7,238 matches
-
și a localităților nou fondate are loc cu utilizarea sistemului ortogonal cu cartiere rectangulare, specifice arhitecturii neoclasice rusești, cu străzi largi rectilinii, care se intersectau sub un unghi drept. În prima jumătatea a secolului al XIX-lea, se alcătuiesc planurile urbanistice pentru mari orașe ale regiunii - Chișinău, Bălți, Soroca, Bender, Cahul. În perioada sovietică, construcția clădirilor se realizează în stilul realismului socialist. Până la sfârșitul anilor 1950, în arhitectura monumentală din orașele RSS Moldovenești se utilizau așa numitul stil empir sovietic sau
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
1601-1602), Gabriel Bethlen (1613-1629), Gheorghe Rakoczi I (1630-1648) și Gheorghe Rakoczi al II-lea (1648-1660), orașul din cetatea Alba Iulia va parcurge cea mai înfloritoare perioadă, rolul său instituțional cunoscând o dezvoltare aparte, mai ales în domeniile de interes public: urbanistic, administrativ, cultural, asistență socială. Fenomenul se reflectă în plan constructiv prin lucrările de infrastructură, de amplificare, înnoire și înzestrare a edificiilor reprezentative pentru o curte și o cetate princiară. Palatul Principilor de la Alba Iulia va fi folosit vremelnic și de
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
în anii 1417-1420, orașul, împreună cu teritoriul înconjurător, a fost transformat în raia turcească timp de aproximativ 400 de ani. Bazele realizării orașului actual au fost puse după războiul ruso-turc din 1828-1829, realizându-se, în anul 1830, primul proiect de organizare urbanistică a localității Giurgiu. Epoca modernă este marcată prin elaborarea planului din perioada „Regulamentului organic” cu trasarea unei rețele stradale de tip radial de către Moritz von Ott la 1831. Au apărut în peisaj porturile la Dunăre și dezvoltarea sa a impus
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
în mod special. Adevărata viață culturală a județului se manifestă în ultimele decenii ale secolului XIX. Astfel, în 1875 este atestată existența primei trupe profesioniste de teatru, devenită în 1880 Teatrul Român din Târgu Jiu, iar în 1877, în planul urbanistic al localității este consemnat Teatrul Milescu, a cincea clădire de gen din țară la vremea aceea. Un grup de intelectuali depune eforturi pentru înființarea unor instituții de educatie și cultură. Apar astfel, succesiv, Muzeul Goratestată (16 iulie 1894), societatea filarmonică
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
Este denumită de multe ori Opera din Paris, însă de la construirea Operei Bastille în 1989 este desemnată drept . Palatul Garnier a fost construit la ordinul lui Napoleon al III-lea, ca parte a unui plan de mare anvergură de modernizare urbanistică, realizat de către Baronul Haussmann. Proiectul a avut parte de o competiție, câștigată de Charles Garnier (1825-1898), un arhitect de 35 ani, pe atunci necunoscut. El va continua să activeze în acest domeniu prin construcția de Monte-Carlo în Monaco. Materiale: Fațada
Opéra Garnier () [Corola-website/Science/296919_a_298248]
-
au găsit pe aceste locuri o așezare getică, noul oraș ajungând la nivelul unui "polis" de-abia în secolul IV-III î.Hr.. Portul folosit de greci pentru comerțul cu locuitorii acestor regiuni (daci, sciți și celți) a permis dezvoltarea unui centru urbanistic. Tomis a devenit o parte a Imperiului Roman în anul 46, fiind redenumit "Constantiana". Publius Ovidius Naso, poetul roman, și-a găsit exilul între anii 8-17 e.n. și și-a petrecut în Constantiana ultimii opt ani din viață. Orașul a
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
germană, cunoscuți ca germani dobrogeni. Majoritatea au părăsit localitatea în 1940, fiind strămutați cu forța în Germania nazistă, sub lozinca "Heim ins Reich" (acasă în "Reich"). După ce Dobrogea a devenit o parte a României, a început o perioadă de dezvoltare urbanistică a Constanței, legată de românizarea subsecventă a regiunii (unde până atunci, Românii, „dicieni” dobrogeni, „măcineni” moldoveni sau „mocani” ardeleni, fuseseră minoritari față de tătari, turci, greci și bulgari). Orașul, numit de către regele Carol I „plămânul României”, a devenit portul principal al
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
spre Bocșa, Timișoara și Caransebeș) la Sud-Est (ieșirea spre munți: Văliug, Gărâna, etc.) În Reșița se vorbesc multe limbi. Dintre care cea mai vorbită este româna, desigur. Se mai vorbește si croată, maghiară, sârbă, germană și multe altele. Sub aspect urbanistic, Reșița a cunoscut de asemenea, importante realizări: cartiere întregi de locuințe în lunca Pomostului, pe Moroasa și lunca Bârzavei. La Reșița funcționează un teatru, numit „George Augustin Petculescu" în clădirea Palatului Cultural (fostul Cinematograf Cultural), clădire monument istoric, imobilul este
Reșița () [Corola-website/Science/296939_a_298268]
-
