7,731 matches
-
o clipă.“ Mi-am dat seama, firește, că nu mai aveam altă cale. Îl văzusem așa de atîtea ori, Încît știam că, dacă nu-l duc, o să-și facă iar rost de băutură chiar de-ar fi să sape un tunel ca s-ajungă la ea. „Da, da, ai să mergi chiar acum“ - a zis Luke - „chiar de-o fi să te tîrăsc pînă acolo, și Ben o să m-ajute s-o fac.“ „Ba nu“ - a zis Ben - „al dracului să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
mereu în același cerc, fiindcă viermele din creier nu le dă pace. Demult și-au pierdut direcția. Trăiesc într-un univers al fricii, a incertitudinii, al absurdului. Și toate acestea par fără sfârșit. Nu se mai întrezărește la cap de tunel, nici o luminiță. Doar un panou: Atenție: aici se moare. Aici se moare pe capete. Nu mai e timp de drăgălășenii, de „floricele pe câmpii/hai să le-adunăm copii". Pe de o parte, astrologii și prezicătorii proclamă sus și tare
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
fumător, riști ca la un moment dat ultima țigară să se adeverească, mult mai curând decât s-ar fi estimat. Hai, nu vă speriați. Se pare că la orizont tot mai sclipește o speranță. Poate e celebra luminiță de la capătul tunelului. Citiți vă rog în ziarul de azi: O maimuță s-a lăsat de fumat după 16 ani Un cimpanzeu femelă, din Guineea Bissau a reușit, după 16 ani, ceea ce pentru mulți oameni este doar un vis: să renunțe la tutun
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
locomotive, nu au mai fost încălzite din iarna lui 1989... Deci acum în România și nu în Bangladesh, necesită înlocuire urgentă peste 600 de poduri și podețe de cale ferată, fiind considerate oficial expirate, că 67 din cele 170 de tuneluri, în care noi acum mai apucăm să zărim luminița de la capăt, nu mai sunt sigure din diferite motive, că nu s-au mai făcut verificări și reparații, că... Că trenul care a fost considerat cândva, nu demult, cel mai sigur
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ne spălam unul pe altul într-un lighean uriaș. Apoi o aruncam în fața curții, să-și frângă Zane gâtul. Uneori, pe strada Muzicuței ningea până la clanța ușii. Atunci Zuza, cățeaua neagră cât un vițel, intra în călduri și potăile săpau tuneluri pe sub zăpadă. Veneau cu zecile, chelălăind, mușcând, scuipând, înjurând. Ca să o scăpăm, câteodată o băgam pe Zuza în hol. Intra cu sfială, se lăsa pe labele din spate - ca un G de tipar - și ne privea cu seriozitate. Degeaba îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
și grătarele duminicale. Deasupra liceului este mai tot timpul pâclă, întrucât sistemul de canalizare solară nu aruncă încoace nicio rază. Se pot distinge, totuși, unele specii de turturele sârbești și vrăbiuțe băștinașe. Dedesubt, în adâncuri, se spune că ar fi tuneluri cimentate, prin care Nicolae și Elena Ceaușescu treceau spre Dunăre, să se plimbe cu yachtul pe canalul săpat de elita capitalistă până la Marea Neagră. Unii spun că și Ilici Piele-Roșie, președintele emanat, ar face escapade pe sub liceul nostru. Mai întâi trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
plecată. În cele din urmă a căzut noaptea. Eu m-am întins îmbrăcat pe pat, ea a vrut să doarmă pe un fotoliu rabatabil. Greierii scârțâiau isteric, broaștele orăcăiau pe uliță, lumina lunii se strecura pe fereastră în camerădibuise un tunel printre crengile salcâmului, deasupra gardului. Deodată m-am trezit cu ea lângă mine. Pur și simplu s-a întins alături, cu capul răsucit spre ușă. Vedeam doar claia de zulufi, din care se răspândea un parfum ce amintea de Bulgari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
al tigrilor și al altor sălbăticiuni de pâslă sau carton. Acolo a privit cele dintâi păsări și a ascultat cele dintâi ciripiri: muștele cu bâzâitul lor. Acolo s-a trudit zadarnic să treacă dealurile taburetelor, pe sub care motanul își croia tunel. De câte ori coada motanului, fum alb, n-a încercat pornirea mâniei lui de floare! Acolo i s-au minunat ochii, privind vântoasa pădure de aur a flăcărilor din sobă potolindu-se, prefăcută în toamnă arămie, moțăind scuturată în rodii de rubin
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
