8,137 matches
-
micii colindători poartă fiecare câte un băț frumos lucrat, sculptat sau, în Oltenia, înflorit la fum; adesea este împodobit. Bățul este de obicei din alun. Aceste bețe se numesc colinde sau colindițe. Cu ele bat în poartă ori bat pământul, urând, în același timp, sau scormonesc focul în vatră, căutând să stârnească scântei cât mai multe, urând și cu acest prilej. În nordul Olteniei, gospodarul dă vătraiuluiadică aceluia ce trece drept conducător al cetei - o coajă de dovleac, în care sunt
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
adesea este împodobit. Bățul este de obicei din alun. Aceste bețe se numesc colinde sau colindițe. Cu ele bat în poartă ori bat pământul, urând, în același timp, sau scormonesc focul în vatră, căutând să stârnească scântei cât mai multe, urând și cu acest prilej. În nordul Olteniei, gospodarul dă vătraiuluiadică aceluia ce trece drept conducător al cetei - o coajă de dovleac, în care sunt amestecate tot felul de semințe: de cânepă, de in, de porumb, grâu etc. Acesta ia cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Colindele de Crăciun narează despre viața zbuciumată a Mântuitorului, de la naștere până la răstignire. De unde povine cuvântul colind (sau colindă)? Filologii sunt cu toții de acord în privința etimologiei cuvântului: latinescul calendae, nume dat sărbătorilor păgâne de Anul Nou, când romanii, strămoșii noștri, urau noroc și fericire prietenilor lor, cu ocazia anului care începea. În timpul calendelor lui januariu, copiii romanilor umblau din casă în casă și cântau imne. Datina latină a trecut, mai apoi, nu numai la români ci și la celelalte nații romanice
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
îndemnați, măi flăcăi. Hăi, Hăi, Hăi! Mai mânați măi! "Badica Traian" Aho, aho! Bună seara, buni gospodari, Seara lui Sfântu' Vasile Să vă fie la toți de bine. Și nouă de folos C-am ajuns sănătoși! Stați băieți și nu urați Samă bine să luați! Și de acu, flăcăi, urați, Zurgălăi și clopoței Ceată, roată, măi flăcăi! Mâine anul se-noiește Plugușorul se pornește, Plugușorul făr' de boi, Plugușorul tras de noi. Înc-o roată, măi flăcăi! Hăi, hai! S-a sculat mai
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
făcea Din polog snop, Din snop claie, Pâna la cea fată de arie. Douasprezece iepe sirepe, Care cu picioarele treiera, Cu narile vântură, Cu urechea în sac turna Și la flăcăi căus nu le mai trebuia. Stați băieți și nu urați, Sama bine să luați, Și de-acu, flăcăi, urați! Zurgălăi și clopoței, Ceală roată, măi flăcăi. Și-a încărcat douasprezece cără mocănești Și s-a dus la moară la Ibănești. Ș-am zis: Măi frate, Nu te duce la moară
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cea fată de arie. Douasprezece iepe sirepe, Care cu picioarele treiera, Cu narile vântură, Cu urechea în sac turna Și la flăcăi căus nu le mai trebuia. Stați băieți și nu urați, Sama bine să luați, Și de-acu, flăcăi, urați! Zurgălăi și clopoței, Ceală roată, măi flăcăi. Și-a încărcat douasprezece cără mocănești Și s-a dus la moară la Ibănești. Ș-am zis: Măi frate, Nu te duce la moară la Ibănești, Du-te la moară la Hârlau, Unde
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
contract la stat. Era mic și crăcănat Și cădea noaptea din pat, Mai purta și evazați De velură cam roșcați, Pălării ca mexicanii Cum le poartă gogomanii. Zurgălăi și clopoței, Opriți plugul, măi flăcăi! Aho, aho! Urări de Anul Nou (urând se aruncă grâu sau orez) Bună dimineața, An Nou! Seamăn, grău și cu secară, Până-n seară Să răsară, Până mâne să se coacă, Pâne multă să se facă, Să fim cu toții voioși, Să rămâneți sănătoși, Ca merii Ca perii, În mijlocul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
băieții și fetele care strângeau bani pentru copiii sărmani de la spital, surorile care îngrijeau de bolnavi în spital, femeia care-l salvase de la moarte. Chiar și el fusese bun ca un înger când dăduse un leu pomană și ținuse de urât bătrânei bolnave din spital. “Dumnezeu e lângă tine; Fă întotdeauna bine. Te-nsoțește orișiunde, Nu te poți de el ascunde. Dumnezeu îți este Tată: Nu fă răul niciodată. Ia mereu la el aminte, Roagă-l să rămâi cuminte.” Un păzitor de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Defecte: uneori te poți pierde în detalii neimportante, ceea ce duce la pierderea unor ocazii importante. 5- expansivitate, spirit vizionar, aventurieră. Calități: îți palce să trăiești clipa și nu te preocupă ziua de mâine. Îți plac activitățile care-ți solicită craetivitateam, urăști rutina. Defecte: poți deveni cu ușurință neserioasă și săți urmărești numai propriile interese. 6- responsabilă, spirit protector, ocrotitoare, capacitate de a-i înțelege pe ceilalți. Calități: îți asumi multe responsabilități și sarcini, mai multe decât ți-ar reveni în mod