George Enescu din Bacău deservește, pe lângă locuitorii județului Bacău, și pe cei ai județelor învecinate: Neamț, Vaslui, Vrancea, Covasna, Galați. Bacăul este legat prin curse directe de: Bacăul este împărțit în 11 cartiere. Există un proiect de reactualizare a Planului Urbanistic General al municipiului Bacău care delimitează 28 de U.T.R.-uri (unități teritoriale de referință - reprezentare convențională a unui teritoriu având o funcțiune predominantă sau/și omogenitate funcțională, caracteristici morfologice unitare, care sunt de regulă delimitate prin limite fizice existente
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
fost ales din partea Partidului Liberal Unionist în Consiliul Local Birmingham în colegiul All Saints' Ward, aflat în colegiul parlamentar al tatălui său. A devenit președinte al Comisiei de Planificare Urbană. Sub conducerea sa, Birmingham a adoptat unul din primele planuri urbanistice din țară. Începutul războiului în 1914 a împiedicat însă implementarea acestuia. În 1915 a devenit primar ("Lord Mayor") al Birminghamului. Ca primar în timpul războiului, a avut destul de mult de muncă, și a insistat ca oficialii și consilierii săi să lucreze
Neville Chamberlain () [Corola-website/Science/298299_a_299628]
-
European „Pro-Europa”, destinat să ofere un acces cât mai larg publicului la informații despre Uniunea Europeană, instituțiile, politicile și programele comunitare, precum și despre relațiile dintre UE și Republica Moldova, în special Politica Europeană de Vecinătate și Planul de Acțiuni UE-Moldova. Sub aspecte urbanistic orașul s-a constituit prin valorificarea teritoriilor proprii de la partea centrală spre zonele periferice, precum și din contul alipirii localităților limitrofe. Această evoluție în dezvoltarea teritorială a urbei a determinat dezmembrarea acestea în câteva componențe esențiale. În context teritorial orașul se
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
mod firesc: era radiar-concentrică, străzile concentrice „ocolesc” promontoriul, iar cele radiare erau perpendiculare cotelor, cu traseele în pantă oportună. Construcțiile se făceau la întâmplare, străzile înguste și strâmbe aminteau de un labirint încurcat. Primul planul de sistematizare urbană, sau plan urbanistic, a fost elaborat în 1839 de arhitectul K.A. Pomorțev, fiind confirmat abia la 9 februarie 1845. Orașul a fost supus sistematizării urbane, în spiritul structurii sale create în mod firesc. Conform planului, teritoriul urban a fost extins spre sud
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
în apropierea conacului lor, denumită inițial în onoarea împărătesei Maria Alexandrovna. Ulterior este cunoscută sub numele „grădina Bodescu”, în perioada interbelică «Regina Maria», iar în prezent Parcul Andrieș. Primul plan arhitectural a devenit punct de pornire a dezvoltării orașului. Planul urbanistic din 1845 se reflectă și în prezent în trama stradală a orașului Bălți. În perioada interbelică se construiește intens în partea de apus a orașului, unde se ridică catedrala nouă, stabilimente școlare, mai multe case de raport și vile cu
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
cu anul 1962 construcția de case particulare a fost interzisă, fiind reluată abia în 1988. Orașul Bălți a fost pionierul în construcția caselor particulare mari. Astfel, are loc repartizarea terenurilor libere din cartierele limitrofe Bălții Noi și Dacia Ultimul plan urbanistic a fost efectuat cu încălcarea Legii cu privire la protecția monumentelor de istorie și cultură. În plan se promovează aceeași tendință: demolarea caselor individuale sau cu unul-două etaje și înlocuirea lor cu imobile cu multe apartamente, de nouă etaje, amplasate lejer, cu
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
august 1940 localitatea Călărași este declarată oficial oraș, iar din noiembrie a devenit centru raional. În anii celui de-al doilea război mondial orașul Călărași a fost aproape în întregime distrus. După război, însă, orașul a renăscut pe un făgaș urbanistic și arhitectural contemporan, căpătând cu timpul aspectul său de astăzi. Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004: Pe teritoriul orașului sunt înregistrați 550 agenți economici. Rețeaua de comerț include 110 magazine și 2 piețe de desfacere a producției
Călărași, Moldova () [Corola-website/Science/297486_a_298815]
-
străzilor la circulația trăsurilor și pavarea lor, amenajarea de piețe, canalizarea apelor uzate și a pârâului Cuiejdi, modernizarea centrului orașului și instituirea iluminatului public, amenajarea unor bulevarde, scuaruri, grădini și parcuri), controlul riguros al construcțiilor, norme de construcție și planuri urbanistice, extindere și modernizare, construcție de monumente. La sfârșitul secolului al XIX-lea, orașul era reședința plășii Piatra-Muntele și a județului Neamț și avea 17.391 de locuitori, aproximativ jumătate fiind de confesiune iudaică, iar cartierele lui erau: Mahalaua Poștei, Dărmănești
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
