10,007 matches
-
marginea de pat;/ De a vârstii ei căldură fragii sânului se coc,/ A ei gură-i descleștată de-a suflării sale foc,/ Ea zâmbind își mișcă dulce a ei buze mici, subțiri;/ Iar pe patu-i și la capu-i presurați-s trandafiri 106. Revin aceleași imagini ale iubitei, fie înconjurată de trandafiri roșii, fie aruncând ea însăși în apă petalele simbolicei flori pentru a-și vedea ursitul; în subsidiar, însă, trandafirul simbolizează nașterea sentimentului iubirii abia-nțelease, dar care, încet-încet, îi cotropește sinea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
se coc,/ A ei gură-i descleștată de-a suflării sale foc,/ Ea zâmbind își mișcă dulce a ei buze mici, subțiri;/ Iar pe patu-i și la capu-i presurați-s trandafiri 106. Revin aceleași imagini ale iubitei, fie înconjurată de trandafiri roșii, fie aruncând ea însăși în apă petalele simbolicei flori pentru a-și vedea ursitul; în subsidiar, însă, trandafirul simbolizează nașterea sentimentului iubirii abia-nțelease, dar care, încet-încet, îi cotropește sinea. Când zburătorul apare, el nu este descris fizic; este redată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
buze mici, subțiri;/ Iar pe patu-i și la capu-i presurați-s trandafiri 106. Revin aceleași imagini ale iubitei, fie înconjurată de trandafiri roșii, fie aruncând ea însăși în apă petalele simbolicei flori pentru a-și vedea ursitul; în subsidiar, însă, trandafirul simbolizează nașterea sentimentului iubirii abia-nțelease, dar care, încet-încet, îi cotropește sinea. Când zburătorul apare, el nu este descris fizic; este redată doar comuniunea sufletească a celor doi, accentuându-se ideea de mister: încăperile gândirii mai nu pot să le încapă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
a mea. Căldura cântecului mă încântă, îmi dă liniște, mă întoarce cu gândul la trecut, dar întotdeauna a fost o piedică de gândire, de respect, de iubire, de căldură pentru cei care nu le-au avut. S-au scuturat toți trandafirii S-au scuturat toți trandafirii În seara când ne-am despărțit, Plângea pădurea și zefirii Plângea și lacul liniștit. Tu nu m-ai înțeles pe mine Și nici n-ai vrut să mă-nțelegi; Dar când ne vom cunoaște bine
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
încântă, îmi dă liniște, mă întoarce cu gândul la trecut, dar întotdeauna a fost o piedică de gândire, de respect, de iubire, de căldură pentru cei care nu le-au avut. S-au scuturat toți trandafirii S-au scuturat toți trandafirii În seara când ne-am despărțit, Plângea pădurea și zefirii Plângea și lacul liniștit. Tu nu m-ai înțeles pe mine Și nici n-ai vrut să mă-nțelegi; Dar când ne vom cunoaște bine, Vom fi bătrâni, vom fi
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
la vârtelniță, croșetând, tricotând, cosând fel de fel de lucrușoare pentru casă și la familiile din sat: cămăși de noapte pentru bărbați, cu floricele, bluzițe pentru fete și femei, ii țărănești pentru fetele de școală numai în flori, în special trandafiri, carpete de perete în cele mai frumoase flori și culori, fețe de pernă, fețe de masă cusute și croșetate, cearceafuri de pat și de plapumă cu tot felul de bagadele, scrie doamna Adriana. Știam să dărăcesc in, cânepă, lână la
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
timp atenți să-i despovăreze și întinerească. Privești floarea - că e floare - atât de frumoasă, cum se usucă și cade, te uiți pe miriștea câmpului la macii roșii, înfloriți și frumoși cum se sting de la o clipă la alta, la trandafirul din casă cum dimineața își oferă florile iar seara deja sunt terminate, la cățelușii mici și frumoși, drăgălași nevoie mare, cum cresc și devin unii răi - ca și omul - unii blânzi , îmbătrânesc și nu-i mai suportă stăpânul, și reflectezi
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
peste cana de cafea pe care-o ține la nas cu amândouă mâinile. Adulmecă și pândește și deja a prins curaj: Îți spun io, vere, io știu mai bine. Îl știam pe Laur mai mult În preajma lui tac-su, Gilbert Trandafir, care-i primul soț al Motănicăi, sora cea mai mică a mămicii mele Felicia, Dumnezeu s-o aibă-n grijă pe unde-o fi ea acuma. După cum li se leagă treburile și-n funcție de sezon, ei umblă mai mereu Împreună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