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
nu le ascunde, ci le vestește aceste toate sfintelor Bisericilor mele, ca mulți auzindu-le acestea cu dreptatea inimii le vor primi, și se vor înfricoșa, și se vor teme de bunătatea Mea, care este pentru neamul creștinesc, și vor urî cu totul sufletul lumea și dulcețurile ei, care sînt într-însa, și se vor apuca de poruncile Mele, și mai mult vor dori de binele de veci". Și tot Domnul îl asigură, la afirmația neputinței de a împlini porunca, că
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
necondiționat al iubirii. Focul nu-i mai pare purificator, suferința nu mai este dulce ("amărîtul trai"). N-are darul de improvizație al fratelui său și nici rafinamentul părintelui. Este un spirit mai realist și mai auster: duce o viață retrasă, urăște luxul și petrecerile și, din această pricină, este adesea mustrător față de fratele și nepotul său, Iancu". Și în final, în aceeași manieră, consemnează: "Nicolae îndoaie mai bine fraza decît fratele său, Alecu, aspirînd la rafinamentul și faima tatălui. Nu ajunge
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
șefii își pierd încrederea în tine și te exclud din organizație, uneori pe loc, alteori în timp. Asemenea soldaților, reporterii de direct au o anumită uniformă pe care trebuie să o poarte la locul de muncă. Oricât de mult ar urî-o, oricât și-ar dori să o poată schimba, știu că acest lucru este aproape imposibil, astfel încât tac și se supun. Își pun cămașa, cravata și sacoul și înghit în sec la gândul că afară sunt 40°C și că
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
știai că există, în peisaje de care te îndrăgostești pe loc și îți promiți că te vei întoarce acolo măcar o dată în vacanță (deși de cele mai multe ori nu apuci să o faci vreodată), dar și în locuri pe care le urăști cu toată ființa ta și unde îți juri că nu vei mai călca niciodată. În concluzie, viața de reporter de direct nu este ușoară, presupune sacrificii considerabile și condiții nu tocmai ușor de acceptat. Cei care le acceptă însă au
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
faci un text, ori îți scrii niște notițe, dacă ai creierul foarte bine structurat și ești suficient de stăpân pe tine, îți pui doar niște notițe și îți iei reperele atunci când ai nevoie. Te mai uiți în foi, nu e urât să te uiți în foi. Nu e jenant să te uiți la ce ai de spus pentru că în definitiv, jobul tău este să spui lucruri corecte și să informezi. Dar cred că e obligatoriu să ai notițe în live, pentru că
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
cumul de chestii bune care mă face să fiu și la 34 de ani reporter. Nu știu cât timp o s-o mai fac, dar cât o voi mai face, o să încerc să o fac bine pentru că îmi place. A.N.: De ce e urât să fii reporter de direct? C.Z.: Pentru că de obicei vezi numai nenorociri. În special dacă lucrezi ca mine, pe eveniment. Vezi numai accidente, numai morți, incendii, crime. E urât, dar noi nu le mai vedem așa. E ca ginecologul
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
e însă nimeni pe aici căruia să-i recit poeziile mele; Nimeni care să asculte cu urechile lui vorbe latinești.” Pentru că iertarea și întoarcerea la Roma sunt tot mai îndepărtate, poetul învață limba geților, subliniind că nu pe locuitori îi urăște ci locurile în care a fost nevoit să-și ducă traiul. „Nu-i nici o carte pe aici, nu-i cine să-și plece urechea Și să înțeleagă cuvintele mele. Peste tot, numai barbari cu glasul lor sălbatic, Toate locurile sunt
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93505]
-
Locul în care nu se întâmplă nimic (în formularea lui Mihail Sadoveanu) și în care timpul parcă stă în loc are însă și atuuri: "Provincia citește mai mult decât capitala, judecă uneori mai omenește și mai mult decât ea, suferă, iubește, urăște, cu mai mult timp liber pentru astfel de îndeletniciri tipice omului". Și atunci, de ce rămâne periferia în urmă și nu se ridică cultural la cele mai înalte standarde? Vina, din nou, s-ar regăsi de ambele părți: de o parte