matematicii le-a servit în proiectarea unor clădiri bine proporționate, în armonie cu peisajul. Prin 300 î.Hr., grecii făceau planuri de urbanism, proiectând în detaliu orașe întregi și dispunând străzile după un caroiaj. Până și constructorii din America Centrală foloseau planificarea urbanistică. În alte regiuni, orașele s-au dezvoltat pornind de la așezări inițiale-sate, fortărețe, porturi sau întretăieri de drumuri-având un mod de dispunere mult mai puțin ordonat. Romanii au adoptat multe idei ale grecilor, dar au descoperit și tehnici noi. Una dintre
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
Corbusier și-au pus amprenta asupra conceptelor de construcție. În 1945, în capitalele europene era nevoie de peste 40 de milioane de locuințe noi, în locul celor distruse de război. Ridicarea rapidă a unor case noi a devenit prioritară. Iar datorită planurilor urbanistice, în multe orașe, mari și mici, vechilor case în stare proastă le-au luat locul blocuri cu apartamente moderne, din beton, cu schelet din oțel. Este un stil artistic inspirat din natură, caracterizat prin prezența motivelor floral-vegetale stilizate. Arhitecții acestei
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
Biserica actuală a fost zidită pe locul unei bisericuțe mai vechi din lemn, cu temelia din piatră, ridicată de Ștefan Tomșa al II-lea , cel pe care, în primii ani ai secolului al XVII-lea, îl aflăm preocupat de configurarea urbanistică a unei zone mai largi din preajma acestei biserici. Acel spațiu care se prelungea către podul de piatră construit în vremea aceluiași domn peste pârâul Cacaina (în zona actuală Bucșinescu), se afla atunci la periferia orașului. Edificiul actual a fost construit
Biserica Zlataust () [Corola-website/Science/318060_a_319389]
-
teilor indigeni (arbori din genul "Tilia") în centrul Iașiului. De asemenea, tratarea Teiului lui Eminescu a permis inițiatorilor acestui demers să își exprime dorința de a " "încuraja un dialog real între Primărie și publicul informat, în speranța că bunele practici urbanistice și respectul pentru lege vor avea un ecou real în modul în care orașul nostru este gestionat." " Ulterior, în noiembrie 2015, în urma unei consultări publice în care peste 13.000 de cetățeni au solicitat replantarea teilor în centrul orașului, autoritatea
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
pentru funcția de primar ca urmare a faptului că a avut multe realizări care au modernizat orașul. A fost ales ca deputat al colegiului orașelor în Dieta Bucovinei (1898-1904). În perioada cât a condus treburile orașului, a fost realizat centrul urbanistic al Sucevei, construindu-se clădirile în care se află astăzi Prefectura și Consiliul Județean (Palatul Administrativ orășenesc, finalizat în 1903-1904 și în care erau adăpostite administrația orașului, poliția, pompierii, o casă de economii și muzeul de istorie), Muzeul Bucovinei și
Franz Des Loges () [Corola-website/Science/316538_a_317867]
-
creștine de negustori aservite Inaltei Porți, fântâni frumos decorate, școli coranice (medrese), băi publice (hammam), mausolee imperiale și diverse, după o concepție originală, bouă mari bazare, clădiri destinate ajutorului celor sărmani, edificii pentru spitale rudimentare, ateliere pentru arme, etc. Evoluția urbanistică, arhitecturală și artistică a Constantinopol-ului în perioda otomană poate fi caracterizată de o enumerare a monumentelor de valoare cu care a fost înzestrat timp de patru secole: - primul Palat al lui Mahomed al II-lea, ridicat imediat după cucerire pe
Istoria Istanbulului () [Corola-website/Science/318583_a_319912]
-
existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT", editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se menționa că nu mai era în funcțiune. În iulie 2009, a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal în care se prevedea demolarea căminului de bătrâni „Sf. Împărați Constantin și Elena“, fiind avizată construirea unui imobil cu parcare subterană, spații comerciale și spații rezidențiale. Noul imobil urmează să facă parte din Proiectul Palas. Se prevedea faptul că
Sinagoga Schor din Iași () [Corola-website/Science/318772_a_320101]
-
este un monument, situat în Așgabat, capitala Turkmenistanului. Ansamblu modernist, construit în 1998, monumentul participă la politica de reînnoire urbanistică inițiată de întâiul președinte al țării, Saparmurat Niyazov, care viza înlocuirea vechilor simboluri sovietice prin construcții care să celebreze propriul său regim, pentru celebrarea oficială a neutralității țării. Situată în proximitatea palatului prezidențial din capitala țării, Așgabat, "", construcția, de 75
Arcul Neutralității () [Corola-website/Science/316158_a_317487]
-
începe odată cu stabilirea pe aceste meleaguri a primilor oameni în epoca paleolitică. Precizarea cu exactitate a primei atestări a localității de la confluenței râurilor Răut și Răuțel generează divergențe între istorici. Spre deosebire de celelate orașe moldovenești, Bălțiul se include în procesul urbanistic mult mai târziu. Localitatea intră în limba actelor tocmai spre finele secolului al XVI-lea ca un sătuc obișnuit. Din acest sătuc începep să se dezvolte un târg, căruia, în 1818, i s-a atribuit statutul de oraș. Avea o
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]