văr-miu, tocmai fiindcă știu mult mai bine decât ăștia de pe-aicea cum a dus-o și cum o duce, și-apoi el e un copil față de mine și Andrei. S-ar spune că ăla l-a crescut, Gilbert Trandafir, știut prin stațiuni și de Gibi Mărețu, din pricina conformației lui de hipopotam, iar Motănica a cam răsuflat ușurată când a scăpat de Laur. Să fi avut zece-unșpe ani când Gibi l-a luat ca pe o slugă acolo la el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Îl schimbase cu un soi de chimonou de mătase verde Împodobit pe spate cu două hieroglife roșii chinezești. Era sprintenă ca un judokan Motănica servindu-și musafirii cu cafele și destupând o ditamai butelca de un litru de lichior de trandafiri. Renunțase la mărășeștile ei puturoase pentru niște nenorociri mentolate, pe care scria Amore cu litere aurii și din care ne-a dat și nouă câte un pachet. Se vădeau prospere și pisicile uitându-se a milă la capetele de pește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Laur, mult mai mult decât am fi Îndrăznit noi să sperăm, punându-l la adăpost În cazul când sezonul ar fi mers mai greu la Început, și pe urmă l-a trimis după Încă o sticlă, tot d-ăsta de trandafiri, cu ăsta se Împacă ea cel mai bine, și treizeci de mici, că ei una i s-a făcut foame și de bună seamă că și nouă. Ne Înfierbântasem cât de cât. N-am mai fi avut mult până să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
spezele mele, pentru care am sacrificat garsoniera părintească. Țin la ei, mă sfâșii de dorul lor, inima mea e plină de toți cei vii și de șirul morților ce-l precede. Sătul și ușor amețit de bere și lichior de trandafiri, dintr-o dată mă pomeneam din cale-afară de singur acolo-n Gara de Nord, după ce trenul mi l-a luat pe văru’ Laur. Ziua era pe jumătate dusă și până aș fi ajuns În extremitatea sudică a orașului, la Unitatea Glina, s-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mâncăm și bem și dăm și la câini, da’ asta nu Înseamnă că aicea-i sat fără câini. Omul legii, da, el e stăpânul, tot atât cât moș Victor, așa că s-ar cuveni să ne mulțumim stăpânii. Păi Laur, da, Trandafir Laurențiu pe numele lui, vărul meu și al lui Ilieș Andrei, plutonierul știe, l-a avut În vedere permanent cât și-a făcut de lucru pe-aici. Păi unde să se ducă, dom’ major? S-o fi dus și el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
oi da de el. — Cine l-a omorât, părințele? Și nu mai chelfăni așa tare, vere, vai de pizda lu’ Motănica aia, cum te-a crescut ea pe tine! — Nu te supăra, vere, da’ pe mine m-a crescut Gilbert Trandafir Mărețu, care din pula lui am ieșit, se știe, da’ care Motănica n-a vrut sub nici o formă să aivă de-a face cu neamu’ lor țigănesc. Și n-a avut ce să-mi dea să chelfăi nici unii nici alții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cu tac-su? O fi fost ca mine cu Gilbert, că-i dădea moșu' lu’ fii-su cât să crape și să dea pe-afară. Un tată d-ăsta să fi avut io, futu-i morții-n gât lu’ Gilbert Trandafir Mărețu, și ca să nu se supere și p-ai lu’ Motănica, vere, care tu spui că ei nu s-avea bine. Nu l-ai văzut pe Viorel că nu sufla În fața lu’ moșu'? și pe de altă parte numai de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
jefuit și-am omorât, da, așa le-ar da mâna să spună, și-n loc de cruce sau lumânare ne-am căcat la capu’ lui. Păi cine? Ai? Păi În nici un caz eu, Golea Aurel, și nici Ilieș Andrei, iar Trandafir Laurențiu, nici atât, că el suferă cu capu’ și la o adică are și certificat eliberat de Ministerul Sănătății. Atunci? Atunci să nu dăm aiurea-n fiert că n-avem la ce să ne facem griji. Uite-l pe Pepino, ăsta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
nenorocire d-asta și așa mai departe. Cezărică i-a spus că ancheta luase alt curs și sunt mari șanse ca Viorel să fie achitat. Pe maistrul Viorel Gomoiu e aproape sigur că l-au omorât angajații lui, Ilieș Andrei, Trandafir Laur și Golea Aurel, care-i goliseră de altfel curtea și dispăruseră. Era doar o chestiune de câteva zile ca să li se ia urma și să fie arestați și anchetați, și atunci Viorel ar fi ieșit din cauză. Cezărică ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
care te duceau cu gândul la un soi de june-prim, din filme indiene gen Lanțul amintirilor sau O floare și doi grădinari. Era frate vitreg cu Laur, unul din cei șase sau șapte fii pe care-i mai avea Gilbert Trandafir cu alte femei În afară de Motănica. Ion mi se pare că-l chema. Într-o vară, În urmă cu șapte-opt ani, vândusem Împreună floricele pe plaja de la Costinești. Îl revedeam acum Împreună cu doi inși și cu patru baloți de ziare Timișoara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