respir pe gură. Dar m-am consolat cu gândul că nu mergeam decât până la Victoria, o singură stație, atâta tot, și că o să scap în câteva minute. Dar metroul încetinea deja și când în sfârșit s-a oprit în bezna tunelului, nu cred că parcursese mai mult de trei, patru sute de metri. Imediat ce s-a oprit, s-a simțit cum tensiunea din vagon crește. Nu cred că am stat așa mai mult de un minut, un minut jumate, dar părea deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
i-am dat un interviu acum câțiva ani. Era genul de om băgăreț, recunosc. În orice caz, lucrurile s-au liniștit. Slavă Domnului. Ajunseseră la aleea principală. Roddy viră și intră pe ea și imediat s-au cufundat într-un tunel întunecat de frunziș. Poate că în zilele de de mult, era suficient de lată pentru a încăpea pe ea un vehicul destul de mare, dar acum parbrizul și tavanul lor erau atacate permanent de viță, iederă, plante agățătoare și de crengi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
și nu are sens nici acum. Parcă priveam o scenă dintr-un film, izvorâtă din imaginația fantastică a unui regizor suprarealist. Priveam ceea ce s-ar putea numi o mare de găini. Priveam în jos prin ceea ce părea a fi un tunel lung, lat și întunecat, pardoseala acoperită cu găini cât vedeai cu ochii. Dumnezeu știe câte găini erau în magazia aceea - mii, poate chiar zeci de mii. Nu se zărea nici o mișcare; gănile erau prea înghesuite ca să se poate întoarce sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
singura mea senzație era de liniște totală. Liniștea a fost în cele din urmă spulberată, nu mai știu după câte minute, de zgomotul unei uși care se deschise și de apariția unui mic dreptunghi de lumină în celălalt capăt al tunelului. În ușă se profilară două siluete și se produse brusc agitație și bătăi de aripi printre pui. Aici e, spuse unul din bărbați. — Ei, drăcie! spuse celălalt. Glasurile lor ajungeau la el ca niște tunete. Să facem puțină lumină ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
un fior de nostalgie, purtându-mă cu peste cincisprezece ani în urmă, spre genericul unui stupid serial comic de televiziune despre preoți, la care mă uitam fascinat în adolescență. Eram adânc cufundat în amintirea acelor vremuri când am trecut prin tuneluri și lungi drumuri tăiate în stâncă. Pe lângă șine, copacii erau atât de deși, încât am fost cu totul luat prin suprindere când am zărit Sheffiledul, cu un șir de case în terasă, profilate pe cerul de un albastru mediteranean și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
deasă, înconjurat de un zid lung de cărămidă întrerupt în cele din urmă de o pereche de porți din fier forjat. Se deschiseră la atingerea lui și Michael bănui că în sfârșit călătoria lui era aproape încheiată. Când ieși din tunelul de beznă aparent nesfârșit, înecat în noroi și năpădit de bălării care constituia aleea de intrare, pătratele aurii ale luminilor de lampă care străluceau la ferestrele reședinței Winshaw Towers puteau părea aproape prietenoase. Dar această impresie nu putea dăinui nici măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
și era pe punctul de a se retrage, când observă o sclipire metalică la marginea mesei. Era bricheta lui Mark. Era prea folositoare ca s-o treacă cu vederea, așa că traversă camera și o luă înainte de a se retrage în tunelul a cărui intrare era ascunsă neîntrerupt în spatele unui cadru cu crose de biliard fixat de lambriuri. Michael nu ajunsese departe în pasaj, când acoperișul și pereții începură să se închidă, îngreunând înaintarea. Un timp, a fost nevoit aproape să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
a fost nevoit aproape să se ghemuiască pe mâini și genunchi și vedea cum podeaua începea să coboare brusc. O dată sau de două ori, două puncte de lumină în depărtare trădau prezența unui șobolan vigilent care fugea la apropierea lui. Tunelul rămânea însă uscat și mortarul se fărâmița uneori când se freca de el, de aceea a fost surprins când a început să audă un picurat distinct, neregulat, dar insitent. Pic. Pic. Pic. În acel moment, începu deasemenea să pâlpâie o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
prin părul încleiat și în găleata grea de fier care era acum aproape plină. Pic. Pic. Pic. Era cadavrul lui Dorothy Winshaw; și lângă el, șezând pe un trepied, era unchiul ei, Mortimer. Își ridică privirea când Michael ieși din tunel, dar era imposibil de spus ai cărui ochi erau mai obosiți și mai goi: ochii lui Mortimer sau cei ai cadavrului înghețat, care se învârtea încet. Pic. — E moartă? rosti Michael în cele din urmă. Cred că da, spuse bătrânul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