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
supus controlului adunării bătrînilor. De obicei nu erau căsătoriți, dar puteau fi primiți și cei cu familie, cu condiția ca odată intrați în Frăție să rupă relațiile economice cu ea. Nu foloseau deloc bani cum scrie Pliniu cel Bătrîn și urau războiul, iar textele lor nu amintesc de folosirea armelor împotriva celorlalți. Se ocupau cu scrierea unor texte religioase din teozofia geților și le răspîndeau în mediul cultural din regiune și în Egipt. Cînd romanii ajung în regiune în anul 68
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Noului Legămînt, pot dovedi fără putință de tăgadă că Saul și celelalte căpetenii ale Frăției Noului Legămînt au fost părtași la asasinarea Marelui Preot al Frăției Celui Ales, martirizatul get Ili. Scrieri- le lor, peste veacuri, arată că i-au urît de moarte pe eseni, adevărații propovăduitori ai religiei crucii pentru mîntuirea sufletului oamenilor, lăsînd dovezi de netăgăduit în făcătura lor pretins ,,revelată” de Iahwe cel întunecat și dușmănos. Folosirea pentru ,,învățătorul iubirii” de pe tăblițele de plumb sau ,,Trimisul lui Dumnezeu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
autor îi considera schismatici mozaici) neam dedat unei superstiții noi și vinovate”. Iar Tacit(55-120) care a trăit evenimentele pe viu, spune în Anale: Pentru a ascunde murmurele de nemulțumire legate de incendierea Romei, Nero a desemnat ca acuzați indivizi urîți pentru ticăloșiile lor, pe care mulțimea îi numea creștini. Acest nume venea de la Chrestos care, sub Tiberiu, fusese supus supliciilor de că-tre procuratorul Ponțiu Pilat. Reprimată la un moment dat, această execrabilă superstiție deborda din nou, nu numai în Iudeea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
insultător să aibă alături asemenea ființe, ,,nedemne” de făcăturile pline de înțelepciune ale rabinului eretic Filon și a altor lifte care numai de duhul blîndeții nu fierbeau. La noi cuvîn-tul a ajuns sub forma păgîn și semnifică ,,cel care îi urăște pe creștini”, deci o evoluție tîrzie a cuvîntului, dar mai avem și al nostru pogan cu sensul de păgîn, arță- gos, fără milă, dracul, slut, dovedind că ei au cunoscut fanatismul urdiilor sălbatice ale iudeo-creștinilor în faza lor de delir
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
au făcut parte din același clan sau familie lărgită, avîndu-l ca strămoș pe Claudius. La 17,16-17, Ioan ne arată comportamentul acestor împărați față de cetatea Ro-mei, capitala imperiului roman. ,,Cele zece coarne pe care le-ai văzut, și fiara, vor urî pe curvă, o vor pustii, și o vor lăsa goală. Căci Elohim le-a pus în inimă să-i aducă la îndeplinire planul lui; să se învoiască pe deplin și să dea fiarei stăpînirea lor împărătească, pînă se vor îndeplini
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
din Roma, cetatea care avea cca 500000 de locuitori, a ajuns la mai puțin de 100000 și aceia care nu trăiau din banii statului ca înainte. Această realitate o prezintă făcătorul de scorneli cînd scrie că cei zece împărați au urît curva și au lăsat-o goală. Cît i-a avut de soldați, i-a plăcut curvei să se destrăbăleze cu dulăii arimini, unii mai focoși ca alții, dar cînd aceștia au ajuns împărați și au plecat cu jucărica imperială pe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
sciți cît și la traci, să restabilească buna rînduială a religiei crucii și ritualul religios iar pe preoții nărăvași să-i schimbe cu ,,preoți rumuni” și care sigur slujeau în limba originală a crucii Mîntuitorului, adică rumuna sau geta, dar urîtă de moarte de tîrîturile latriniste carpatine la fel cum a fost urîtă în antichitate de greci și italici. Calea spre lumină din această nevoință cumplită a aflării limbii de slujire în creștinismul arimin sau mitraism în imperiul roman, cult care
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și ritualul religios iar pe preoții nărăvași să-i schimbe cu ,,preoți rumuni” și care sigur slujeau în limba originală a crucii Mîntuitorului, adică rumuna sau geta, dar urîtă de moarte de tîrîturile latriniste carpatine la fel cum a fost urîtă în antichitate de greci și italici. Calea spre lumină din această nevoință cumplită a aflării limbii de slujire în creștinismul arimin sau mitraism în imperiul roman, cult care a ajuns din arimi-nism, sub pana unor sataniști chiar arianism, să purcedem
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]