câți or mai fi fost, toți vărsându-se sau izvorând din băltoaca centrală, de un roșu maroniu, menstrual, inscripționată cu litere mari de tipar: P.C.R. = F.S.N. * N-am apucat atunci să-l Întreb de Laur pe vărul meu vireg Ion Trandafir. Când am trecut din nou pe acolo, la o săptămână și ceva, n-am mai dat de el. Îmi revenisem cât de cât. Ortansa se reîntorsese În demisolul meu. Nu ostenea o clipă biata de ea să mă ajute, corectându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
sufletul. Ai destul de alergat până diseară. - Mă grăbesc. Acuma-ncepe să iasă lumea pe plajă. Nu se așezară, dar văd că nici nu se-ndură s-o ia din loc. - Auzi, Îl Întreb, Îi știi p-ăia ai lu’ Gilbert Trandafir? - Da, bre, ie veri cu tata ei. Ie proveniți din Caracal și mai are neamuri la Techirghiol. - Pe el, pe Gilbert, nu l-ai văzut pe-aicea? - Nici vara trecută n-a fost. Cică și-a deschis prăvălie În Caracal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
copilăriei, unde mi-am hrănit foamea de visuri... aici, ca la un izvor cristalin am băut apa vie a tinereții fără bătrânețe, fără de moarte.... aici rămâneau școlile care neau luminat... unde ne sânt înmormântați bunicii și străbunicii.. aici, rămâneau teii, trandafirii și salcâmii.. aici... Mă trezii brusc din visare și mă uitai pe geam în întuneric... Trenul, când alerga orbește în bezna nopții, parcă fugărit de cineva din urmă, când abia se târa în noapte oprindu-se la nesfârșit în gări
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
nici o nevoie de dragoste, nu mai reușesc să am nici un sentiment. Doar oboseală - o sfârșeală letală - și o neîndoielnică presimțire a morții... Humă Să mori cu încetul. Să te stingi imperceptibil, urmând foșnetul fin al vântului ce scutură petalele unui trandafir. Să percepi, în adânc, orice ecou sufletesc al acestei extincții pure. Și apoi îngroparea în prospețimea humei, ca să te-ntorci la o comuniune absolută cu natura, ca să poți să-i restitui tot ce-ai luat cu împrumut. Și să te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Dolj. 91. Reip Anita Karina, născută la 1 august 1969 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Schmadl Mathias și Erika, cu domiciliul actual în Germania, 74172 Neckarsulm, Joh. Keplerstr. 5, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Giroc, Str. Trandafirilor nr. 73, județul Timiș. 92. Reip Dietwin Alfred, născut la 4 aprilie 1965 în localitatea Halchiu, județul Brașov, România, fiul lui Reip Alfred și Gisela, cu domiciliul actual în Germania, 74172 Neckarsulm, Joh. Keplerstr. 5, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 972 din 18 noiembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126071_a_127400]
-
județul Brașov. 93. Schmadl Matei (Mathias), născut la 3 aprilie 1938 în localitatea Giroc, județul Timiș, România, fiul lui Schmadl Petru și Anna, cu domiciliul actual în Germania, 74172 Neckarsulm, Salinenstr. 1, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Giroc, Str. Trandafirilor nr. 73, județul Timiș. 94. Schmadl Erika (Durr), născută la 30 mai 1942 în localitatea Carani, județul Timiș, România, fiica lui Durr Iakob și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, 74172 Neckarsulm, Salinenstr. 1, cu ultimul domiciliu din România, localitatea
HOTĂRÂRE nr. 972 din 18 noiembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126071_a_127400]
-
județul Timiș. 94. Schmadl Erika (Durr), născută la 30 mai 1942 în localitatea Carani, județul Timiș, România, fiica lui Durr Iakob și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, 74172 Neckarsulm, Salinenstr. 1, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Giroc, Str. Trandafirilor nr. 73, județul Timiș. 95. Schmollinger Floarea-Mina, născută la 17 iunie 1960 în localitatea Caransebeș, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Rangu Dimitrie și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 71083 Herrenberg, Bahnhofstr. 15, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Zervești
HOTĂRÂRE nr. 972 din 18 noiembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126071_a_127400]