pe ceilalți. Le este frică dar suferă totodată efectul unei anestezii sufletești și par muți deși mormăie într-una. Se iau când și când la bătaie cărându-și pumni și picioare atât unii altora cât și maiștrilor care pășesc prin tuneluri de colo-colo cu pas larg, păzind ca treaba să meargă strună. Iar în ochii femeii spălăcite, o blondă cu bube, de la mașina de găurit nasturi, în ochii ei nici albaștri nici verzi se distilează o rază X, un venin fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
c-am zburat! Te sărut! Iubirea! Poate chiar marea iubire! Iubirea împărtășită! Există putere mai mare, în stare să zguduie sufletul omenesc, să dărâme și să înalțe, să scoată apă din piatră seacă, să arunce în aer munții, să foreze tunele, să... Doamne! Rochia verde, merge cu pulovărul gri? Unde-s ciorapii? Uite-i, bine că nu-s rupți. Pantofii? E cam frig. Da, dar ghetele sunt așa de urâte. Acum la pieptănat. Și coșul ăsta de unde-a mai apărut? Fi-r-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
se Înfige În nisip. Careva prinsese taurul de coadă. Îl Înjurau și-i fluturau capa În fața ochilor . Apoi taurul dispăru. Câțiva Îl ridicară pe Maera și Începură să fugă cu el spre mantinelă, apoi ieșiră pe poartă și, trecând prin tunelul de sub tribune, Îl duseră la infirmerie. Îl Întinseră pe o haină și unul dintre ei se duse după doctor. Ceilalți se-nvârteau pe-acolo. Doctorul veni În grabă din țarcul unde până atunci tot cususe la caii picadorilor. Trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
pierde. Când cercul este prea mare se pun două „pisici” sau se organizează două cercuri. „Șoarecele” nu are voie să învârtească un elev fără ca el să pătrundă în cerc. După o perioadă de timp, jucătorii se schimbă. 25.Mingea prin tunel Jucătorii sunt așezați în flanc câte unul pe două sau mai multe șiruri care constituie echipele de joc. Între șiruri se lasă un interval de 4-5 pași. Jucătorii stau cu picioarele depărtate făcând un tunel. Primul din fiecare echipă are
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
se schimbă. 25.Mingea prin tunel Jucătorii sunt așezați în flanc câte unul pe două sau mai multe șiruri care constituie echipele de joc. Între șiruri se lasă un interval de 4-5 pași. Jucătorii stau cu picioarele depărtate făcând un tunel. Primul din fiecare echipă are câte o minge de volei. La semnalul dat, jucătorii cu mingea o aruncă printre picioarele celorlalți jucători care ajută împingând cu mâna mingea către ultimul jucător al echipei. Acesta prinde mingea și fuge cu ea
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
Reguli Cercul va fi îmbrăcat de toți jucătorii la fel, adică începându-se cu piciorul stâng și dezbrăcat prin scoaterea piciorului drept. Indicații metodice Procedeul trecerii prin cerc este arătat și explicat de învățător înainte de începerea jocului. 37.Mingea în tunel Din trei bețe lungi de cel puțin un metru (bastoane de gimnastică), legate la mijloc între ele cu o sfoară, se improvizează un trepied care reprezintă „turnul”. Din efectivul de 10-20 jucători se alege un „păzitor” al turnului. Păzitorul trece
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
pisica și câinele este eliminat din joc. Cei care reușesc să rămână în cerc, fără să greșească, sunt câștigătorii jocului. Elevii sunt obligați să ia batista sau mingea cu amândouă mâinile și s-o transporte următorului jucător. 12.Fuga prin tunel Elevii sunt așezați față în față, formând două rânduri paralele cu distanțe egale între elevii aceluiași rând. Jucătorii se prind cu brațele, cei care stau față în față, și formează un tunel. Un jucător fără pereche aleargă în afara cercului și
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
s-o transporte următorului jucător. 12.Fuga prin tunel Elevii sunt așezați față în față, formând două rânduri paralele cu distanțe egale între elevii aceluiași rând. Jucătorii se prind cu brațele, cei care stau față în față, și formează un tunel. Un jucător fără pereche aleargă în afara cercului și lovește cu mâna pe o pereche. Jucătorii loviți aleargă într-o parte și în cealaltă pe sub tunel, pe sub brațele tovarășilor lor. Jucătorul fără pereche ocupă locul perechii care a fugit. Jucătorul care
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]