să se creadă supraoameni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mătușii, ne-am despărțit de cea mai frumoasă dintre servitoarele noastre). Vara o luasem cu noi la Sângeorz, unde dormea pe jos și făcea, aproape noapte de noapte, pipi în așternut. Era aproape încă un copil... Și totuși, deja o tânără atrăgătoare femeie. Într-o zi s-a dus pe dealuri cu badea Emil să culeagă nu știu ce și la întoarcere era neobișnuit de veselă, fredona mereu un cântec, cumva sfidătoare. Mie, un băiețandru de 13-14 ani, un mucos, nu-mi dădea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
acel loc. Și totuși, nu am ajuns în patul lui L.C., care nu a știut niciodată cât de dorită a fost în acea noapte de un Priap din cale afară de timid. * Întrunire (ședință? serbare?) cu sute de adolescenți ale căror tinere trupuri și răsuflări transformaseră sala într-o baie de aburi și de... fericire. Nu pot nicicum să-mi amintesc care era scopul acelei întruniri și nici de ce eram atât de fericit atunci, în vara lui 1953 sau 1954, la Cluj
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Deci, ATENȚIE! Și cugetând, iată, ne anunță să prezentăm pașaportul, ne verifica, ne mai dau un bilețel și ieșim pe un culoar lung de vreo 12 m ce duce în ușă avionului. În ușă, la intrarea în avion, erau două tinere care ne-au luat bilețelul și ne poftesc pe scaune, fiecare pe locul lui. Și așa, pe la mijloc, deasupra aripelor, era și locul meu. Era al 3-lea de la geam spre interior. Îmi părea rău că nu e la geam
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]